2,179 matches
-
a firmei va rezulta din corelarea obiectivelor fiecărei structuri de activitate cu cele ale grupului, din performanțe proprii ale fiecărei structuri de activitate și dintr-o mai mare cooperare între ele. - Centrul de Tehnologii să inoveze și să aprofundeze domeniile emergente ca urmare a electronizării pneului, a mecatronicii, desigur fără să uite să contribuie la micșorarea costurilor. - Serviciile grupului (centrale și zonale) să ofere servicii la cel mai înalt nivel (performanță, calitate, costuri), pe care să-l demonstreze (indicatori, benchmarking), să
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1997). Se presupune că planificarea și implementarea acțiunii implică proceduri cunoscute. Este totuși de subliniat faptul că aceste proceduri înseamnă o alocare precisă de resurse, definirea unor momente și a unor responsabilități. În principiu, nu se au în vedere fenomene emergente care să genereze abordări adaptive și renegocierea unor sarcini. Manualele acordă o atenție deosebită configurației resurselor umane care sunt implicate în această fază a benchmarkingului. Ca și în cazul implementării unei strategii, și aici este nevoie de reunirea eforturilor unor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
acceptă în mod voluntar să facă publice rapoarte despre modul în care interacționează cu mediul natural sau despre dezvoltarea resurselor umane a crescut considerabil după 2000 în economiile occidentale dezvoltate, dar apar „deschizători de drumuri” și în țările cu economii emergente. Ultimele două decenii au arătat că principiile de comportament conform responsabilității sociale a corporației sunt adoptate și de IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii). Studiile arată că adoptarea acestui comportament are și o justificare economică solidă: creșterea profitabilității. Pe de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
obligațiile financiare ale managerilor; - legislația procedurală, în special pentru spețele din categoriile anterioare. La acestea se adaugă, în funcție de experiența fiecărui stat, anumite elemente suplimentare cu caracter regulator. Statele cu economie de piață dezvoltată dețin un avans față de statele cu economii emergente, în special în protejarea drepturilor de proprietate. Acest aspect se traduce în rezolvarea disputelor comerciale într-un mod rapid, corect și predictibil, și are un impact decisiv în dezvoltarea unor relații economice în concordanță cu spiritul modern al statelor avansate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în plus, diferitele programe menite să răspundă unor necesități sociale temporare sau să declanșeze procese de îmbunătățire a calității vieții în comunitate. Spre exemplu, politicile privind egalitatea între sexe sau stoparea muncii copiilor sunt bine venite în țările cu economii emergente, la fel cum sunt programele de eradicare a unor boli precum malaria sau SIDA. Rezultatul palpabil al operaționalizării acestor coduri și politici trebuie să fie îmbunătățirea indicatorilor asociați unor aspecte vizate de ele. Spre exemplu, codul etic trebuie să aibă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
discriminante etc. Pentru a putea opera cu oricare dintre acestea, condiția sine qua non este existența unor date realiste legate de industriile analizate, ceea ce uneori se dovedește a fi o sarcină deosebit de complicată, în special în economiile în tranziție sau emergente, unde „sectorul gri” are o pondere semnificativă, iar statisticile sunt discutabile sau chiar lipsesc. Presupunând că aceste dificultăți sunt depășite, o utilizare cu o acuratețe rezonabilă a metodelor menționate implică o cantitate considerabilă de muncă de analiză. Dacă se acceptă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
industrii este evident că granițele între grupuri nu s-au stabilizat încă, pentru că multe organizații nu au încă un comportament clar. Există probabil niște nuclee ale grupurilor strategice, dar situația generală este departe de a fi considerată stabilizată. Pe piețe emergente sau la nivelul piețelor unde au loc importante modificări ale cadrului general, cum ar fi România, situația este deosebit de fluidă. Fluiditatea înseamnă că organizațiile încearcă diferite mișcări strategice, cum ar fi fuziunile, achizițiile etc., sau configurarea segmentelor este incompletă și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
industrială. Raritatea este asociată „primei mișcări”, materializată într-un primat în tehnologie sau în obținerea accesului exclusiv la o bază de materii prime. „Prima mișcare” poate să însemne și ruperea echilibrului în direcția instituirii unui monopol natural într-o industrie emergentă (cu produse nediferențiate!). Raritatea ar putea fi considerată o trăsătură comună pentru mai multe organizații dintr-o industrie, dacă o parte din competitori ar fi afectați de o dezeconomie de scară sau de supracapacitate de producție și ar fi „prea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
