2,028 matches
-
emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a evita ambiguitatea, confuziile, contradicțiile între termeni sau subiectivis mul interpretării mesajului este evidentă și în textele legislative, care conțin frecvent, ca anexă, o listă a definițiilor termenilor utilizați în cuprinsul legii. În comunicarea cotidiană, metalimbajul este folosit spontan, ori de câte ori emițătorul și receptorul simt nevoia să controleze dacă folosesc același cod (sintagme uzuale: „Mă înțelegi?“, „Vreau să spun că..., adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale comunicării: emițătorul nuși adecvează contextului situațional discursul sau comporta mentul/are dificultăți în exprimarea ideilor/are o dicție deficitară etc.; receptorul interpretează în mod eronat mesajul/are o atitudine ostilă, necooperantă etc.; codul nu este perfect stăpânit de comunicatori; canalul este întrerupt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul. 2. TEXTUL. TIPURI DE TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cauzală); - secvența finală este construită ca paragraf de închidere care reformulează tema și rema întro sinteză ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a IIIa gramaticală - și timpul prezent al verbelor); lexicul specializat este marcat de termeni științifici specifici domeniului; - organizarea textuală este caracterizată prin coerență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reprezinte o provocare pentru receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific de tip argumentativ (demonstrația științifică) se caracterizează prin informații obiective, prin referințe și dovezi certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
componenta informativă este intrinsecă unei argumentări sau unei demonstrații științifice, unei descrieri obiective. În textul narativ, de asemenea, poate fi inserată o pauză descriptivă etc. 3. STILUL. STILURI SUPRAINDIVIDUALE, STILURI INDIVIDUALE Stilul (lat. stylus - condei, compoziție) reprezintă modul în care emițătorul utilizează mijloacele lingvistice pentru ași adecva mesajul la contextul situației de comunicare. 3.1. Stilurile supraindividuale Stilurile supraindividuale sau de grup sunt variante funcționale ale limbii naționale, condiționate de factori socioculturali și de situația de comunicare (oficială/fami liară/artistică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
domeniile vieții publice, reglementează relațiile dintre persoane juridice și persoane private, drepturi și obligații etc.). Textele specifice (legi, statute, regulamente, metodologii, proceduri, documente notariale etc.) au o structură riguroasă: părți, secțiuni, articole, paragrafe, alineate. În cazul acestui tip de texte, emițătorul este o persoană juridică învestită cu autoritate (instituția abilitată să emită documente legislative întrun domeniu dat), iar mesajul este elaborat în virtutea unui temei legal. Destinatarii sunt multipli: instituțiile subordonate obligate să aplice preve derile legale (persoane juridice), receptorul specializat (juristul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare. (Alexandru Mușina, O poezie pentru mileniul III) [Citește textul cu voce tare.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul dat: a. Cine este emițătorul mesajului? Precizează perspectiva și intențiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveazăți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Știam că nu mai trebuia să fac astfel de eforturi de care eu nu eram capabil. (Anton Holban, Jocurile Daniei) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comu nicare din textul dat: a. Cine este emițătorul mesajului? Precizează perspectiva și intențiile autorului în textul de mai sus. b. Care este, în opinia ta, mesajul global al textului citat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Moti vează ți răspunsul. 2. Care este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Perspectiva narativă internă și cea ex ternă/omniscientă se combină, viziunea subiectivă alternează cu cea obiectivă, întro țesătură textuală complexă. 3.2.2. Naratorul. Tipologia naratorului NARATORUL (lat. narrator - povestitor) este principala instanță în comunicarea narativă, vocea care relatează evenimentele, emițătorul ficțional care povestește fabula operei epice. Ca instanță intermediară între autorul abstract, lumea narată și cititorul abstract, naratorul este o „ființă de hârtie“, „persoană fictivă“ distinctă de autorul concret. Acesta poate fi extradiegetic sau intradiegetic. A. NARATORUL EXTRADIEGETIC/HETERODIEGETIC nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
