1,210 matches
-
ordinii și siguranței în țară nu numai scuză, dar chiar obligă la asemenea pioase mijloace de persuasiune. Când se va restabili pacea, nu-și va mai aduce aminte nimeni de niște vorbe aruncate în vânt, sau cel mult va fi elogiată istețimea lui de-a trata pe copiii mari, ce sunt țăranii, cu vorbele potrivite pentru copii. Dar țăranii întrerupeau făgăduielile prefectului cu glume și cu râsete. Unul strigă ascuțit că s-au săturat de vorbe, altul adăugă că boierii numai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
numit „fiul lui Omri”. Desemnarea „fiul nimănui” este disprețuitoare. Însemna, în limbajul diplomatic al timpului, că Hazael era considerat un rege nelegitim, adică un uzurpator. În plus, pentru că era un adversar al Asiriei, regele Salmanasar nu avea motive să-l elogieze. Acest mod de a se exprima al documentului asirian corespunde bine cu relatarea din 2Rg 8,7-15 care descrie cum Hazael a reușit să ocupe tronul: l-a asasinat pe regele Damascului, Ben Hadad, bolnav la pat, asfixiindu-l cu o
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
unui analfabet sălbatic; prin analize ale capcanelor economiei capitaliste și ale riscurilor condiției de a-ți dori să fii egal cu Rockefeller; prin sfaturi despre alimentația sănătoasă și rolul ei În menținerea unui trup și a unei minți sănătoase - sînt elogiate virtuțile vitaminelor legumicole; dar mai ales printre foarte multe poze cu Ceaușescu umblînd țanțoș Într-un decor făcut din baloturi de paie sau din betoniere, prin locuri de interes economic unde minciuna oficială strălucește hîd. Nu-mi ia un sfert
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sport. Factorul decisiv pentru promovarea probelor sportive contemporane pare să fi fost televiziunea în culori, care a determinat ca, americanii să devină iubitori de sport, cel puțin pentru sportul spectacol, care face spectatorii să fie mulțumiți. Publicul internaut se simte elogiat dacă învinge un conațional și primește aura eroică a sportivului glorios. Dezvoltarea relațiilor sport și economie stau sub semnul televiziunii. În 1970, în Philadelphia, a existat o acțiune pentru prima dată în tie-break, adică prin crearea unui decalaj break (pauză
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
tine duc, / pas cu pas, Îngerii de lumină / Îmi spun iarăși „Scrie”! Pe de altă parte, firea întreagă e dovada existenței și, îndeosebi, a dragostei divine: Toamna-nspirată-n aur este / cum un jertfelnic de lumină / către soare. Așadar, ca orice psalmist, elogiind divinul și visând, mai mult decât orice, să-l întâlnească (aștept să-l întâlnesc pe Dumnezeu), poeta oferă prin acest volum-antologie publicului cititor posibilitatea de a face cunoștință sau de a identifica liniile de forță ale gândirii și ale creației
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nedumerit, că nu eram trist deloc. Dimpotrivă. Și, în sinea mea, savuram satisfacția de a-i fi păcălit pe cei care mă credeau mort". Să rezum. Ați scris biblioteci, domnilor, despre valorile "olimpiene". Ne-ați vorbit despre "seninătatea clasică", ați elogiat "nobila simplitate" a statuilor grecești și ați citat, cu vădită satisfacție, afirmația grăbită a lui Goethe după care tot ce e clasic e "sănătos", iar tot ce e romantic e "bolnav". Ați zis că "măsura" e admirabilă și că "excesul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
preconizată să aibă loc. Deopotrivă, realizarea filmului preconizat. Despre ce înmormântare și despre ce film era, de fapt, vorba. Lui Nenea Văduvoiuîi trecuse prin minte o idee cam trăznită. Anume, să se prefacă a fi murit, familia,în speță, soția, Elogia, să-i organizeze o îngropăciune pe cinste, care îngropăciune să fie transpusă, de către studioul local, pe un film, care să-i rămână, ulterior, drept amintire, lui, cât va mai trăi, iar, după aceea, să facă parte din arhiva familiei sale
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
întindea pe câteva sute de metri. Famfara și bocitoarele duceau vestea faptului care se petrecea, la Adâncata, până departe,în vecinătăți. În fața cimitirului, toată lumea a rămas pe loc. Nu-i săpase nimeni groapa, căci, așa fusese făcută înțelegerea, cu tanti Elogia, șefa acestui spectacol. În loc să se pătrundă dincolo de poartă, pe neveste, Nenea Văduvoiu s-a ridicat în picioare și a început a bate din palme, și a saluta, pe toată lumea,în stânga și-n dreapta. Uimirea a fost aproape generală. Cei care
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de furcă operatorii de televiziune. Căci ei, pe bună dreptate, au luat, totul, foarte în serios, și și-au făcut meseria, la os. În încheiere, toată lumea a fost invitată la restaurantul din centrul municipiului, la marele praznic, organizat de tanti Elogia,în cinstea trăznitului său bărbat. S-a petrecut, cu bocitoare, dar, alea, nemaibocind, ca să rupă inimile ascultătorilor, ci, dând-o pe muzică populară și de dans, care, au făcut, ca, până seara târziu, participanții la benchetuială să-și rupă multe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
