684 matches
-
Alexandria, Acropola din Atena, Partenonul, Templul Atenei Nike, Erechteionul. După înfrângerea suferită de atenieni în războiul peleponesiac cu Sparta, Grecia]] a cunoscut un haos politic și economic. Redresarea a început abia în perioada lui Alexandru cel Mare, odată cu dezvoltarea civilizației elenistice. Noul imperiu a înlesnit răspândirea stilului arhitectonic grecesc și înflorirea economică, favorizând dezvoltarea unei arhitecturi impresionante. Scările grandioase au devenit un motiv destul de popular, iar fostele locuințe modeste ale grecilor s-au transformat în construcții somptuoase, coloanele fiind împodobite cu
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
ale insulei s-au așezat succesiv diverse triburi ilirice care au fondat o serie de așezări, dar niciuna din acestea nu a supraviețuit în epocile istorice de mai târziu. Aceste triburi se îndeletniceau cu agricultura, pescuitul, mai târziu, în perioada elenistică, au purtat negoț de tip cabotaj. Începând din secolul al IV-lea î.Hr., odată cu expansiunea colonială a statelor grecești în Marea Adriatică, când multe din insulele apelor interioare dalmațiene au fost transformate în colonii grecești, insula Brač a intrat în sfera
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
tip cabotaj. Începând din secolul al IV-lea î.Hr., odată cu expansiunea colonială a statelor grecești în Marea Adriatică, când multe din insulele apelor interioare dalmațiene au fost transformate în colonii grecești, insula Brač a intrat în sfera de influență a civilizației elenistice, aceasta conducând la o dezvoltare rapidă a civilizației insulare. Cu toate că insula nu a devenit niciodată colonie grecească, relicvele arhelologice descoperite în regiunea golfului Vičja din vecinătatea localității Ložišća demonstrează existența unor legături comerciale intense dintre locuitorii iliri ai insulei și
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
Satapria este o provincie a mezilor antici sau a persanilor din Imperiul Ahemenid, precum și a succesorilor lor, cum ar fi Imperiul sasanizilor și imperiile elenistice. Satrap (persană: سا تراپ) era numele dat guvernatorilor acestor provincii, numite satrapii. Cuvântul satrap este, de asemenea, des utilizat în literatura modernă pentru a se referi la unii lideri ai lumii sau la guvernatorii care sunt puternic influențati de superputerile
Satrapie () [Corola-website/Science/319659_a_320988]
-
dintre care unele din materiale prețioase. Sunt cunoscute astfel vase grecești, o frumoasă camee, mărgele de sticlă, un scarabeu și multe alte piese, între care și un fragment de altar de teracota cu reprezentări figurate, de cel mai curat tip elenistic.
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
încă din timpul cuceririlor lui Alexandru Macedon, dinastia hașmoneică venind la putere în urma Răscoalei anti-elenistice a Macabeilor tocmai pentru a limita tendințele (și presiunile) de elenizare a culturii și credinței iudaice. Sub Ptolomeu al II-lea principalul centru de iudaism elenistic a devenit orașul Alexandria (vezi Septuaginta, în , în , în ). Datorită pozițiilor filozofice abordate în scrisurile sale, Iosephus a fost considerat de unii autori ca unul dintre ultimii evrei elenizați, deși „Contra Apion” nu susține această apreciere.
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
Mangalia de astăzi) de grupul de scafandri-arheologi condus de căpitanul-locotenent de marină Constantin Scarlat. S-au descoperit cu acest prilej, la adâncimea de aproximativ 20 de metri, ancore ce datează din perioada secolelor III-I Î.Hr aparținând unei nave elenistice de mare tonaj, cu o capacitate de peste 3.000 de amfore. Tot la Callatis, alături de un număr mare de amfore grecești, unele ștampilate, produse la Rhodos, Thasos, Lesbos etc., alături de țigle grecești sau romane, pietre de râșnițe și câteva obiecte
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
al prerafaeliților englezi, participă la "Pleiada simboliștilor" și este influențat de Nietzsche. Versurile sale sunt marcate de un ezoteric neoromantic. Evocând miturile și istoria într-un limbaj poetic rafinat, are ca temă pricipală conflictul dintre pagânism și creștinism, dintre spiritul elenistic și cel catolic medieval.