salcâmul cu umbră binefăcătoare, întâlnirea personajului narator cu vânzătorul de înghețată, rememorarea unor întâlniri asemănătoare în anii de liceu. O altă caracteristică a genului epic este prezența instanțelor narative. În fragmentul citat, se evidențiază prezența unui narator homodiegetic (acesta fiind emițătorul seriei de evenimente care alcătuiesc subiec tul operei epice) și a unui personaj aproape ireal, vânzătorul ambulant de înghețată. De asemenea, creația epică se caracterizează prin situarea spațio temporală a acțiunii: îmi amintesc că în liceu cumpăram vara înghețată și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unități de învățare această probă mi-a oferit informații utile ce au condus la formarea unei imagini clare a întregului colectiv de elevi. Aspectele evaluate prin observarea sistemică pe parcursul întregii activități didactice au vizat: comportamentul de receptor și comportamentul de emițător, pentru a urmări mai ușor am întocmit o grilă de evaluare pe care au completat-o periodic. Am observat, în cadrul orelor de matematică majoritatea elevii participă activ, numără corect crescător și descrescător, citesc numere naturale cu mai multe ordine și
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
realizarea obiectivelor de referință, propunând și evaluând continuu activitățile de învățare prin instrumentele de evaluare avute în vedere în matricea de evaluare. Aspectele evaluare în cadrul unității de învățare prin observarea sistemică au vizat în această unitate de învățare comportamentul de emițător al elevilor, urmărit cu ușurință prin grila de evaluare întocmită astfel și completată periodic: Aspecte evaluate prin observarea sistemică MEREU FRECVENT RAR / CU SPRIJIN II.COMPORTAMENTUL DE EMITĂTOR -Redă corect și clar enunțul problemelor, terminologia matematică 39 -Formulează răspunsuri corecte
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
sociale. Comunicarea umană este un fenomen complex și dinamic definind relația prin care interlocutorii se pot înțelege și influența reciproc prin intermediul schimbului continuu de informații, divers codificate, ceea ce reliefează dubla condiție a partenerilor în actul de comunicare, condiție interschimbabilă, de emițător și receptor. Comportamentul și comunicarea sunt formele esențiale de interrelaționare și exprimare a personalitații umane și de aceea proiectul nostru își propune optimizarea comportamentului acestor copii în plan educațional prin conținutul comunicării specifice activităților proiectului, comportament care să permită o
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
ce acționează în mediul de afaceri depinde, în cea mai mare măsură, de cantitatea și calitatea informațiilor avute la dispoziție. 8.1.1. Comunicarea în promovare Comunicarea este un schimb de cunoașteri și învățăminte reprezentate prin idei și concepte. Atât emițătorul (sursaă cât și receptorul informațiilor se vor face înțeleși dacă utilizează aceleași simboluri care, de obicei, pot fi constituite din imagini și / sau sunete. Din această definiție a comunicării se observă necesitatea existenței unei emisii de informații asupra căreia acționează
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
Acest proces are loc prin codificarea și înscriptarea mesajului. Transmiterea semnalelor are loc într un mediu de transmisie în care are loc deplasarea semnalului codificat. Procesul de codificare convertește sensul înțelesului într-o serie de semnale. Când se codifică mesajul, emițătorul va încerca să utilizeze acele semnale pe care receptorul este obișnuit să le primească și descifreze sensul. La rândul său, receptorul poate fi format dintr-o persoană, un grup sau organizație care primește și decodifică semnalul transmis. Alegerea mediului în
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
care receptorul nu se așteaptă să primească semnale. Semnalul sosește bruiat. Mesajul utilizează o codificare cu care receptorul nu este obișnuit sau îi conferă alte înțelesuri. Receptorul nu poate primi semnalul deoarece nu este disponibil. Retransmiterea mesajului de la receptor la emițător poartă numele de răspuns (feedbackă. În timpul emiterii semnalului de către receptor, acesta se transformă în emițător iar emițătorul în receptor, comunicarea fiind văzută ca un proces circular. În activitatea de promovare, răspunsul (feedback ulă se poate observa cel mai bine atunci când
