913 matches
-
carte și a cuvântului tipărit. Apariția limbilor naționale oficiale ca urmare a dezvoltării literaturilor naționale scrise în vernaculară a fost un astfel de efect al tehnologiei tiparului. "Capitalismul de tipar" s-a aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a națiunii la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor o dădea națiunii: "Națiunea, adică seniorii și episcopii: nu era vorba de comune" (Montesquieu, 1975, II, p. 36) [1748]. Chiar și mai târziu, după ce noțiunea de națiune a fost expandată pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
militară și cea Orășenească a întregii națiuni române din Transilvania" (cf. Prodan, 1984, p. 480). Cu toate formalitățile petiționare ce trebuiau respectate, absența țărănimii românești de pe lista categoriilor de semnatari simbolizează totuși revenirea la o formă anterioară, elitară dacă nu elitistă, a națiunii. La această constatare concură și formularistica adresatorie pe care o arborează, ritualic și sfielnic, petiționarii față de mai marii lor imperiali pe care îi recunosc ca atare nu doar din capul locului, ci chiar pe vecie. În ciuda unei retrageri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Figura 2. Geneza și evoluția conștiinței naționale la românii transilvăneni Sursa: elaborare proprie după D. Prodan (1984) și L. Blaga (1995) În general, acțiunile Școlii Ardelene rămân încastrate paradigmei naționale, aceea de promovare a drepturilor "națiunii" române (definită în sens elitist, ulterior popular) în cadrul politicii transilvane (și imperiale), fără a fi o mișcare naționalistă, în sensul definiției lui Gellner. Unitatea politică a întregii etnii române (dispersate în numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv în corpul social prin intermediul sistemului educațional. Am răscolit mai ales în adâncurile aluviunilor depuse pe fundul albiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masiv în corpul social prin intermediul sistemului educațional. Am răscolit mai ales în adâncurile aluviunilor depuse pe fundul albiei, fără a ignora cu desăvârșire și analiza curentelor de idei responsabile de acest proces de colmatare a memoriei istorice oficiale. Între ezoterismul elitist și exoterismul popular, lucrarea de față a optat decisiv pentru cel de-al doilea, considerând că "sinele național", chiar dacă este imaginat inițial de către literații plasați în avangarda reflecției social politice, se articulează în conștiința indivizilor prin literatura didactică de masă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
erau principii doctrinare În viziunea lor socială. Desigur dacă pentru deficiențele somatice metoda incluzivă ar putea da roade, pentru deficiențele psihosenzoriale și complexe Însă, modul de abordare este mult mai delicat. Chiar dacă există o atitudine rezervată față de elită și școlile elitiste, totuși nu trebuie uitat că elitele duc Înainte societatea, ele fiind colportoarele progresului În societate și nu masele. Un rol important În dezvoltarea creativității Îl are mediul social, care trebuie să ofere cadrul necesar dezvoltării aptitudinilor persoanei cu dizabilitate, continuând
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prezentarea conceptelor într-o dinamică a proceselor formării și evoluției lor, a legăturii, uneori mai greu de bănuit, dintre ele. Mânuind cu pricepere termenii culturali întâlniți cel mai frecvent, demonstrând o excelentă cunoaștere a lor în diverse registre (de la cele elitiste la cele subculturale și contraculturale), autorul țese o pânză a cunoașterii în care creionează incitante și inedite asociații. Cum am putea altfel denumi asocierea unor articole precum CNN Effect, Identity Politics, Affirmative Action cu Madonna, Eminem, Michael Jackson, cu Disneyfication
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fi The American Dream și The City on the Hill), termeni folosiți în politică, sport, lumea hollywoodiană. La aceștia sunt adaugate nume, vorbe și fapte de președinți, de cântăreți, actori și regizori, muzicieni celebri, nume "mai mult sau mai puțin elitiste" de scriitori și critici literari contemporani. Aranjate alfabetic, articolele care îl alcătuiesc creează un caleidoscop al societății americane, pe cât de divers, pe atât de frumos colorat. Impresionantă este nu numai varietatea spectrului socio-politico-istorico-cultural, dar și excelentele legături intertextuale, trimiterile la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