Stefan George () [Corola-website/Science/315758_a_317087]
-
(, Akko; , Akkă), denumit în epoca elenistica "Antiochia tis Ptolemaidos" () sau pe scurt: "Ptolemaïs", iar în epoca cruciata "Saint-Jean d'Acre", este un oraș din vestul Galileei în Districtul de Nord din Israel. Este situat pe coasta Mării Mediterane, la nord-est de golful Akko, 23 km la
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
orașului modern s-au extins pornind din acest nucleu către nord și către est. Numele "Aak" care apare pe lista tributarilor lui Tutmes al III-lea (sec XVI î.Hr.) ar putea fi o referire la Acra. Localitatea antică până la era elenistica se află pe colina cunoscută că Țel Akko. Ea a fost așezată pentru prima oara în epoca bronzului timpuriu, dar a a fost părăsita apoi vreme de un mileniu. Cand a fost reînnoita în epoca bronzului mijlociu ea a cuprins
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
701 î.Hr., dar localitatea a fost ulterior reconstruită. În vremea stăpânirii persane, începând din jumătatea secolului al IV-lea, nucleul locuit al așezării a început să se mute spre vest, spre Orașul Vechi din vremurile noastre, proces încheiat în epoca elenistica. Colina Țel Akko a fost abandonată la finele secolului al II-lea î.H., desi câteva puține ruine demonstrează locuirea ei și în vremuri mai târzii. Anumite tradiții evreiești menționează aflarea mormântului lui Amnon, fiul lui David în apropiere de
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
s-a încheiat procesul de consolidare a așezării urbane în zona de șes dintre colina Tell Akko și coasta mării. Ptolemaida a devenit cel mai însemnat port al Palestinei (Iudeea) antice și unul din orașele cele mai mari din lumea elenistica, având o suprafață de 100 hectare.. După bătălia de la Paneion din 200 î.H., orașul a fost anexat la regatul Siriei Seleucide. Populația orașului era în cea mai mare parte formată din greci și fenicieni. În anul 165 î.H
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
și al VII-lea î.Hr. astronomii babilonieni încep să aibă preocupări filozofice punându-și problema cosmogoniei. Astfel apare astrologia, dar sunt puse și bazele filozofiei științei. Filozofia babiloniană a exercitat o puternică influență asupra celei grecești, în special asupra filozofiei elenistice. Textul babilonian "Dialogul pesimismului" conține similarități cu gândirea agonistică a sofiștilor, cu doctrina contrastelor a lui Heraclit, cu "Dialogurile" lui Platon și poate fi considerat precursor al metodei maieutice a lui Socrate. Aceasta perioadă este delimitată între anii 400 d.
Istoria filozofiei () [Corola-website/Science/315063_a_316392]
-
(, ) este o regiune istorică, apoi regat elenistic în nord-vestul Asiei Mici, între Marea Neagră și Marea Marmara. este mărginită la nord de Marea Neagră, la est de Pamfilia și Galatia, la sud de Frigia iar la est de Misia și Marea Marmara. Regiunea era populată din mileniul I î
Bitinia () [Corola-website/Science/315036_a_316365]
-
î.H., sunt fondate coloniile Calcedon și Astacos. În epoca luptelor dintre diadohi, principele trac Zipoites se emanicipează de sub autoritatea lui Lisimah și adoptă în 297 î.H. titlul de rege marcând începutul erei bitiniene și punând bazele unui regat elenistic independent. Urmașii săi duc o politică de elenizare a statului și sunt fondate noi orașe: Sub Prusias I (235-183) hotarele sunt extinse spre sud până la râul Sangarios (râul Sakariya) și Munții Olimp (Munții Uludağ). În luptele pentru tron de la începutul
Bitinia () [Corola-website/Science/315036_a_316365]
-
primește numele de Galatia. Nicomede I mută, în 246, capitala statului în orașul nou înființat care-i poartă numele - Nicomedia. Pentru a rezista tendințelor expansioniste ale vecinului său meridional, Pergamul, Bitinia se aliază în timpul lui Prusias I (235-183) cu Macedonia elenistică. La curtea lui Prusias I se va sinucide în 183 Hannibal pentru a nu fi predat soliei romane care cerea extrădarea lui. În timpul lui Prusias II (183-149), Bitinia se recunoaște regat clientelar Romei și participă cu trupe la reprimarea răscoalei
Bitinia () [Corola-website/Science/315036_a_316365]
-
Franța (Universitatea Paris-Sorbonne, École Pratique des Hautes Études, École de Hautes Études en Sciences Sociales). La Padova a predat și un curs de numismatică greacă (1969). La Universitatea din București a susținut doar un curs de istorie economică a lumii elenistice (1974-1975), apoi un altul de istorie a culturii antice pentru studenții la Filosofie (1977-1979) și unul de introducere în numismatică (1980-1981); semnificativ, abia după 1990 a fost solicitat statornic pentru cursuri regulate de numismatică antică și a primit dreptul de
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