butadă a lui Emil Cioran, știi că mereu l-am citit cu interes, chiar dacă, ca medic, i-aș fi recomandat câteva lucruri simple și higienice, care i-ar fi ușurat tensiunea nervoasă. O femee aflată în starea ta l-a elogiat pentru cărțile lui pline de afurisenii, iar el i-a răspuns : Doamnă, cărțile alea le-am scris pentru idioți, dumneata aștepți un copil, asta e mult mai important decât prostiile mele ! Așadar, te rog, nu irosi colostrul și primele alăptări
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
dorim aproape? Fără îndoială o imagine ideală, a aceluia care suportă cu răbdare ceea ce se întâmplă; acea virtute, care, în aceste timpuri, migrează de la măgar la noi oamenii. Măgarul suntem noi. Atunci când Michel Eyquem de Mon-taigne (1533-1592) invocă „adevărata măsură”, elogiază mă-garul vorbind despre modul de a conversa al omului: „În-căpățânarea și înflăcărarea într-o opinie este dovada cea mai sigură a prostiei. Există oare ceva mai sigur, mai disprețuit, mai iritabil, mai contemplativ, mai grav, mai serios decât măgarul?”. 3
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cel sfânt, îi permite să fie capabil să împlinească ceea ce conține: dăruiește viața și o dăruiește din belșug (cfr. In 10,10). Din forța Spiritului se descătușează „puterea cuvântului lui Dumnezeu” (In 1,14). Este cunoscută expresia profetului Isaia care elogiază eficacitatea Cuvântului: „Căci așa cum ploaia și zăpada coboară din ceruri și nu se întorc acolo fără să ude pământul și să-l facă să rodească, să încolțească și să dea sămânță semănătorului și pâine celui care mănâncă, la fel va
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
tiranie sau ambiția oarbă a unui Faust sedus de partea întunecată. Erudiția lui Mortimer, cu adevărat prodigioasă, este pusă în serviciul omenirii a cărei libertate și demnitate nu pot fi anulate de asaltul puterilor infernale. În plin război rece, Jacobs elogiază, în profesorul Mortimer, energia ziditoare și generatoare de solidarități care oferă, prin Cyrus Smith, insulei misterioase ordinea civilizației. Acolo unde Jacobs nu inovează, rămânând fidel unui decupaj clasic al genului, este în punctul în care imaginează un Inamic ortografiat cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
bunicii, ducându-i în Siberii înghețate, pardosind cu trupurile lor întinderile cele nemărginite...”. E clară atitudinea de cetățean patriot a scriitorului. Aceeași rugăminte am adresat-o și noi, cu speranța în Dreptatea divină și a Istoriei noastre milenare. în Satul elogiază satul românesc în general, satul bucovinean în special, satul pur cu oameni care „mi-au spus păsul inimii lor, alături de ei m-am închinat sfios la mormintele de la Siret, Rădăuți și Putna și mi-au vorbit despre locul sfânt pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pângăritorilor naturii pure, în care a trăit poporul nostru cu ani în urmă. Să luăm seama la această avertizare, pentru ca mai târziu să nu mai putem face ceva pentru remedierea mediului ambiant. În „Jungla” aruncă disprețul asupra faunei politice românești. Elogiind „Frumoasa țară, cu țărani și muncitori și intelectuali cuminți și harnici, cu învățători și profesori dăruiți până la sacrificiu... Și iată că au început a crește la umbra legilor spini și pălămidă, șerpi veninoși și fiare de codru. Vechii lupi s-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Încurajeze libertinismul. Critică liberalismul, dar par să enunțe programul pe care mișcările radicale de stânga Îl atribuie multinaționalelor capitaliste, inclusiv utilizarea sportului și a educației vizuale pentru a imbeciliza poporul. Analizează felurite tehnici pentru a pune stăpânire pe puterea mondială, elogiază puterea aurului. Hotărăsc să favorizeze revoluțiile În orice țară, exploatând nemulțumirea și dezorientând poporul prin proclamarea unor idei liberale, Însă doresc să Încurajeze inegalitatea. Calculează cum să instaureze pretutindeni regimuri prezidențiale controlate de oameni de paie ai Înțelepților. Decid să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sancționează „tactica negustorească” de minimalizare a lui Arghezi de către Ovid Densusianu. Acesta făcuse unele ironii la adresa „lărgirii cercului de colaboratori” ai Vieții românești, devenită favorabilă față de poezia argheziană. Apreciind atitudinea lui Ibrăileanu & Co („mieux vaut tard que jamais”), frondiștii îl elogiază pe N.D. Cocea pentru impunerea lui Arghezi și Galaction atenției publice și avertizează că, dacă va continua să practice aceeași politică rigidă ca și pînă atunci, „domnul Ovid Densusianu o să rămîie singur”. Un program „novator” nebulos al revistei poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este ceva mereu adăugat lucrului