3,447 matches
-
și își încheie aici periplul. Iubirea conștientă pentru Franța îi marchează psihologia. Ca și ceilalți pașoptiști, autorul face o fixație franceză, dar asupra unei Franțe trăite în imediat, nu învățate din cărți. Cînd, în finalul Peregrinului..., autorul ridică încă un elogiu (al cîtelea?) aceleiași Franțe, la concluziile sale putea subscrie o întreagă generație de scriitori și de oameni politici: "O singură ginte în lume cere și merită stima și gratitudinea noastră. Aceasta este națiunea franceză, care de o jumătate de seclu
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
Iordachescu Ionut Victoria Simonei Halep în sferturile de finală de la Wimbledon în fața lui Sabine Lisicki i-a adus elogii în presa internațională. Reuters scrie că româncă a "demolat-o" pe jucătoarea din Germania, în timp ce agenția France Press vorbește despre "metronomul" Halep. "Halep o demolează pe Lisicki și își asigură un loc într-o semifinală de-ți lasă gura apă
Reuters: Simona Halep a demolat-o pe Sabine Lisicki by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/73801_a_75126]
-
a fost dificilă, când cei doi medici au publicat studiile, cât a celui cultural. Luesul eminescian intrase în mitologia națională. Ovidiu Vuia este foarte supărat pe Călinescu, pe care-l tratează cu un ton inadmisibil. La drept vorbind, Călinescu merită elogii pentru geniul cu care a transformat un diagnostic greșit într-un invincibil mit cultural." (pag. 715) E de remarcat felul cum Manolescu știe să opereze cu judecăți aseptice. Căci între diagnosticul vitriolant al medicului și verdictul indulgent al criticului literar
Câteva afinități (VI) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7380_a_8705]
-
să vorbească, neologic-dezlînat, înainte să fi putut să stea în picioare. Eroi compoziți, ca ochii insectelor, evoluează la aparate nepotrivite cu antrenamentul lor. Așa că, părăsiți de puteri, se lansează în filosofii fără adîncime, cioburile unei estetici printre rînduri. Bunăoară, acest elogiu întîietății hotărîte de hazard: "ce poate un om pot toți ceilalți. Aceasta este lozinca vremurilor noi. Ea se aplică perfect și descoperirilor și invențiunilor cu care ne pomenim în fiecare zi. Ce poate un om pot toți ceilalți, iar dacă
Condotierul fantezie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7417_a_8742]
-
valori s-a realizat în ambele sensuri. Datorită faptului că aparțineți ambelor culturi, aveți parte de o viață în care principii și norme țărănești fundamentale, la care lumea livrescă este de obicei impermeabilă, vă susțin și vă ajută. Un nou "elogiu al satului românesc" nu mai este prea justificat azi, în condițiile degradării gustului estetic autentic (la țară, dar și la oraș). Totuși, considerați că lumea satului este complet epuizată, sau ne mai putem pune speranțe în ea? Concret, cum am
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
de o atare disjuncție, pe care Xenopol (Cultura națională, 1868) și Iorga (la Sămănătorul, 1903) le considerau în unitatea lor profundă, complementară, așa cum se prezintă și la alți istorici, între care Hasdeu și Eliade, ultimul tocmai pe timpul când Blaga făcea "elogiul satului românesc", iar Rebreanu "lauda țăranului" nostru, fără ca aceasta să însemne îndrumare exclusivă spre "rosturi sătești", ci un îndemn la sinteză capabilă să împace cultura populară cu exigențele lumii moderne. Este sensul în care valorile lumii rurale pot fi utile
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
Barbu, dar în cu totul alt registru: prezența sa în arhiva operațională a Securității. Citesc și nu-mi vine a crede: "Referința de la fila 5, semnată G. Vrânceanu, la 11 noiembrie 1949, relevă un cu totul alt mod de delațiune, elogiul personalității savantului matematician și inovatorului, dând, pe această cale, informații prețioase Securității: (...)". Pe cine omagiem? Faptul că în 1940 Ion Barbu aderase la mișcarea legionară nu era o informație pe care Securitatea s-o afle de la Gheorghe Vrânceanu, ci un
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
pragul izbucnirilor inexplicabile ține de un joc al fluctuațiilor psihice pe care nimeni nu-l poate anticipa. Vedem metamorfoza omului, îi constatăm neașteptata desfășurare, și apoi renunțăm a o explica, conștienți fiind că personajul iese din tiparele înțelegerii. Chiar și elogiile pe care i le vom aduce retrospectiv ne vor întări convingerea că aluatul din care a fost croit e rarisim. Toma Arnăuțoiu e un astfel de personaj de esență inexplicabilă, a cărui identitate nu o poți defini decît prin setul