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
cu care receptorul nu este obișnuit sau îi conferă alte înțelesuri. Receptorul nu poate primi semnalul deoarece nu este disponibil. Retransmiterea mesajului de la receptor la emițător poartă numele de răspuns (feedbackă. În timpul emiterii semnalului de către receptor, acesta se transformă în emițător iar emițătorul în receptor, comunicarea fiind văzută ca un proces circular. În activitatea de promovare, răspunsul (feedback ulă se poate observa cel mai bine atunci când forța de vânzare este față în față cu un beneficiar potențial. Agentul de vânzare primește
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
receptorul nu este obișnuit sau îi conferă alte înțelesuri. Receptorul nu poate primi semnalul deoarece nu este disponibil. Retransmiterea mesajului de la receptor la emițător poartă numele de răspuns (feedbackă. În timpul emiterii semnalului de către receptor, acesta se transformă în emițător iar emițătorul în receptor, comunicarea fiind văzută ca un proces circular. În activitatea de promovare, răspunsul (feedback ulă se poate observa cel mai bine atunci când forța de vânzare este față în față cu un beneficiar potențial. Agentul de vânzare primește atât semnale
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
mai mare a animalelor. Slobozit din cușcă în Pirinei, ursul sloven nu își recapătă cu adevărat libertatea, ci îl reîntâlnește pe om, care se ține scai după "coada" lui. Înainte de a-l elibera, i-am strecurat sub piele un mic emițător care ne va ține la curent cu toate drumurile lui, cu faptele și gesturile lui cele mai mărunte, cu viața lui privată. Idem în ceea ce privește păsările, peștii, vietățile din larg. Credeau că pot scăpa de sub privirea noastră vigilentă, înălțându-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
care atrag după ele un anumit tip de răspuns, de obicei afirmativ. Ancheta pe bază de interviu presupune raporturi verbale între participanții aflați față în față, centrare asupra temei cercetate, direcția unilaterală de acțiune, fiecare participant păstrându-și locul de emițător sau receptor (prin aceasta se deosebește de convorbire). Există interviuri individuale și de grup, clinice (centrate pe persoană) și focalizate (centrate pe tema investigată). În practica psihologică, la copiii mici se folosește mai mult interviul, iar la elevii mai mari
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
care atrag după ele un anumit tip de răspuns, de obicei afirmativ. Ancheta pe bază de interviu presupune raporturi verbale între participanții aflați față în față, centrare asupra temei cercetate, direcția unilaterală de acțiune, fiecare participant păstrându-și locul de emițător sau receptor (prin aceasta se deosebește de convorbire). Există interviuri individuale și de grup, clinice (centrate pe persoană) și focalizate (centrate pe tema investigată). În practica psihologică, la copiii mici se folosește mai mult interviul, iar la elevii mai mari
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
electrică a inimii, înregistrând numărul de bătăi pe minut cu precizia unei electrocardiograme (înregistrarea se face la fiecare 5 bătăi sau la fiecare bătaie). Impulsurile electrice ale alergătorilor sunt înregistrate de către doi sau mai mulți electrozi toracici cuplați la un emițător fixat cu ajutorul unei centuri elastice sau de doi sau mai mulți senzori, fixați pe spatele ceasului. Informațiile sunt transmise prin telemetrie, pe monitorul ceasului, care se află la încheietura mâinii alergătorului. Astăzi, datorită tehnologiei, există pe piață multe modele, deloc
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de a comunica nu poate fi folosit în relația cu ele. Și, în fine, câteva cuvinte și despre dactileme. "Limbajul semnelor. Alfabetul limbii române în dactileme. Limbajul mimico-gestual"104. Comunicarea umana este un proces complex de transmitere a informatiilor de la emițător către receptor folosind un canal de comunicare și un cod. Limbajul nonverbal reprezintă aproximativ 90 % din comunicare și are rolul de a oferi elemente în plus pentru a facilita transmiterea mesajului. Mimica și gesticulația sunt sisteme complexe și depind de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]