1,351 matches
-
și transmiterea planului terapeutic. În aceste condiții se conturează paradoxul profesiilor umaniste: pe de o parte, empatia este necesară unei intervenții optime, pe de altă parte reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de risc ai stresului traumatic secundar. Profesioniștii empatici, capabili să stabilească relații vindecătoare, sunt cei mai vulnerabili. Simptomele stresului traumatic secundar vizează tocmai afectarea acestei calități prin reacții de evitare și dezangajare. Recunoașterea acestui paradox este parte din soluție, indicând pe de o parte, o caracteristică necesară identificării
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
evenimentului realizată apoi de specialist, pot provoca simptome similare celor din sindromul de stres posttraumatic (hiperexcitație, simptome intruzive, evitare, anxietate). În acest caz persoana afectată nu este rudă sau prieten apropiat cu victima, dar încercarea de a ajuta și deschiderea empatică o expun acelorași simptome. O'Halloran (2001) susține că persoanele care se confruntă cu material traumatic sau lucrează cu persoane traumatizate pot fi afectate profund de experiențele trăite la nivel cognitiv prin capacitatea redusă de concentrare, emoțional prin stări de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care îl definește ca fiind sinonim cu epuizarea compasiunii. Vorbind despre psihoterapeuți, el susține ca aceștia trebuie sa rămână obiectivi și să păstreze o anumită distanță față de client atunci când încearcă să îi vină în ajutor. Consemnul este de a asculta empatic, făcând însă abstracție de trăirile și părerile personale pentru garantarea unei analize obiective, pentru alegerea tratamentului potrivit și pentru desfășurarea intervenției în cele mai bune condiții. Practica psihoterapeutică se plasează cumva într-un context paradoxal care stabilește compasiunea și empatia
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
traumatic ce a afectat victima. Stresul traumatic secundar se află în strânsă legătură cu evoluția persoanei suferind de stres posttraumatic pentru că ameliorarea victimei primare va ajuta ameliorarea suferindului secundar (Figley, 1995). Factorii de risc identificați de Figley (1995) sunt: • răspunsul empatic; • istoricul traumatic personal; • reactualizarea problemelor personale nerezolvate prin ascultarea traumei victimei; • lucrul cu populații vulnerabile. Dincolo de simptomatologia specifică, persoanele afectate pot resimți modificări ale credințelor de bază, ale așteptărilor și atitudinilor față de viață. Dutton și Rubinstein (1995) susțin că specialiștii
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
diagrama ce urmează: Modelul "stresului compasiunii" (Figley, 2001) Prima componentă a modelului descrie instalarea stresului compasiunii ca o funcție a intercațiunii dintre șase variabile. Aspectul cheie al acestui model este empatia și Figley (2001) împarte empatia în trei tipuri: abilitate empatică, grijă empatică și răspuns empatic. Abilitatea empatică se referă la capacitatea specialistului de a recunoaște durerea celorlalți, de a oferi necondiționat o imagine pozitivă și autentică. Astfel conceptul de empatie este legat de cel de grijă care constituie motivația de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
urmează: Modelul "stresului compasiunii" (Figley, 2001) Prima componentă a modelului descrie instalarea stresului compasiunii ca o funcție a intercațiunii dintre șase variabile. Aspectul cheie al acestui model este empatia și Figley (2001) împarte empatia în trei tipuri: abilitate empatică, grijă empatică și răspuns empatic. Abilitatea empatică se referă la capacitatea specialistului de a recunoaște durerea celorlalți, de a oferi necondiționat o imagine pozitivă și autentică. Astfel conceptul de empatie este legat de cel de grijă care constituie motivația de a răspunde
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
compasiunii" (Figley, 2001) Prima componentă a modelului descrie instalarea stresului compasiunii ca o funcție a intercațiunii dintre șase variabile. Aspectul cheie al acestui model este empatia și Figley (2001) împarte empatia în trei tipuri: abilitate empatică, grijă empatică și răspuns empatic. Abilitatea empatică se referă la capacitatea specialistului de a recunoaște durerea celorlalți, de a oferi necondiționat o imagine pozitivă și autentică. Astfel conceptul de empatie este legat de cel de grijă care constituie motivația de a răspunde victimei. Literatura de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
2001) Prima componentă a modelului descrie instalarea stresului compasiunii ca o funcție a intercațiunii dintre șase variabile. Aspectul cheie al acestui model este empatia și Figley (2001) împarte empatia în trei tipuri: abilitate empatică, grijă empatică și răspuns empatic. Abilitatea empatică se referă la capacitatea specialistului de a recunoaște durerea celorlalți, de a oferi necondiționat o imagine pozitivă și autentică. Astfel conceptul de empatie este legat de cel de grijă care constituie motivația de a răspunde victimei. Literatura de specialitate susține
