1,706 matches
-
și marea trecere a poemului, N. A. Gheorghiu, Horia Stamatu. Recitativ, Emil Turdeanu, Mihai Eminescu sau Despre absolut, C. Amăriuței, Un om ales. Romulus Boilă, Monica Lovinescu, Ghicitor în pietre, Ploaie de noroi). La „Însemnări” sunt recenzate cărți și reviste, activitatea emigrației, dar și apariții editoriale și manifestări culturale românești în străinătate. M.P.-C.
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
de doi ani face experiența lagărelor postbelice. În 1947 se află la Heidelberg, unde se înscrie la o facultate teologică, apoi, după mai multe încercări de trecere clandestină a graniței franceze, ajunge la Paris (1948), unde, pentru moment, se integrează emigrației românești și activității desfășurate de intelectualii români aflați aici. Slujește ca preot la biserica românească. O revistă literară de la Paris, „Luceafărul”, îi republică, în primul ei număr, din noiembrie 1948, Rugăciune pentru aviatorii căzuți, iar în numărul următor apar câteva
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
În zona ocupată a Germaniei, inclusiv În ceea ce privește recrutarea de noi profesori după denazificare. Această politică s-a schimbat În cursul anilor 1950-1960, cănd separarea dintre cele două state a fost considerată definitivă. Construirea zidului Berlinului În 1961 a pus capăt emigrației masive către Vest - care se ridicase la un milion de persoane În anii ’50, printre care un număr important de cadre calificate și profesori -, iar condițiile de recrutare a profesorilor s-au schimbat. Dezvoltarea accelerată a anumitor sectoare prioritare, pe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care se ridicase la un milion de persoane În anii ’50, printre care un număr important de cadre calificate și profesori -, iar condițiile de recrutare a profesorilor s-au schimbat. Dezvoltarea accelerată a anumitor sectoare prioritare, pe de o parte, emigrația masivă, pe de altă parte (cazul Învățătorilor și cel al medicilor), erau la originea unei calități inegale de Învățământului, a unei recrutări mai puțin selective. Este cazul mai cu seamă al profesorilor de științe sociale care nu avuseseră un parcurs
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Utopie (1918), apoi pentru lucrările privind raporturile Între subiect și obiect În filosofia hegeliana (1951) și mai ales pentru Das Prinzip Hoffnung (1954-1959), era apropiat de Lukács, Simmel și Weber, apoi de Adorno, Benjamin și Brecht. A fost activ În emigrație Împotriva războiului. Acceptând postul de profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig În 1948, el salutase În discursul inaugural al cursului sau („Universitate, Marxism, Filosofie”) prezenta marxismului În universitate. Director al Institutului de Filosofie al Universității „Karl Marx” din Leipzig
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
șansă de a urma studii superioare Într-un mod mai accesibil decât În universitățile de stat. Fondatori și constructori Corpul didactic de la Parteihochschule Karl Marx era alcătuit la Început din mai mulți militanți ai KPD, dintre care unii reveneau din emigrația de la Moscova la sfârșitul războiului, iar alții fuseseră prizonieri În lagărele de concentrare naziste. Erich Paterna conducea catedră de istorie. Social-democrat În timpul Republicii de la Weimar, trecuse În 1931 la KPD și fusese Închis mulți ani sub naziști. „Era chiar tipul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Urbino, traducătoare a lui Lenin În germană, era unul dintre exemplele date. Mulți dintre ei aveau cunoștințe solide de limba rusă, alții puteau să-și revendice un statut de rezistent antifascist (antifaschistische Widerstandskämpfer), pentru că fuseseră În lagărele de concentrare, În emigrație sau luptaseră În războiul din Spania. Primul corp didactic al celor trei facultăți era compus din șapte profesori (dintre care două femei) și patru asistenți. Erau 56 de cadre didactice permanente În 1950. De la Început, școala și-a format o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
comunist și-a asigurat monopolul puterii. Exilul este abordat În mod curent din două perspective interdependențe, politică și intelectuală. Tema exilului s-a impus ca obiect de cercetare În conjunctură ulterioară schimbărilor intervenite după 1989, precum alte teme asemănătoare, elitele, emigrația, disidenta. Există un oarecare consens În a considera termenul de „exil” drept o categorie confuză. În franceză, este folosit În mod curent că sinonim al emigrației. În spațiul cultural german, se vorbește despre exil mai ales In legatura cu cel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de cercetare În conjunctură ulterioară schimbărilor intervenite după 1989, precum alte teme asemănătoare, elitele, emigrația, disidenta. Există un oarecare consens În a considera termenul de „exil” drept o categorie confuză. În franceză, este folosit În mod curent că sinonim al emigrației. În spațiul cultural german, se vorbește despre exil mai ales