timp. La sutele de concurenți autohtoni, de toate mărimile și cu game de produse de toate tipurile, se adaugă și concurenții externi. Piața internațională a cherestelei este deosebit de dinamică, consemnând o presiune în creștere a nou-veniților din țările cu economii emergente, în paralel cu o creștere a standardelor de calitate a produselor. Cum procesatorii realizează și exporturi, iar procesatorii români din aval au posibilitatea de a apela și la importuri, este firească raportarea la câteva firme-fanion. Printre ele se numără Abalon
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
care a sprijinit acest proiect remarcabil Și ambițios (propria apreciere) care examinează Dilema Omenirii. (Smil, 2005: 157) Dezbaterea problemelor globale poate cădea chiar în derizoriu, dacă ținem cont de faptul că aproape jumătate din populația globului care trăiește în țările emergente are probleme locale cum ar fi: accesul la apă potabilă, servicii medicale, învățământ etc. Mai departe, devine clar faptul că „cea mai bună - Și probabil unica - soluție pentru a avea condiții decente de trai, în marea majoritate a țărilor este
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
2.1. Conferința ONU pentru mediul înconjurător - Stockholm, 1972 Sărăcia este cea mai gravă poluare. (Indira Ghandi) În 1972, la Stockholm, a fost organizată Conferința ONU pentru mediul înconjurător, prima conferință internațională dedicată exclusiv problemelor de mediu. Sărăcia din țările emergente a fost principala problemă dezbătută, iar la nivel local, guvernul suedez Și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește efectele poluării create de alte state europene asupra lacurilor din Suedia. Guvernele țărilor subdezvoltate - India fiind reprezentată de prim-ministrul Indira Ghandi - considerau problemele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
2007: 32), inovațiile raportului veneau mai ales în domeniul politic. Principala problemă politică a Comisiei a fost reconcilierea grijii pentru mediu cu dorința pentru dezvoltare economică în Sud Și creșterea economică din Nord<footnote În acest context, Sudul reprezintă țările emergente, iar Nordul țările dezvoltate. footnote>. Chiar dacă am văzut că la nivel european exista un oarecare consens cu privire la importanța dezvoltării durabile, protecția mediului era considerată de mulți o barieră în fața creșterii Și dezvoltării. În cadrul Conferinței ONU de la Stockholm, mai multe state
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
iar Nordul țările dezvoltate. footnote>. Chiar dacă am văzut că la nivel european exista un oarecare consens cu privire la importanța dezvoltării durabile, protecția mediului era considerată de mulți o barieră în fața creșterii Și dezvoltării. În cadrul Conferinței ONU de la Stockholm, mai multe state emergente considerau protecția mediului un lux pentru cei bogați, iar Raportul Brundtland a încercat să clarifice legăturile dintre economie Și mediu: În trecut ne-am preocupat de impactul creșterii economice asupra mediului. Acum suntem forțați să ne preocupăm de impactul suprasolicitării
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sunt imagini întâlnite frecvent în țările dezvoltate. Restricțiile Și planificarea atentă sunt greu de urmat; predomină creșterea lipsită de limite. (Clark, 1995: 227) Dacă acceptăm această situație ca stare de fapt pentru țările dezvoltate, putem deduce doar provocările din țările emergente. Una dintre cauze poate fi Și faptul că ideile promovate de ONU sunt formulate de economiști, nu de oameni de Știință din alte domenii (ecologie, sociologie, climatologie etc.). 1.2.4. Protocolul de la Kyoto, 1997 1.2.4.1. Premisele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
situația existentă (figura 1.6), putem deduce că cele mai importante concesii trebuie făcute de statele dezvoltate. Principalele neînțelegeri cu privire la acest document au fost legate de globalizare Și comerț. În cazul globalizării, țările dezvoltate au susținut beneficiile acesteia, în timp ce țările emergente considerau exploatarea resurselor, diminuarea moștenirii culturale Și înrăutățirea problemelor de mediu ca fiind efecte ale globalizării. În ceea ce privește comerțul, participanții nu au ajuns la un consens cu referire la taxele vamale, barierele tarifare Și subvențiile pentru agricultură. Părerile cu privire la succesul summitului
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
totală; 4) Pe termen lung, serviciile turistice vor deveni tot mai scumpe, în comparație cu bunurile produse Și alte tipuri de servicii; 5) Ratele de creștere a turismului încep să scadă odată cu creșterea veniturilor Și a standardului de viață; turismul din țările emergente Și în curs de dezvoltare crește mai rapid decât în țările dezvoltate; 6) Ratele de creștere specifice prezintă variații semnificative de la regiune la regiune, sau de la țară la țară; 7) A apărut un conflict între creșterea turismului Și principiile dezvoltării
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și o nevoie de forță de muncă, în viitor locurile de muncă în industria turistică s-ar putea reduce; industria turistică angajează un număr mare de persoane necalificate sau „semicalificate”, ceea ce poate reprezenta o oportunitate pentru muncitorii necalificați din țările emergente; de asemenea, se folosesc tot mai des angajați cu jumătate de normă; în industria turistică predomină ca număr femeile Și tinerii; deși depinde de la țară la țară, sau chiar de la regiune la regiune, sezonalitatea cererii turistice influențează Și numărul de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