cunoscut”). Finalul articolului e deconcertant: „În ziua în care artele plastice toate se reintegrează în arhitectură, romanul, ca în vremurile mari, face loc teatrului”. Concizia „romanelor” liliputane ale lui Quint din Décheances aimables va fi elogiată și în Contimporanul, nr. 50-51, noiembrie 1924, nu fără o ironie la adresa epocii în care, „după Thibaudet, sînt foarte mulți cetitori de romane”. Poezia-chintesență a literaturii e ilustrată și prin exemplul lui Ramon Gomez de la Serna: „Ramon Gomez de la Serna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vaticinar-profetic liric al pamfletului, văzut ca specie de „poezie agresivă”. Cîteva texte antebelice arată cum estetica avangardistă se dezvoltă la Ion Vinea în interiorul discursului publicistic, modificîndu-i convenția din interior pînă la estomparea frontierelor dintre genuri. Reportajul, ca gen literar, fusese elogiat de estetica futuristă, iar în anii ’30 cîțiva foști avangardiști români (Geo Bogza, F. Brunea-Fox) vor ilustra cu excelență această specie modernă, scoțînd-o de sub incidența paraliterarului. Principii pentru timpul nou, cel mai important text programatic despre poezie al lui Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca măcar gîndirea tinerei generații să rupă lanțurile sale prometeice și să-și ia zbor liber”. Apelul său către „tinerime” pune accent pe „gîndire”, pe „cugetare”, indicînd faptul că revista e una în primul rînd intelectuală. Dacă însă N. Lupu elogiază meritele „înaintașei” cvasiomonime din Iași, la rubrica „Povestea vorbei”, adevăratul articol-program - nesemnat, dar aparținîndu-i indubitabil lui Ion Vinea - se delimitează pînă la un punct de revista socialistă ieșeană. Motivul - dezertarea „tinerilor generoși” din Partidul Socialist la Partidul Liberal, în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atracție specială: cumva prin analogie cu „Belgia Orientului”?). Comentariile despre literatură ale lui Vinea, publicate, în acești primi doi ani, la Contimporanul, au de altfel în obiectiv autori mai puțin sau deloc avangardiști. „O ediție a lui Caragiale“ (nr. 16) elogiază figura clasicului reeditat în condiții excepționale, „Cincuantenarul lui Téophile Gautier“ (nr. 16) și „«Revizuri» de H. Streitmann“ (nr. 17) atacă - pornind de la două cazuri deosebite - problema raporturilor dintre „artă” (poezie) și „gazetărie” (meserie), temă obsedantă pentru poetul-gazetar Ion Vinea, „scriitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prin clarul rășinos al brazilor, 60% de unghiulare cuvinte latine, 40% de cuvinte lichide și onduloase ca tînguitoarele cantilene de prin porturile africane (...) Sub mine se precisează congresul nocturn al acelor o mie și mai bine de turnuri. Discută și elogiază drapajul carmin și dinamic al frumoasei togi romane făcută la Paris, care îmbracă-desbracă sălbateca literară Românie” (în românește de Alexandru Marcu). Pentru Marinetti, imaginea României este fantasma - puternic erotizată - a unei femei sălbatice, focoase și barbare, posedată în decor futurist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
București. Sînt J. Peeters, Floquet, Maes și liegezul Marcel Darimont, unul din cei mai viguroși și măestriți xilografi ai Belgiei” (nr. 49). În nr. 72, un volum al lui Georges Linze - probabil, cel mai apropiat colaborator extern al Contimporanului - este elogiat, fără a se omite locul de apariție a unora dintre poemele componente: „1930 de Georges Linze (Liége); colaboratorul nostru e un Sf. Paul al modernismului belgian. Poemele sale sînt tot atîtea manifeste concise, dure, rectilinii și pasionate. Unele poeme au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
timp la Paris - este prezentat indirect ca ambasador al filmului francez de avangardă: „După cum știm, prietenul și colaboratorul nostru B. Fundoianu a făcut în vara anului 1929 un turneu franco-cinematografic de avangardă în Argentina, pentru care presa franceză l-a elogiat numindu-l l’ambassadeur du film français dans ce qu’il y à de plus modérne („L’Intransigeant“, 11 jan. 1930). Fondane fusese invitat, ca oaspete al Societății „Amigos del Arte” (grație prietenei sale, scriitoarea Victoria Ocampo), în America Latină, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ortodocși sau de iezuiții catolici”...) plutea în aerul epocii. Același Riegler-Dinu - ale cărui cronici de artă din Contimporanul speculează, în genere, pe marginea afinităților dintre bizantinism și arta de avangardă - publica în nr. 79 un articol, „Allegria ortodoxă“, ferm pro-Gîndirea. Elogiind resurecția modernă a poeziei religioase (cu referiri la Claudel sau Rilke), autorul polemizează cu G. Călinescu (proaspăt „demisionar” de la revista lui Nichifor Crainic) și cu articolul antigîndirist al acestuia, „De disparitione angelorum“ prin care, după cum se știe, închidea cercul colaborării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]