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
cunoscut la noi prin romanul Absurdistan, traducere de Irina Patras, publicat în aceeași colecție "Raftul Denisei", Editura Humanitas fiction) și Chang-Rae Lee. În același timp, magazine literare, suplimente ale cotidienelor, reviste adresate unui public monden (Elle, Vogue) se întrec în elogii. Janice Y. K. Lee reînvie un loc insolit pentru noi, Hong-Kong, surprins în două timpuri critice, așa cum îl descoperă pe rând englezii nou-veniți: Will Truesdale în 1941 (înainte și după invazia japoneză) și Claire Pendleton 1953 (când viața coloniei engleze
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii» spunea Barbilian cu voce tunătoare. Niciodată robia nu primise un mai pregnant elogiu." Memorialistul de azi știe de la tatăl său, care fusese în tinerețe cel mai bun prieten al lui Barbu, că afirmația acestuia despre origine ar putea fi adevărată: „Adolescent, [Tudor Vianu] îl însoțise pe Barbu la bunica lui, mama magistratului B
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
și tehnica de exprimare, cititorii și criticii au depistat o tonalitate nouă, care, se pare, a fost și a rămas pe placul lor. Firește, am adulmecat ce se pune la cale și am schimbat rapid macazul - iar atunci când am primit elogiile cuvenite pentru volum, scriam deja cu totul altfel. J.F.: În 2002 ați participat la Festivalul „Zile și Nopți de Literatură" organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Acest eveniment este evocat în mai multe din poeziile dumneavoastră. Într-una scrieți:„Când
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
Radu Beligan. Șaptezeci de ani. Vocea lui Vraca pune stăpînire pe tot. Rostirea lui răsună cutremurător, maiestuos, solemn. În fotografia de pe ecran, Vraca își spijină capul de mîna stîngă. Ca în oglindă, Radu Beligan își odihnește amintirile pe mîna dreaptă. Elogiul marilor artiști continuă. Detalii semnificative despre cum simțea Birlic publicul, despre rostirea lui Băltățeanu, încărcată de subînțelesuri surprinzătoare. Trecutul este dilatat cu voluptate. Cei șapte ani ai directoratului de la Comedie sînt învăluiți de o enormă tandrețe. "Rinocerii", Giurchescu, Esrig, trupa
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
se afla condiționată literatura română pașoptistă nu l-a împiedicat să presimtă viitoarele capodopere și să fie convins că le-a pregătit el însuși prin poeziile lui. Rareori a adus cineva, în secolul al XIX-lea românesc, un mai vibrant elogiu Poeziei, decît Alexandrescu: "...poezia e cea mai antică artă a spiritului omenesc; de aceea, în ierarhia literelor, poezia are un loc așa de înalt. Ea face cea mai mare parte a gloriei națiilor; și cele mai însemnate fapte, cele mai
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
trebuință de ajutorul ei ca să poată trăi". Ea este destinată să existe "pînă în viitorul nemărginit și în anii cei veșnici". Nimic mai romantic decît aspirația spre nemurire și presimțirea eternității prin artă. Finalul cunoscutei Epistole către Iancu Văcărescu, aparent elogiu al poetului omagiat, pare adresat însă de Grigore Alexandrescu mai degrabă lui însuși, adică celui ce a crezut, în spirit romantic și stendhalian, că posteritatea îi va face dreptate, după trecerea mai multor generații: "Așa, cînd viitorimea, al nostru judecător
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
depășind mărimea unui anunț publicitar, cum sînt, din nenorocire, comentariile mele din Evenimentul Zilei". Cristoiu a adăugat că, după ce a citit stenograma declarației deputatei PDL, a simțit "acul invidiei pur omenești". Cristoiu mai spune că acolo unde el a văzut elogiu adus de Traian Băsescu Guvernului, Udrea a văzut ironie din simplul motiv că el îl vede pe Băsescu "cu ochii, ca orice bărbat, iar dînsa îl urmărește cu ochișorii, ca orice femeie". În susținerea idee de seriozitate și elogiu adus
Udrea, ironizată de Cristoiu. Ce crezi că i-a spus? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79665_a_80990]
-
văzut elogiu adus de Traian Băsescu Guvernului, Udrea a văzut ironie din simplul motiv că el îl vede pe Băsescu "cu ochii, ca orice bărbat, iar dînsa îl urmărește cu ochișorii, ca orice femeie". În susținerea idee de seriozitate și elogiu adus de Traian Băsescu Guvernului, Cristoiu spune că o contrazice pe Elena Udrea "cea mai mare specialistă din toate timpurile în viața și activitatea lui Traian Băsescu".
