1,060 matches
-
drepturi sau al unor libertăți. Astfel, arată că dispozițiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul excepției invocă faptul
DECIZIE nr. 1.628 din 3 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 - 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , ale art. 74 , 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218865_a_220194]
-
luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp și cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile de lege atacate încalcă, în opinia autorului, și principiul efectivității juridice. De asemenea, mai susține că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicție cu normele constituționale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, imparțialitate și echitate procesuală, determinându-l să realizeze
DECIZIE nr. 1.628 din 3 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 - 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , ale art. 74 , 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218865_a_220194]
-
că dispozițiile art. 286, art. 287 și art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul excepției invocă faptul
DECIZIE nr. 1.656 bis din 15 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 şi art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219267_a_220596]
-
la luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp și cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile legale atacate încalcă, în opinia autorului, și principiul efectivității juridice. De asemenea, se mai susține că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicție cu normele constituționale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, imparțialitate și echitate procesuală, determinându-l să
DECIZIE nr. 1.656 bis din 15 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 şi art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219267_a_220596]
-
drepturi sau al unor libertăți. Astfel, arată că dispozițiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul excepției invocă faptul
DECIZIE nr. 1.075 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227176_a_228505]
-
luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp și cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile de lege atacate încalcă, în opinia autorului, și principiul efectivității juridice. De asemenea, mai susține că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicție cu normele constituționale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, imparțialitate și echitate procesuală, determinându-l să realizeze
DECIZIE nr. 1.075 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227176_a_228505]
-
o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispozițiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijină concluzia pe care autorul excepției o consideră esențială pentru motivarea sa, anume că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii încalcă principiul efectivității juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligația de a asigura adoptarea unor dispoziții legale eficiente care să fie coerente (Cauza Unedic contra Franței, 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României
DECIZIE nr. 1.075 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227176_a_228505]
-
drepturi sau al unor libertăți. Astfel, arată că dispozițiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul excepției invocă faptul
DECIZIE nr. 1.188 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227180_a_228509]
-
luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp și cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile de lege atacate încalcă, în opinia autorului, și principiul efectivității juridice. Autorul mai susține că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicție cu normele constituționale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, imparțialitate și echitate procesuală, determinându-l să realizeze o
DECIZIE nr. 1.188 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227180_a_228509]
-
drepturi sau al unor libertăți. Astfel, arată că dispozițiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul excepției invocă faptul
DECIZIE nr. 1.074 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art.164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227273_a_228602]
-
luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp și cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile de lege atacate încalcă, în opinia autorului, și principiul efectivității juridice. De asemenea, mai susține că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicție cu normele constituționale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, imparțialitate și echitate procesuală, determinându-l să realizeze
DECIZIE nr. 1.074 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art.164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227273_a_228602]
-
aflat în dezbatere parlamentară, respectiv la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu își găsește nicio motivare. Astfel, nu subzistă condiția urgenței care să fi determinat o astfel de măsură din partea Guvernului, câtă vreme măsurile prevăzute în proiectul de lege intră în efectivitate începând cu anul școlar 2011-2012, iar unele dintre acestea chiar cu anul școlar 2012-2013 [potrivit art. 361 alin. (3) din proiect]. Sub acest aspect, nu poate fi reținut argumentul exprimat în punctul de vedere al Guvernului în sensul că "proiectul
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". Prin urmare, dispozițiile legale criticate încalcă, în opinia autorului, principiul efectivității juridice, menținerea lor în legislația actuală reprezintă o incoerență legislativă în privința calității procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi și, în același timp, vatămă, în esență, dreptul la apărare și la un proces echitabil. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIE nr. 1.220 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222, 282 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227384_a_228713]
-
comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispozițiile legii speciale. Toate aceste argumente duc la concluzia că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii încalcă principiul efectivității juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În plus față de acestea, autorul excepției consideră că, prin dispozițiile art. 62 alin. (1) și art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIE nr. 1.220 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222, 282 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227384_a_228713]
-
fi decât iluzoriu dacă partea interesată ar putea în orice moment să fie lipsită de el în mod arbitrar. Prin urmare, dacă este adevărat că statele dispun de o mare marjă de apreciere în stabilirea regulilor electorale în abstracto, principiul efectivității drepturilor impune ca deciziile luate în aplicarea acestor reguli să fie conforme cu un anumit număr de criterii care permit evitarea arbitrarului. În mod special, aceste decizii trebuie luate de către un organ ce prezintă un minimum de garanții de imparțialitate
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
recurs efectiv în sensul art. 13. De asemenea, aceasta a admis că, pentru ca recursul să fie efectiv, nu era necesar să fie judiciar sau să fie suficient sieși: o serie de recursuri privite în ansamblul lor pot răspunde cerinței de efectivitate. În plus, efectivitatea, așa cum o interpretează Curtea, constă atât în împiedicarea apariției sau perpetuării încălcării pretinse, cât și în oferirea unui remediu adecvat victimei încălcării, de exemplu sub forma unei despăgubiri, pentru orice încălcare deja produsă (vezi Kudla împotriva Poloniei
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
sensul art. 13. De asemenea, aceasta a admis că, pentru ca recursul să fie efectiv, nu era necesar să fie judiciar sau să fie suficient sieși: o serie de recursuri privite în ansamblul lor pot răspunde cerinței de efectivitate. În plus, efectivitatea, așa cum o interpretează Curtea, constă atât în împiedicarea apariției sau perpetuării încălcării pretinse, cât și în oferirea unui remediu adecvat victimei încălcării, de exemplu sub forma unei despăgubiri, pentru orice încălcare deja produsă (vezi Kudla împotriva Poloniei [MC], nr. 30
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
cerințele obligatorii pentru ca recursurile în fața sa să fie considerate efective. Or, întrucât Curtea a făcut trimitere la concluzia sa referitoare la lipsa unui control jurisdicțional, aceasta nu a dezvoltat nici pornind de la observațiile părților, nici din propria inițiativă noțiunea de efectivitate a recursurilor în cazuri precum cel al reclamantului. Observ în această privință faptul că Codul bunelor practici în materie electorală adoptat în 2002 de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei admite că un recurs poate fi efectiv nu numai atunci când
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 286, 287 și 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul excepției invocă faptul
DECIZIE nr. 949 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, 287, 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225502_a_226831]
-
luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp și cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile legale atacate încalcă, în opinia autorilor excepției, și principiul efectivității juridice. În ceea ce privește dispozițiile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, se arată, potrivit încheierii de sesizare, că acestea contravin art. 1 alin. (4) și (5), art. 73 alin. (3) și art. 79 alin. (1) din Legea fundamentală. Tribunalul
DECIZIE nr. 949 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, 287, 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225502_a_226831]
-
o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispozițiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijină concluzia pe care autorul excepției o consideră esențială pentru motivarea sa, anume că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii încalcă principiul efectivității juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligația de a asigura adoptarea unor dispoziții legale eficiente care să fie coerente (Cauza Unedic contra Franței - 2008), să evite paralelismul legislativ ( Cauza Katz contra României
DECIZIE nr. 90 din 28 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221587_a_222916]
-
de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile legale atacate sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul excepției invocă faptul
DECIZIE nr. 180 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, art. 287, art. 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221931_a_223260]
-
luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp și de cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile legale atacate încalcă, în opinia autorului, și principiul efectivității juridice. De asemenea, se mai susține că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicție cu normele constituționale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, imparțialitate și echitate procesuală, determinându-l să
DECIZIE nr. 180 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, art. 287, art. 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221931_a_223260]
-
o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispozițiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijină concluzia pe care autorul excepției o consideră esențială pentru motivarea sa, anume că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii încalcă principiul efectivității juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligația de a asigura adoptarea unor dispoziții legale eficiente care să fie coerente (Cauza Unedic contra Franței - 2008), să evite paralelismul legislativ ( Cauza Katz contra României
DECIZIE nr. 180 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, art. 287, art. 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221931_a_223260]
-
că dispozițiile art. 286, art. 287 și art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorii excepției invocă faptul
DECIZIE nr. 369 din 25 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, art. 287 şi art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222313_a_223642]