method acting, prestația fiind una din performanțele remarcabile ale ceremoniilor Academy Awards. În demersul său, nu numai comercial, de a promova artele și meseriile cinematografice, The Academy of Motion Picture Arts and Sciences este complementată (mai rar complimentată) de mai elitista asociație a presei străine de la Hollywood, care decernează the Golden Globe și de The Cecil B. DeMille Award (vezi), precum și de The American Film Institute, fondat în 1967, creat pentru a stimula creația de calitate și pentru a păstra moștenirea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
legăturile dintre culturile de origine africană și ceea ce consideră a fi o cultură africană oarecum unitară. În raport cu Black Studies, Africana Studies ar fi astfel, chiar dacă mai afrocentrică, mai puțin confrontațională (vezi, de exemplu, o distincție asemănătoare între tradiționalul și mai elitistul domeniu al studiilor culturii și cel mai militant și mai populist al studiilor culturale, în direcțiile promovate de Școala de la Birmingham). Pe de altă parte, Africana Studies ar fi un domeniu de cercetare imens, acoperind istorie, cultură, științe politice legate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
actuale ale mitului creuzetului (the melting pot), susținut masiv la începutul secolului al XX-lea. Cultura americană contemporană poate fi abordată din perspectiva așa-zis populistă promovată de studiile culturale din tradiția Centrului de la Birmingham (culture is ordinary) cu cea elitistă a ceea ce germanii numesc Kulturkritik, mulți considerând, probabil pe nedrept, cultura populară americană (incluzând gangsta rap, gun culture, drug culture, pop corn și pop porn) ca fiind definitorie în raport cu cea de elită asociată cu universitățile selecte din Ivy League și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
epoca democratică (de la Wordsworth și Austen la Tolstoi și Ibsen), și epoca haotică, în care Freud ia locul lui Samuel Johnson, lista autorilor canonici mergând de la Proust și Joyce la Borges, Neruda, Beckett. Cartea este, pe lângă o pledoarie a unui elitist cultural pentru acceptarea caracterului peren al marilor scriitori canonici, un atac împotriva a ceea ce numește el "the school of resentment". Școala resentimentului sau a ranchiunii este termenul umbrelă aplicat abordărilor militante și revizioniste de orientare marxistă, feministă, neoistoricistă. Aceste orientări
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
au găsit loc sub soarele întunecat al acestui gen în America sunt Dean R. Koontz, Peter Straub, Nancy Holder, Clive Barker, Anne Rice. Sunt romanul și filmul horror texte culturale demne de atenție? Răspunsul la această întrebare depinde de poziția elitistă sau populistă din perspectiva cărora privim fenomenul, acest volum încercând să îi includă (parțial) și să pună în legătură cu tendințe în cultura americană contemporană, printre alții, pe distinsul profesor Harold Bloom și pe distinsul boxer Muhammad Ali. HORROR MOVIE Filmul horror
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de cultură depășește fruntariile culturii de elită, incluzând, printre altele, cultura politică și ideologia, se întâmplă ca o personalitate precum Martin Luther King, Jr. (vezi mai sus) să se găsească într-un dicționar între Larry King și Stephen King. Un elitist precum celebrul profesor american Harold Bloom poate fi indignat la vestea că Stephen King, celebrul autor de romane horror, a primit premiul pentru distinsa sa contribuție la evoluția literaturii din partea și mai distinsei National Book Foundation (vezi). Într-un articol
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
covârșitoare). Aparent, cultura de masă reprezintă o formă de democratizare a culturii, înțeleasă inițial ca expresie superioară a creației umane, produsă de o elită artistică și intelectuală, promovată și apropriată de autorități mai mult sau mai puțin imperiale. În tradiția elitistă a ceea ce s-a numit cultură și civilizație, cultura era apanajul unei minorități elitiste, civilizația era legată de producerea în serie, în special a unor infrastructuri. Această producere în serie este ceea ce îi reproșează criticii culturali de diferite orientări (americanul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ca expresie superioară a creației umane, produsă de o elită artistică și intelectuală, promovată și apropriată de autorități mai mult sau mai puțin imperiale. În tradiția elitistă a ceea ce s-a numit cultură și civilizație, cultura era apanajul unei minorități elitiste, civilizația era legată de producerea în serie, în special a unor infrastructuri. Această producere în serie este ceea ce îi reproșează criticii culturali de diferite orientări (americanul Dwight Macdonald, de exemplu, în "A Theory of Mass Culture", vezi bibliografia), cultura de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