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la capacitatea specialistului de a recunoaște durerea celorlalți, de a oferi necondiționat o imagine pozitivă și autentică. Astfel conceptul de empatie este legat de cel de grijă care constituie motivația de a răspunde victimei. Literatura de specialitate susține că abilitățile empatice ale psihoterapeuților reprezintă calități cheie pentru ca ei să poată avea o minte deschisă față de clienții lor. Fără această calitate terapeutul nu ar putea avea un rol semnificativ și nu ar putea ajuta victima. Răspunsul empatic este combinația dintre abilitatea empatică
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de specialitate susține că abilitățile empatice ale psihoterapeuților reprezintă calități cheie pentru ca ei să poată avea o minte deschisă față de clienții lor. Fără această calitate terapeutul nu ar putea avea un rol semnificativ și nu ar putea ajuta victima. Răspunsul empatic este combinația dintre abilitatea empatică a specialistului și grija empatică. Măsoară nivelul de efort investit de specialist pentru a asista clientul/pacientul ca să își gestioneze trauma (Figley, 1995). Contagiunea emoțională pe care Figley o definește ca fiind trăirea sentimentelor suferindului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
empatice ale psihoterapeuților reprezintă calități cheie pentru ca ei să poată avea o minte deschisă față de clienții lor. Fără această calitate terapeutul nu ar putea avea un rol semnificativ și nu ar putea ajuta victima. Răspunsul empatic este combinația dintre abilitatea empatică a specialistului și grija empatică. Măsoară nivelul de efort investit de specialist pentru a asista clientul/pacientul ca să își gestioneze trauma (Figley, 1995). Contagiunea emoțională pe care Figley o definește ca fiind trăirea sentimentelor suferindului ca o funcție a expunerii
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cheie pentru ca ei să poată avea o minte deschisă față de clienții lor. Fără această calitate terapeutul nu ar putea avea un rol semnificativ și nu ar putea ajuta victima. Răspunsul empatic este combinația dintre abilitatea empatică a specialistului și grija empatică. Măsoară nivelul de efort investit de specialist pentru a asista clientul/pacientul ca să își gestioneze trauma (Figley, 1995). Contagiunea emoțională pe care Figley o definește ca fiind trăirea sentimentelor suferindului ca o funcție a expunerii la suferind, este conectată la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nivelul de efort investit de specialist pentru a asista clientul/pacientul ca să își gestioneze trauma (Figley, 1995). Contagiunea emoțională pe care Figley o definește ca fiind trăirea sentimentelor suferindului ca o funcție a expunerii la suferind, este conectată la abilitatea empatică și astfel determină stresul empatic. Totuși dacă specialistul se poate dezangaja din relația sa cu victima, el/ea va resimți un sentiment de satisfacție prin relația de ajutorare, în loc să trăiască efectele stresante ale muncii cu materialul traumatic al clientului. În
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
specialist pentru a asista clientul/pacientul ca să își gestioneze trauma (Figley, 1995). Contagiunea emoțională pe care Figley o definește ca fiind trăirea sentimentelor suferindului ca o funcție a expunerii la suferind, este conectată la abilitatea empatică și astfel determină stresul empatic. Totuși dacă specialistul se poate dezangaja din relația sa cu victima, el/ea va resimți un sentiment de satisfacție prin relația de ajutorare, în loc să trăiască efectele stresante ale muncii cu materialul traumatic al clientului. În partea a doua a modelului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
victima, el/ea va resimți un sentiment de satisfacție prin relația de ajutorare, în loc să trăiască efectele stresante ale muncii cu materialul traumatic al clientului. În partea a doua a modelului de transmitere a traumei, Figley (2001) susține că dezvoltarea istovirii empatice este rezultatul intercațiunii a patru variabile: nivelul stresului empatic, expunerea prelungită la suferința victimei, amintirile traumatice și nivelul de tulburare a propriei vieți. Figley arată ca expunerea prelungită la materialul traumatic apare ca urmare a sentimentului specialistului ca trebuie să
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
prin relația de ajutorare, în loc să trăiască efectele stresante ale muncii cu materialul traumatic al clientului. În partea a doua a modelului de transmitere a traumei, Figley (2001) susține că dezvoltarea istovirii empatice este rezultatul intercațiunii a patru variabile: nivelul stresului empatic, expunerea prelungită la suferința victimei, amintirile traumatice și nivelul de tulburare a propriei vieți. Figley arată ca expunerea prelungită la materialul traumatic apare ca urmare a sentimentului specialistului ca trebuie să aibă grijă neîntreruptă de victimă și că este responsabil
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai ridicată (așa cum o descrie Antonovsky) cu atât prezentau un nivel mai scăzut de STS și un nivel mai ridicat de satisfacție în muncă. S-a obținut, de asemenea, o relație semnificativă moderată și inversă între suportul social și uzura empatică. Rezultatele contrazic pe cele obținute de Hyman (2004) și sunt în acord cu datele obținute de Bartone et al. (1989) și Hodgkinson și Shepherd (1994). În studiul de față suportul social perceput se afla într-o relație pozitivă cu satisfacția
