1,429 matches
-
Anexă 5 CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ JUDEȚEANĂ *).............. COMISIA ELECTORALĂ PROCES-VERBAL privind operațiunile de votare, stabilirea rezultatului votării și repartizarea mandatelor pentru alegerea consilierilor în consiliul județean, din data de **) a) Numărul electorilor din circumscripția electorală județeană, potrivit listei de electori ................... b) Numărul electorilor prezenți la vot ................... c) Numărul total al voturilor valabil exprimate ................... d) Numărul voturilor nule ................... e) Numărul voturilor obținute de fiecare lista de candidați și de către fiecare candidat independent***): f) Numele și prenumele candidaților declarați aleși, precum și partidul său formațiunea politică
HOTĂRÎREA nr. 60 din 10 februarie 1992 privind stabilirea modelului listei de electori, al stampilelor necesare votării, al procesului-verbal privind operaţiunile de votare şi de stabilire a rezultatului votării, precum şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor în consiliile judeţene şi al sectorului agricol Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108334_a_109663]
-
electorală de circumscripție, care sînt definitive: Anexă 6 CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ A SECTORULUI AGRICOL ILFOV COMISIA ELECTORALĂ PROCES-VERBAL privind operațiunile de votare, stabilirea rezultatului votării și repartizarea mandatelor pentru alegerea consilierilor în Consiliul sectorului agricol Ilfov, din data de *) a) Numărul electorilor din circumscripția electorală a ...................... sectorului agricol Ilfov, potrivit listei de electori b) Numărul electorilor prezenți la vot ...................... c) Numărul total al voturilor valabil exprimate ...................... d) Numărul voturilor nule ...................... e) Numărul voturilor obținute de fiecare lista de candidați și de către fiecare
HOTĂRÎREA nr. 60 din 10 februarie 1992 privind stabilirea modelului listei de electori, al stampilelor necesare votării, al procesului-verbal privind operaţiunile de votare şi de stabilire a rezultatului votării, precum şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor în consiliile judeţene şi al sectorului agricol Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108334_a_109663]
-
SECTORULUI AGRICOL ILFOV COMISIA ELECTORALĂ PROCES-VERBAL privind operațiunile de votare, stabilirea rezultatului votării și repartizarea mandatelor pentru alegerea consilierilor în Consiliul sectorului agricol Ilfov, din data de *) a) Numărul electorilor din circumscripția electorală a ...................... sectorului agricol Ilfov, potrivit listei de electori b) Numărul electorilor prezenți la vot ...................... c) Numărul total al voturilor valabil exprimate ...................... d) Numărul voturilor nule ...................... e) Numărul voturilor obținute de fiecare lista de candidați și de către fiecare candidat independent**): f) Numele și prenumele candidaților declarați aleși, precum și partidul
HOTĂRÎREA nr. 60 din 10 februarie 1992 privind stabilirea modelului listei de electori, al stampilelor necesare votării, al procesului-verbal privind operaţiunile de votare şi de stabilire a rezultatului votării, precum şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor în consiliile judeţene şi al sectorului agricol Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108334_a_109663]
-
COMISIA ELECTORALĂ PROCES-VERBAL privind operațiunile de votare, stabilirea rezultatului votării și repartizarea mandatelor pentru alegerea consilierilor în Consiliul sectorului agricol Ilfov, din data de *) a) Numărul electorilor din circumscripția electorală a ...................... sectorului agricol Ilfov, potrivit listei de electori b) Numărul electorilor prezenți la vot ...................... c) Numărul total al voturilor valabil exprimate ...................... d) Numărul voturilor nule ...................... e) Numărul voturilor obținute de fiecare lista de candidați și de către fiecare candidat independent**): f) Numele și prenumele candidaților declarați aleși, precum și partidul său formațiunea politică
HOTĂRÎREA nr. 60 din 10 februarie 1992 privind stabilirea modelului listei de electori, al stampilelor necesare votării, al procesului-verbal privind operaţiunile de votare şi de stabilire a rezultatului votării, precum şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor în consiliile judeţene şi al sectorului agricol Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108334_a_109663]
-
366 din 18 aprilie 2007 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 25 aprilie 2007. (2) Persoana aflată într-o funcție de conducere poate fi revocată din funcție prin procedura folosită pentru alegere, la initiativa unei treimi din numărul total al electorilor. Audierea persoanei respective este obligatorie. ... (3) Ministrul educației, cercetării și inovării îl poate suspenda din funcție pe rectorul unei instituții de învățământ superior de stat sau particulare, acreditate sau autorizate provizoriu. Suspendarea, temeinic justificată în scris, se aduce la cunoștința
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
arhiepiscopii de Köln, Meinz și Trier, contele palatin al Rhinului, regele Boemiei, margraful de Brandenburg și ducele de Saxonia -, ține monarhia în tutelă și-și impune condițiile candidaților. În 1273, Papa, îngrijorat de prelungirea vacanței imperiale, îi determină pe marii electori germani să desemneze un prinț a cărui modestă putere teritorială nu posedă decît un număr mic de fiefuri în Elveția și în Alsacia de Nord să nu-i neliniștească pe marele feudatar al Germaniei: Rudolf de Habsburg. Acesta, în loc să încerce