et al., 2005: 81-82), introducerea industriei turistice în asemenea regiuni poate avea un efect mai mare asupra bunăstării populației rezidente, comparativ cu o regiune mai dezvoltată din aceeași țară. Pentru o asemenea dezvoltare a turismului într-o țară sau regiune emergentă sunt necesare următoarele: infrastructura de bază (căi de acces, apă potabilă etc.); posibilități de cazare (hoteluri, pensiuni etc.); alte facilități Și servicii necesare turismului (alimentație publică de tip comercial/restaurație, transport etc.). Archer et al. (2005: 83) consideră că unele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
publică de tip comercial/restaurație, transport etc.). Archer et al. (2005: 83) consideră că unele dintre aceste utilități sunt indivizibile, în sensul în care acestea, fiind furnizate industriei turistice, sunt folosite Și de populația locală. Astfel că, în multe țări emergente, autostrăzile Și aeroporturile construite pentru turism oferă în prezent acces mai facil pe piețe mai îndepărtate pentru numeroase produse locale. Din păcate, populația locală se bucură de foarte puține beneficii de pe urma acestei dezvoltări. Aceasta reprezintă în esență o problemă de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
corectă, precum Și asigurarea respectării regulilor Și legilor pentru reducerea conflictelor Și, dacă este cazul, păstrarea Și protejarea caracteristicilor unice, de care să se poată bucura turiștii Și rezidenții. Aceasta reprezintă o lecție care a fost învățată destul de recent de țările emergente. La nivel superficial, beneficiile economice ale turismului par evidente. AȘa cum afirmă Archer et al. (2005: 82-83), „în ultimii ani tot mai mulți autori Și-au exprimat rezervele cu privire la natura Și mărimea beneficiilor generate de turism Și Și-au exprimat scepticismul
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
nu își are locul în acest mediu controlat, pașnic Și multicolor. (Paramo-La Haine, 2008) Tot în acest context, Mason (2003: 43-44) definește efectul „demonstrației”. Acest efect presupune modificări ale comportamentului populației în urma contactului cu vizitatorii străini. Mai ales în țările emergente, localnicii vor observa bunurile materiale superioare ale turiștilor (fie că vorbim de haine, echipamente tehnice sau autoturisme) Și vor dori, la rândul lor, asemenea posesiuni materiale. Pot apărea Și rezultate pozitive, localnicii fiind stimulați să adopte un comportament mai eficient
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
de locuri de muncă. Industria turistică va crea locuri de muncă directe, în cadrul agenților economici de profil, dar Și indirecte, adresate în special unei forțe de muncă mai slab pregătită. La nivel macro, turismul era considerat o alternativă pentru țările emergente, confruntate cu grave probleme economice (Hunter, 2002: 14). În acea perioadă, dezvoltarea turismului a fost încurajată Și de numeroase organizații internaționale precum ONU, FMI Și Banca Mondială. Cea din urmă a acordat în perioada 1969-1979 împrumuturi în valoare de 500
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
că dezvoltarea nereglementată Și necontrolată a turismului generează, în final, costuri economice, socioculturale Și de mediu foarte mari pentru populația locală (Sharpley, 2009: 23). Un factor important a fost intensificarea dezvoltării turismului în mai multe zone, în special din țări emergente, susținută de reprezentanți ai platformei susținere, până la un nivel la care efectele negative au devenit din ce în ce mai evidente. Au existat Și opinii care considerau turismul „un nou tip de zahăr” sau „plantația plăcerii”, cu referire la fostele domenii coloniale (Weaver, 2002
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
politicilor de mediu, aplicarea unor regulamente de protejare a mediului etc. (ONU, 1999). Principala sarcină a comunității internaționale (ne referim aici la instituții internaționale de profil, ONG-uri, asociații etc.) este să ofere asistență guvernelor, în special celor din țările emergente, în implementare, astfel încât industria turistică din aceste țări să devină mai competitivă pe piața turistică internațională. În 2003, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a publicat lucrarea Turismul Și Agenda Locală 21 - rolul autorităților locale în turismul durabil. În această
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
unor principii mai durabile în activitățile sale. În primul rând, lipsesc stimulentele Și imperativele din partea autorităților sau a cererii. Industria s-a opus cu succes tentativelor de reglementare, prin invocarea capacității de autoreglare a pieței. Mai ales în cazul țărilor emergente, unde accentul s-a pus pe privatizare, reglementarea nu era văzută cu ochi buni. Pe de altă parte, situația le-a convenit Și regulatorilor (autorități centrale sau locale, ministere de resort etc.), care nu au fost nevoiți să caute soluții
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]