In legatura cu cel din perioada 1933-1945. Pentru români, exilul este o parte, mica dar Însemnată, căci reprezentând elită, a exodului de după război. Pe lângă aceste variații de sensuri cultural-naționale, cercetarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sau mai putina precizie, câți, de unde, de când etc. Există deci instrumente de obiectivare construite. În schimb, exilul e definit mai mult În mod implicit, printr-o serie de opoziții față de alte categorii concurente precum disidenta (că forma de opoziție politică), emigrația („doar economică”, „apolitica”, În vreme ce exilul se autodefinește că o elită politic conștientă), exilul interior (constituit de corespondenții sau omologii exilaților din afara). Elementele comune ale acestor categorii sunt ruptură de regimul politic din țară de origine (totalitar sau de dictatură), de la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asemenea Întrebări. Operația de deconstruire a pseudo-noțiunii de exil nu este una polemică și nu contestă intensitatea trăirii unor experiențe-limită, emoțiile dezrădăcinării, ruptură de comunitatea de origine, criza de identitate presupusa de asimilarea În noua societate etc. Din cauza faptului că emigrația din România a fost un fenomen de lungă durată, incluzând două sau trei generații, care a afectat mai multe grupuri etnice și categorii sociale (cf. Ohliger, 1996, pp. 285-302), exilul apare că relativ rezidual, heterogen și traversat de lupte continui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
punea În mod implicit problemă limitelor Între care poate fi aplicat „modelul german” cazului românesc. Deosebirile dintre cele două exiluri sunt Însă cu mult mai importante decât eventualele lor asemănări. Astfel, este notorie prezenta cel puțin În primele valuri ale emigrației („exilului”) din România de dupa 1944-1945 a unor colaboratori ai dictaturii militar-fasciste antonesciene, iar printre intelectuali a mai multor simpatizanți sau membri ai mișcării legionare. A reuni prin urmare fostele victime și foștii aliați ai lui Hitler Într-un grup presupus
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de respingere a ceea ce constituise Înainte de 1989 adevărul istoric oficial, produs de antifascismul instituționalizat de tip sovietic. Dacă regimul de la București Îi tratase o vreme nediferențiat pe exilați drept fasciști sau foști fasciști, mercenari ai imperialismului american etc., politica față de emigrație din ultimele decenii ale „destinderii” devenise mult mai pragmatică și urmărea „recuperarea” cât mai multor suflete rătăcite. După 1989, discursul oficial s-a schimbat și reabilitarea colectivă și nediferențiata a vechiului exil a produs efecte perverse asemănătoare celor ale fostului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
est-europene și chiar cu fenomenul asemănător care a avut loc dinspre Germania de Est ar fi, după opinia mea, mai productivă. Dacă nu se poate vorbi de un „exil” al scriitorilor din RDG refugiați În RFG și nici de o „emigrație” (În germană i se aplică termenul specific de Übersiedlung, căruia În română i-ar putea corespunde cel de „reașezare”), aceasta se datorează și faptului că exilul antifascist este singurul care beneficiază de un consens intelectual. O demonstrează cel mai bine
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aderat nu demult unii foști scriitori disidenți care nu au acceptat reunificarea PEN-Cluburilor din Vest și Est. Istoria acestei instituții pur reprezentative indică limpede dificultatea de a stabili frontiere clare În definirea exilului că o miscare cu sens unic. O emigrație și un „exil” au existat de asemenea către Est, mai ales În anii 1950, chiar dacă În proporții mai reduse decât cele Înspre Vest și chiar dacă au fost politic mai Înregimentate și mai controlate. Datorită convingerilor internaționaliste ale majorității reprezentanților săi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Datorită convingerilor internaționaliste ale majorității reprezentanților săi, care se simțeau acasă În diversele patrii ale socialismului de dupa 1945, termenul de exil era considerat probabil impropriu sau era oricum rar folosit. Situațiile naționale au fost Însă foarte diferite: am În vedere emigrația, inclusiv intelectuală, dinspre țările care au avut de suferit În urmă războaielor coloniale, neocoloniale sau civile, precum Coreea, Grecia, Vietnam, Palestina, mai multe țări africane, Chile, si care au dus la constituirea, pentru o perioadă mai scurtă sau mai Îndelungată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se poate crede că emigrarea spre alte țari nu a fost la fel de legitimă sau nu a presupus un grad egal de identificare și de voință de asimilare. Ceea ce firește este fals, mai ales În cazul emigrărilor către țări tradițional de emigrație, precum SUA, Canada ori Australia. Dar chiar și În cazul unor țări europene precum Franța (principala țară de destinație a emigrației românești și a celei intelectuale În special) ori Germania un rol determinant l-a putut juca identificarea cu cultura