Udrea, ironizată de Cristoiu. Ce crezi că i-a spus? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79665_a_80990]
-
apariției volumului Descrierea turnului, în forma dorită de el, în care spune între altele: "Am acceptat, deși cunoșteam cu luciditate valoarea exactă a operei mele, să fie tratată așa cum este și, credeți-mă, nu m-au interesat nici galoanele, nici elogiile de circumstanță. Știu bine că vremea mătură și nu lasă decît ceea ce merită să rămînă, în ciuda oricăror mistificări poetice. Am ajuns însă la o limită fizică în care nu mai pot suporta jocul de-a înțelege pumnii care ți se
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7798_a_9123]
-
ți-l însuși. Fantezia e dreptul de a unifica orice, chiar și nălucirile, de a le împerechea la nevoie, de a le fixa în plasa celei mai riguroase proze"". Dar Tudor Cristea nu utilizează doar registrul aprobativ, înălțîndu-se pînă la elogiu, inspirat de satisfacția estetică. Spre deosebire de unii critici ori responsabili de periodice din spațiul provincial, inclusiv din "capitalele" acestuia, care îngînă opiniile consacrate ale "centrului", necutezînd a strica relațiile cu "persoanele importante", d-sa își păstrează dreaptă coloana vertebrală, chiar cînd
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
se explică faptul că discursurile și interviurile sale erau găzduite cu generozitate suspectă de ziarul cu cel mai mare tiraj în epocă, "Universul", chiar dacă orientarea politică a acestuia era opusă celei propovăduite de Nicolae Titulescu. Mai mult, o serie de elogii aduse diplomatului român în prestigioase publicații occidentale ("Le Petit Parisien", "Le Figaro") îl determină pe același Constantin Argetoianu să-și noteze malițios în jurnal: "Câte milioane de lei agonisite prin munca noastră, a contribuabililor români, au trebuit să treacă în
Parfumul anilor interbelici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7665_a_8990]
-
oameni de care aproape te lovești prin casă." Ăsta da măcel! Singurul, de altfel, căci toate celelalte ciocniri se aplanează, în carte, în termeni terapeutici. Salvarea lui Angelo vine, sub toate aspectele, de la un taciturn poet georgian, care, plictisit de elogiile cu care i-au fost întâmpinate volumele, se hotărăște să-și anuleze, practic, opera tipărită. Tot ce pune pe hârtie e destinat direct flăcărilor. Iar în inițiativa aceasta radicală e urmat neabătut de grupul emulilor săi, în care, printr-un
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
cu oameni frumoși!", a declarat, miercuri, Mitică Dragomir la RFI. Președintele LPF a lăudat eforturile autorităților locale pentru menținerea unui aspect îngrijit al Capitalei și a spus că este mulțumit că România, datorită organizării finalei Ligii Europa la București, primește elogii internaționale, întrerupând astfel o perioadă îndelungată în care am fost considerați ”rușinea Europei”. "Bucureștiul arată bine acum. Marile bulevarde sunt foarte bine curățate și nu numai pentru evenimentul ăsta (...). Se mai vorbește la superlativ și despre țara noastră, că de
Dragomir despre finala Europa League: Mai vorbeşte lumea şi frumos de noi () [Corola-journal/Journalistic/76029_a_77354]
-
mișcării făcea vizita mai de mult promisă în România, acompaniat de membri ai grupării "Contimporanul", evenimentul (conferințe publice, deplasări în zona petroliferă de pe Valea Prahovei, cu ecouri poematice în scrisul lui Marinetti), a avut răsfrângeri semnificative, de la aplauzele oficiale și elogiile simpatizanților, la reacții mai puțin conformiste, precum cea a marginalului "avangardist de unul singur", Victor Valeriu Martinescu: în anul descinderii marinettiene în România, acesta cuteza să constate, dincolo de stilul electrizant, spontan, cu "brutalitatea lui de nou", superficialitatea întreprinderii și, în
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
E vorba, mai întâi, de Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de... "în care nu avem de-a face cu 90 de poezii (câte sunt numerotate, n.m.), ci cu un singur și cuprinzător poem". Poetul aduce un elogiu, un elogiu superb, frumuseții feminine, aspiră spre perfecțiune, având o credință nestrămutată în artă. Pătrunderea în miezul marilor mistere ale existenței, continuă criticul, îl plasează pe Voiculescu "pe cele mai înalte piscuri ale poeziei românești. Sonetele reprezintă o "experință fără
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
mai întâi, de Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de... "în care nu avem de-a face cu 90 de poezii (câte sunt numerotate, n.m.), ci cu un singur și cuprinzător poem". Poetul aduce un elogiu, un elogiu superb, frumuseții feminine, aspiră spre perfecțiune, având o credință nestrămutată în artă. Pătrunderea în miezul marilor mistere ale existenței, continuă criticul, îl plasează pe Voiculescu "pe cele mai înalte piscuri ale poeziei românești. Sonetele reprezintă o "experință fără precedent în
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în spațiul imponderabil al unui brâncușianism luminos și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns acum la vîrstă centenară, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au
Mic dicționar de clasici ai sculpturii contemporane by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7554_a_8879]