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
coroana imperială la orice pretenție la o monarhie universală. Rudolf de Habsburg nu va reuși, de altfel, să obțină de la succesorul lui Grigore X consacrarea pe care-o reprezintă încoronarea imperială de către Papă, nici ca fiul său, Albert, căruia marii electori i-1 preferă pe Adolf de Nassau, să fie desemnat, în 1292, ca rege al Romanilor. Abia în 1296, după ce-1 vor detrona pe Adolf, ei vor trece la alegerea lui Albert de Habsburg. În 1308, acesta este, însă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Negrii care se exclud și se combat. Dante Alighieri va trebui, după victoria Negrilor la Florența, să se exileze din orașul său în 1301 pentru a nu se mai întoarce acolo niciodată. În 1310, Henric VII de Luxemburg, pe care electorii germani 1-au desemnat cu doi ani mai devreme drept rege al romanilor, ia și el drumul Italiei, la chemarea ghibelinilor. Dar, la Roma, el se lovește de guelfi și nu poate să fie încoronat Împărat la Lateran decît în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Motivațiile instrumentale și expresive Mulți autori, din locuri și timpuri diferite, au ridicat problema alegerii de a participa, făcută de numeroși indivizi, și a raționalității sale. S-a subliniat că, în cazul comportamentului electoral, șansele pe care le are fiecare elector de a influența rezultatul final sînt minime, aproape nule. Drept pentru care, dacă obiectivul ar fi într-adevăr acela de a da un vot decisiv, atunci comportamentul fiecărui elector, care folosește o parte din timpul său pentru a se informa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
că, în cazul comportamentului electoral, șansele pe care le are fiecare elector de a influența rezultatul final sînt minime, aproape nule. Drept pentru care, dacă obiectivul ar fi într-adevăr acela de a da un vot decisiv, atunci comportamentul fiecărui elector, care folosește o parte din timpul său pentru a se informa și o parte din energie și din bani pentru a merge la urne, ar apărea inexplicabil și irațional. Din contră, apare explicabil și ușor de înțeles, cel puțin în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și al altor comportamente de participare, așa-zisa motivație instrumentală, adică urmărirea unui obiectiv precis, specific, cum ar fi ale-gerea unui anumit candidat sau victoria propriului partid, poate fi uneori subordonată motivației ce poate fi numită expresivă, adică reafirmarea apartenenței electorului la o clasă socială, la un grup etnic, la o biserică, la o comunitate culturală, la o asociație profesională. În cazul votului expresiv, activitatea de participare cuprinde într-un tot semnificativ motivațiile de tip "a lua parte" și "a fi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
clasă socială, la un grup etnic, la o biserică, la o comunitate culturală, la o asociație profesională. În cazul votului expresiv, activitatea de participare cuprinde într-un tot semnificativ motivațiile de tip "a lua parte" și "a fi parte". Pentru electori devine perfect rațională necesitatea de a-și afirma, prin vot, apartenența și adeziunea lor, trecînd peste posibilitățile efective de a influența reușita votului. Numai astfel se poate explica de ce, în absența unei perspective concrete de victorie și a posibilității de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cercetătorului în științe politice care s-a clasat al treilea: Taagepera 1993]. În Statele Unite învinge cine obține majoritatea, chiar și numai relativă, într-un număr suficient de state care să garanteze majoritatea absolută într-un colegiu al așa zișilor "mari electori": de fapt, candidatul care obține majoritatea relativă a voturilor populare într-un anume stat, obține toți marii electori (în număr egal cu suma dintre cei doi senatori și numărul reprezentanților, aferenți statului respectiv). Atunci cînd nici un candidat nu obține majoritatea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
chiar și numai relativă, într-un număr suficient de state care să garanteze majoritatea absolută într-un colegiu al așa zișilor "mari electori": de fapt, candidatul care obține majoritatea relativă a voturilor populare într-un anume stat, obține toți marii electori (în număr egal cu suma dintre cei doi senatori și numărul reprezentanților, aferenți statului respectiv). Atunci cînd nici un candidat nu obține majoritatea absolută a marilor electori, Camera Reprezentanților va fi obligată să facă alegerea, fără a ține seamă de ordinea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care obține majoritatea relativă a voturilor populare într-un anume stat, obține toți marii electori (în număr egal cu suma dintre cei doi senatori și numărul reprezentanților, aferenți statului respectiv). Atunci cînd nici un candidat nu obține majoritatea absolută a marilor electori, Camera Reprezentanților va fi obligată să facă alegerea, fără a ține seamă de ordinea clasării, chiar răsturnînd-o uneori. Și în Argentina, care este o republică federală, alegerea președintelui se face cu ajutorul unui colegiu electoral: ceea ce înseamnă că președintele astfel ales
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
acestea vizează nu intenția partidelor de mase de a acumula resurse, adică de a "prinde-tot", ci dorința conducătorilor partidului de a căuta cu atenție, în dauna identității sale, toți susținătorii și toți alegătorii posibili, pentru a cîștiga cît mai mulți electori. Se observă un aspect uneori neglijat, susținut de Kirchheimer, și anume că transformarea a implicat și "puținele partide burgheze rămase ca partide de reprezentare individuală, care aspiră la un viitor sigur ca organizații politice independente de capriciile legilor electorale și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