intervale mari, coaja epocelor, călcând în echilibru peste munți ca peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărâmători sau constructori de formule târziu devenite passe-partout tuturor. ș...ț Prin definiție, aceștia sunt incomprehensibili, păstrați admirației unui număr restrâns”. Divorțul „elitist” față de publicul burghez apare astfel deopotrivă ca voit și nevoit, programatic și condiționat de realitatea de fapt. Voința radicală de înnoire, presupunând răsturnarea tuturor convențiilor și regulilor admise, închide implicit, în mare măsură, accesul „mulțimii” instalate în confortul intelectual și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
monstruozitate, încât cel mai moral dintre oamenii pe care i-a dat acest pământ e bănuit a fi "primul scriitor român care face compromisuri politice grețoase". Mai mult, Eminescu "n-a înțeles nimic din istoria lui" (adică din istoria românilor!), elitistul cu "studii înalte" de azi crezând că-l poate compara pe ziaristul de la Timpul "cu un fel de Tucă Show al timpului său". De ce? Fiindcă "nu avea simț istoric și viziune", fiind "ultimul reprezentant al medievalismului românesc". Din această pricină
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Bogdan Lefter și alții îi revendică pe "păltinișeni" ca imediați înaintași ai postmodernismului autohton. Altminteri, am văzut că și Alexandru Mușina a abandonat, de ani buni, doctrina postmodernistă, preferând paradigma mai largă a modernismului. Pe de altă parte, în paramodernism, elitiștii au posibilitatea să se delimiteze de conceptul "culturii populare", de masă, esențială pentru globalismul postmodern. Cum se vede, construcția lui Sorin Adam Matei nu are conotația negativă a paramodernismului lui Riggs, apropiindu-se, mai degrabă de pozitivitatea lui Shuhei Endo
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
liberă. Este edificator modul în care Baker<ref id=”2”>C. Edwin Baker, Mass-media, piața și democrația, traducere de Ileana Coșan, Luciana Sabina Tcaciuc, Moldova, Iași, 2008.</ref> prezintă corespondența dintre diversele tipuri de democrație și mass-media. În cazul democrației elitiste, pentru a-și îndeplini misiunea pe care și-o asumă, este nevoie de o presă care să îndeplinească sarcini clare și care să fie liberă să acționeze corect. Rolul principal al presei ar fi de a demasca corupția și incompetența
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Justin Pârvu și mulți alții, au întreținut flacăra vie a credinței ortodoxe și care, prin practica lor isihastă, au conferit dialogicului, la un mod teandric, valoarea supremă a conlucrării harice dintre Dumnezeu și om. La nivelul discursului subversiv, de factură elitistă, se cuvine să amintim și cazul filosofului Constantin Noica care, în buna tradiție a Maestrului său, Nae Ionescu, a creat premisele unei școli autentice, a unei gândiri paideice în care filosofia să devină o filosofare, adică un act de trăire
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care conduce la dualism în cadrul economiei și societății interne. Pot fi date ca exemplu politici adoptate de destinații reprezentate de țări mai puțin dezvoltate - Bhutan - care obligă turiștii să circule numai în grup, cu ghid, și țintește spre un turism elitist prin prețuri prohibitive. O problemă crucială în țările slab dezvoltate o reprezintă transmiterea beneficiilor către localnici. De aceea, absorbția mâinii de lucru locale în industria turismului este esențială. În afară de perturbarea culturii, turismul în zone slab dezvoltate poate produce și pagube
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
fel parisul și Atena. și alte centre. Se poate chiar spune că centrul actual al Europei este oriunde se ia o inițiativă sau se realizează o convergență și o cooperare de semnificație și audiență europeană, în Vest sau Est. Monopolul elitist al unui singur centru (parisul, de pildă) a devenit în orice caz inacceptabil. Expresia tradițională a tendinței care neagă concepția regenerată, modernă, a literaturii europene poartă numele bine cunoscut de eurocentrism. Termenul exprimă un ansamblu de atitudini și orientări care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]