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
răspunsuri emoționale negative puternice. 3.2. Traumatismul vicariant Definirea conceptului și date științifice Constructul de traumatism vicariant, identificat și descris pentru prima dată de McCann și Pearlman (1990), este definit ca transformarea experienței interioare a specialistului ca urmare a angajamentului empatic față de supraviețuitorii evenimentelor traumatice și materialul lor traumatic (Saakvitne & Pearlman, 1996). Aceste reacții pot apărea ca un răspuns de scurtă durată în urma interacțiunii cu unul sau mai mulți pacienți/clienți sau ca o transformare pe termen lung (McCann & Pearlman, 1990
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
imapctului traumatic: șoc, "misiunea", furie și eroziune sau adaptare. Primul stadiu, cel de șoc, se referă la sentimentul persistent de frică și vulnerabilitate. În a doua etapă, "misiunea", terapeuții își reprimă emoțiile și încearcă o desensibilizare pentru a putea răspunde empatic și a veni în ajutor agresorilor. Următorul stadiu este caracterizat prin emoții reprimate, furie, confruntare, intoleranță față de gândirea criminală și pierderea idealismului. Cea de-a patra etapă impune o selecție între terapeuți, aceștia fiind supuși unei duble posibilități: eroziune sau
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Stresul traumatic secundar se centrează asupra simptomatologiei stresului posttraumatic în timp ce traumatismul vicariant apare ca proces de schimbare auto percepută. Ambele constructe presupun modificări cognitive și schimbări ale credințelor de bază ale celor afectați, dar Figley (1995) consideră că în uzura empatică, diagnostică este instalarea rapidă a simptomelor stresului posttraumatic. McCann și Pearlman (1990) susțin prezența simptomelor stresului posttraumatic, dar pun accentul pe conținutul lor mai mult decât pe intensitatea manifestării situând tulburarea în contextul modificărilor profunde produse în cadrul sistemului de credințe
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
contextul modificărilor profunde produse în cadrul sistemului de credințe. Stresul traumatic secundar plasează mai puțină importanță pe context și etiologie. Figley (1995) a afirmat că o singură expunere la materialul traumatic al unei singure persoane poate duce la apariția simptomelor istovirii empatice. Traumatizarea vicarianta apare ca urmare a expunerii cumulative la traumă de-a lungul timpului. Accentul este pus pe felul în care angajarea empatică regulată cu victime a diverse traume, afectează schemele cognitive ale specialistului, identitatea sa, credințele și spiritualitatea (Pearlman
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
că o singură expunere la materialul traumatic al unei singure persoane poate duce la apariția simptomelor istovirii empatice. Traumatizarea vicarianta apare ca urmare a expunerii cumulative la traumă de-a lungul timpului. Accentul este pus pe felul în care angajarea empatică regulată cu victime a diverse traume, afectează schemele cognitive ale specialistului, identitatea sa, credințele și spiritualitatea (Pearlman & Saakvitne, 1995). Cele două constructe se suprapun, fără însă a deveni identice. Pearlman și Saakvitne (1995) susțin că unele simptome sunt comune, dar
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Figley menționează, de asemenea, tratamentele folosite în intervențiile destinate sindromului de stres posttraumatic. El nu face o referire directă cu privire la traumatizarea vicariantă sau alte tulburări învecinate pentru a preciza în ce măsură strategiile terapeutice propuse în acele contexte sunt eficiente în uzura empatică. Citează adesea intervenții specifice altor tipuri de stres, dar rămâne vag în stabilirea unei identificări terapeutice. Sugestiile sale directe se referă la simptomatologia intruzivă și evitantă specifică stresului posttraumatic, dar menționează și multiple măsuri de prevenire și ameliorare folosite în
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
exercitată asupra acelor care îngrijesc persoanele aflate la nevoie. Împarte stresul secundar în trei componente: stres secundar cronic, stres secundar acut și aspecte unice patologice legate de specificul serviciilor medicale. Stresul secundar cronic ar fi sinonim cu burnout-ul și uzura empatică. Stresul secundar acut se referă la tulburarea de stres posttraumatic vicariant. Astfel de ambiguități conceptuale nu se găsesc doar în această lucrare. Figley (2002) prezintă stresul traumatic secundar și burnout-ul ca fiind componente ale epuizării compasiunii. Același autor definea în
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
posttraumatic vicariant. Astfel de ambiguități conceptuale nu se găsesc doar în această lucrare. Figley (2002) prezintă stresul traumatic secundar și burnout-ul ca fiind componente ale epuizării compasiunii. Același autor definea în 1995 stresul traumatic secundar ca fiind sinonim cu uzura empatică. Nu este clar în ce fel aceasta din urmă a devenit un construct mai larg, capabil să conțină stresul traumatic secundar alături de burnout. Gentry et al. (2002) propun o abordare similară definind uzura empatică prin simptomele specifice sindromului de stres
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]