80 Sursă: Interparliamentary Union, Parliaments of the World, London, Gower, 1986, p. 910 și p. 911. Chiar dacă legile sînt toate, sau aproape toate emise de guvern, majoritatea parlamentară nu este deloc limitată sau desființată, pentru că ele realizează programul votat de către electorii care și-au ales reprezentanții. Cît despre funcții, trebuie să precizăm numai că funcția pedagogică poate fi înțeleasă în sens mai amplu decît cel subliniat de Bagehot, și anume cuprinzînd în ea toate învățăturile pe care alegătorii le trag din
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Această concluzie nu tocmai comodă nu e doar o exacerbare a preferinței lui Lijphart pentru democrațiile consensualiste, ci subminează din rădăcini întreaga construcție a gîndirii democratice, înțeleasă în sensul că trebuie să existe un guvern bazat pe o majoritate de electori, conform unor reguli prestabilite, controlat de o opoziție parlamentară (și socio-politică), direct responsabilă în fața electoratului. Firește că pot exista cazuri în care majoritatea guvernamentală să fie supradimensionată și cazuri în care guvernul să nu fie nici măcar constituit de o majoritate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
autoritățile să răspundă preferințelor cetățenilor. În centrul acestor raporturi stă concurența, care e asigurată de procesele electorale și care le permite cetățenilor să-și exercite influența și elitelor politice să concureze între ele, pentru a obține votul și susținerea cetățenilor electori. Cei mai importanți și mai siguri indicatori ai participării electorale sînt cei referitori la afluența la urne. Evident că se poate și trebuie să fie completați cu indicatori care se referă la alte forme de participare convențională, precum înscrierea în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a fost interpretat de manifestanți ca o dovadă a slăbiciunii, semn că puterea era pe punctul de a se prăbuși; dar nu s-a întâmplat, iar manifestanții l-au subestimat pe Putin. Mișcarea de contestare era inacceptabilă, ceea ce a dezbinat electorii și a desprins un mandat pentru Putin de șase ani, în contextul unei concurențe politice acute, ceea ce i-a dat lui o carte albă pentru a transforma elita conducătoare. Evenimentele ar fi putut lua o nouă întorsătură, dacă nu ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
trying to make an entente cordiale with perfidious Albion? Firebrands of Europe and they always were. And aș for Prooshians and the Hanovrians, says Joe, haven't we had enough of those sausageeters bastards on the throne from George the elector down to the german lad and the flatulant old bitch that's dead? 219 subdiviziune a lirei (pound) 220 I hear the ruin of all space, shattered glass and toppling masonary, and time one livid final flame. 221 I will
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
participă la alegeri conform legii, se stabilesc candida��îi care primesc mandatele în funcție de numărul de voturi primite de fiecare dintre acestia în colegiul uninominal în care a candidat. Fiecare consiliu județean ar urma să fie ales de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din județul respectiv. În privința primarilor și a viceprimarilor, ar rămâne că aceștia să fie aleși că și până în prezent. Deputații ar urma să fie aleși tot printr-un "sistem mixt cu compensație", asemănător sistemului
PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138259_a_139588]
-
aleși doi viceprimari. (4) Viceprimarii municipiului București sunt aleși de către membrii Consiliului General al Municipiului București. Viceprimarii sectoarelor sunt aleși de către consiliile locale ale sectoarelor. Viceprimarii sunt aleși prin vot secret. ... (5) Consiliile județene se aleg de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din județul respectiv, legal constituite, în termen de cel mult 45 de zile de la constituirea consiliilor locale. Alegerea se face prin scrutin de listă. Pentru alegerea consiliilor județene, fiecare județ constituie o circumscripție electorală
PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138259_a_139588]
-
revin potrivit prezenței legi, urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice sau coalițiilor acestora care participă la alegeri. ... Articolul 37 (1) Biroul electoral de circumscripție județeană are următoarele atribuții: ... a) stabilește data și locul alegerilor; ... b) întocmește lista electorilor și convoacă corpul de electori în alegeri; ... c) primește, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și înregistrează listele de candidați depuse de partidele, formațiunile politice și coalițiile de partide, precum și candidaturile independenților; ... d) face publice candidaturile înregistrate, rezolvă eventualele contestații
PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138259_a_139588]
-
a fi completat cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice sau coalițiilor acestora care participă la alegeri. ... Articolul 37 (1) Biroul electoral de circumscripție județeană are următoarele atribuții: ... a) stabilește data și locul alegerilor; ... b) întocmește lista electorilor și convoacă corpul de electori în alegeri; ... c) primește, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și înregistrează listele de candidați depuse de partidele, formațiunile politice și coalițiile de partide, precum și candidaturile independenților; ... d) face publice candidaturile înregistrate, rezolvă eventualele contestații și constată rămânerea lor definitivă
PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138259_a_139588]