datează din jurul anilor 1500 înainte de Hristos. Totuși, modelele de mozaicuri nu au fost utilizate până în timpul Imperiului Sasanid și al romanilor. Mozaicuri din secolul al patrulea înainte de Hristos au fost găsite în orașul-palat Aegae, din Macedonia , unde decorau podeaua vilelor elenistice. Altele au mai fost găsite în locuințele din Roma Antică din zona Angliei. Mozaicul "Frumoasa din Durrës", descoperit în orașul Durrës din Albania în 1916, este un exemplu rar al expresionismului din Lumea Antică. Podele din mozaicuri splendide au fost
Mozaic () [Corola-website/Science/318718_a_320047]
-
impuse Puterilor Centrale învinse, inclusiv Imperiului Otoman. A fost creată „Comisia Interaliată pentru Mandatele din Turcia” având ca obiectiv punerea în aplicare a tratatelor secrete semnate în perioada 1915 - 1917, care vizau dezmembrarea Imperiului Otoman. Grecii urmăreau crearea noului „Imperiu Elenistic”, bazat pe așa-numita Megali Idea. Premierul britanic, David Lloyd George, promisese Greciei crearea Imperiului Elen mai înainte de intrarea Greciei în război. Italia era interesată de ocuparea sudului Anatoliei, în conformitate cu Acordul de la St.-Jean-de-Maurienne. Franța era interesată de exercitarea controlului
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
tradiționale, în timp ce viziunile și redactarea cărții au avut loc în secolul al II-lea î.e.n. Viziunile descriu o criză națională care a avut loc sub Antioh al IV-lea Epifanes, un rege seleucid care a încercat să introducă practici religioase elenistice, inclusiv adorarea idolilor în Templu și în general în religia iudaică, stârnind astfel mânia autorilor biblici. Cartea cuprinde și profeții apocaliptice privind sfârșitul lumii, de exemplu: Cartea lui Daniel este un pseudepigraf care susține că ar fi fost scris de
Daniel (carte) () [Corola-website/Science/321231_a_322560]
-
(sau "Revelațiile lui Petru") este un exemplu de un text simplu, popular creștin timpuriu din secolul al II-lea. este un exemplu de literatură apocaliptică cu conotații elenistice. Textul este păstrat în două versiuni incomplete ale originalului grec pierdut care a fost scris în limba greacă comună (Koine), și o versiune etiopiană, care diferă considerabil. Manuscrisul grecesc a fost necunoscut în prima versiune până când a fost descoperit în timpul
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
scrisă - este dezvăluit prin utilizarea sa în cartea apocrifă 4 Ezdra, care a fost scrisă aproximativ în anul 100, și este utilizat în capitolul 3 al Apocalipsei. Apocalipsa lui Petru era scrisă din punct de vedere intelectual simplu, cu accente elenistice grecești și face parte din același gen ca și literatura pseudo-clementină, care era foarte populară în Alexandria. Ca și literatura pseudo-clementină, Apocalipsa lui Petru a fost scrisă pentru publicul larg și a avut un număr mare de cititori. Apocalipsa lui
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
Balcanice, Războiul greco-turc și Marele incendiu din Smirna din 1922, până la schimburile de populație dintre Grecia și Turcia din 1923, când și-a pierdut din actualitate. Deși Imperiul Bizantin își avea originea în Imperiul Roman, el a devenit un imperiu elenistic în timpul dinastiei Heracliene. În cadrul Imperiului Bizantin, limba greacă a înlocuit treptat limba latină ca limbă oficială în anul 610. Această modificare a avut loc datorită faptului că cea mai mare parte a imperiului se afla în regiunea locuită de greci
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
datorită faptului că cea mai mare parte a imperiului se afla în regiunea locuită de greci sau aflată în zona de influență elenă. După prăbușirea Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin a rămas singurul moștenitor al Imperiului Roman antic. Statul elenistic a reușit să respingă invaziile popoarelor migratoare, (vizigoții, hunii, sarazinii, mongolii, chiar și a turcilor, în primele faze ale migrației acestora). Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, a fost cucerit în timpul celei de-a patra cruciade de la începutul secolului al XIII-lea
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
a politicii externe elene, unele elemente ale acesteia au continuat să influențeze Grecia pe arena internațională în tot secolul al XX-lea. După lovitura de stat din 4 august 1936, Ioannis Metaxas a proclamat nașterii celei de-„a treia civilizații elenistice”, după civilizația Greciei Antice și cea a Imperiului Bizantin . Atacul eșuat al Italiei Fasciste de la începutul celui de-al doilea război mondial a permis Greciei să ocupe în iarna 1940 - 1941 părți ale sudului Albaniei, („Epirul de Nord”, după cum îl
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]