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
identificare și de voință de asimilare. Ceea ce firește este fals, mai ales În cazul emigrărilor către țări tradițional de emigrație, precum SUA, Canada ori Australia. Dar chiar și În cazul unor țări europene precum Franța (principala țară de destinație a emigrației românești și a celei intelectuale În special) ori Germania un rol determinant l-a putut juca identificarea cu cultura țării de primire, situație care relativizează condiția de „exilat” a scriitorului emigrat. Exemplul cel mai la Îndemână aici este cel al
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
doi scriitori importanți s-au Întors „definitiv” dintre cei plecați În a doua perioadă (1965-1989), În vreme ce ceilalți vin doar În vizită, nu este pertinenta. Concluzia precipitata după care România n-ar avea la drept vorbind un „exil”, ci doar o „emigrație literară”, lipsindu-le românilor și organizarea unei diaspore și solidaritatea, unitatea unui autentic „exil” este rezultatul unei reprezetări preponderent politice a exilului ca grup mobilizat. Concluziile În urma acestei decepții sunt, pe de-o parte, că singurii „exilați autentici” sunt cei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a crescut [an noul Consiliu]. Astfel, dintre 28 de oameni de litere nou aleși În consiliu, doi au fost condamnați pentru infracțiuni Împotriva securității statului, cinci sunt semnalați pentru maniefsțări politice necorespunzătoare, iar patru Întrețin relații suspecte cu elemente ale emigrației reacționare, diplomați sau alți cetățeni străini. Ei se adaugă celor 37 de persoane care prezintă antecedente politice care făceau deja parte din consiliul anterior. [Dimpotrivă], numărul scriitorilor membri ai CC al PCR sau deputați În Marea Adunare Națională, care dețin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
publici celor mai inventivi În câmpul intelectual un public În expansiune. Ulterior, efectivele și posturile universitare au fost În declin, la fel ca debușeurile sau locurile de muncă În câmpul intelectual. Declinul mobilității sociale și prin studii coincide cu creșterea emigrației, cea a minorităților evreiască și germană În special, dar și a din ce In ce mai multor «etnici» români. Toate categoriile sociale sunt reprezentate, dar paturile posesorilor de diplome sunt suprareprezentate. Scriitorii sunt și ei, proporțional, tot mai numeroși. Printre ei, figură «scriitorului disident
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
era ușor de reformat. Deja În 1989, scriitori din exil Încercaseră să fondeze o Societate a Scriitorilor Români, alternativa Uniunii, a cărei funcționare era blocată În România, dar această inițiativă nu reușise datorită rivalităților interne ale celor din exil. Vechea emigrație anticomunista manifestă o mare neîncredere față de scriitorii care reprezentaseră, Într-un moment sau altul, «literatura socialistă». Mircea Dinescu, președinte ales și poet tradus, admirat pentru fronda să, În vizită la Paris În ianuarie 1990 cu o Întreagă delegație de reprezentanți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literatura socialistă». Mircea Dinescu, președinte ales și poet tradus, admirat pentru fronda să, În vizită la Paris În ianuarie 1990 cu o Întreagă delegație de reprezentanți ai României eliberate, a trebuit să Înfrunte manifestările de ostilitate ale unei părți a emigrației românești, cu prilejul unei Întâlniri cu public organizată de FNAC din strada Rennes. Ziaristul de la Libération, acelasi care Îl intervievase pe Dinescu un an mai devreme la București, se arătă Înțelegător față de aceste critici. În același an, Uniunea organiza primul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sau care s-au dezis (precum Mihail Sebastian sau Emil Cioran). Rezistență acestui mit intelectual și politic este legată de faptul că a fost produs de actori situați pe poziții În principiu opuse. «Ambiguitatea strategică» a cenzorilor și sărbătorirea de către emigrația română anticomunista a acestei «victime a conspirației comuniste» preluată de opozanții din interior i-au pregătit terenul. Condițiile unui consens ambiguu fuseseră deja Îndeplinite la momentul schimbărilor politice din 1989-1990 și nevoia de a umple acest gol ideologic creat prin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
legăturilor cu noile generații intelectuale din anii 70-80. Declinul popularității sale după moarte, survenita În 1988, este datorat acuzațiilor care i-au fost adresate, de a fi susținut regimul lui Ceaușescu, acceptând să joace rolul de intermediar pe langă reprezentanții emigrației române, precum Cioran. Uitarea să relativă este cu atât mai paradoxala cu cat Noica fusese principala victima a unui proces stalinist căutând să demonstreze caracterul fascist al oricărei diferențe culturale, Noica și coacuzații săi fiind condamnați la mai mulți ani
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]