5,930 matches
-
categoria de noncălători, ci pentru că sunt mai tineri, mai educați, mai bogați, mai activi, mai de succes. Era simplu de separat contribuția independentă a diferiților factori determinanți posibili: vârstă, educație, prosperitate, activitate economică, experiența din Occident. Aceasta era o operație empirică absolut necesară, dar ea nu este făcută. Cu acest mod de analiză statistică, predicția lui Saint Simon aplicată la cazul „călătorilor” mă aștept chiar să fie susținută de date, dacă ele ar fi existat. Este de așteptat „călătorii” să fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
procesul economic, ca bază a schimbului, a vieții economice și a vieții în general. Banii apar abia după apariția conceptului de valoare, atunci când omul începe să schimbe cantități inegale de bunuri, prețuindu-le în mod diferit, după criterii mai întâi empirice (cum ar fi folosința curentă a bunului respectiv) și apoi după criterii din ce în ce mai elaborate. Pasul de la schimbul fără echivalență de valoare, la schimbul cu echivalență de valoare este cel al apariției banilor 343. Forma bani a unei mărfi presupune că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a prețurilor putea sau nu putea fi susținută de către producători. Nu putem discuta despre rolul științei economice în combaterea crizelor monedei metalice, deoarece știința economică se va forma mult mai târziu. Încercările de combatere a acestor crize au un caracter empiric, așa cum era și percepția oamenilor despre economie. De asemenea, metodele de intervenție în economie se limitau la nivelul unor norme care,de cele mai multe ori, accentuau aceste crize, necunoscându-se în esență fenomenul economic și monetar ca și complexitatea acțiunii lui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de folosință a monedei de hârtie. Engels 588 vorbește despre uzura monedei metalice și despre apariția monedei de hârtie în acest context. Poate fi vorba și despre asta, numai că explicația este una simplă și ține cont de un determinism empiric, practic cu o relevanță scăzută în procesul apariției și impunerii monedei de hârtie. De fapt, principala cauză care a impus moneda de hârtie, mai bine zis primele sale forme, în circulație, ține de volumul imens de schimburi comerciale interne și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
greu de anticipat. El se desfășoară în mod automat, natural, fără ca cineva să-și imagineze sau să se gândească, că la un moment dat, va veni și momentul crizei, al rupturii 883. Kondratieff 884 a pus în evidență următoarele "regularități empirice" în existența ciclului economic: "anii de creștere sunt mai numeroși decât anii de recesiune (...); crizele agricole sunt deosebit de grave în fazele descendente; invențiile se produc în fazele descendente, iar aplicarea lor pe scară largă are loc în fazele ascendente; producția
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
concepere a managementului resurselor umane. Etapele managementului resurselor umane sunt prezentate, și ele, în diverse feluri. O tipologie interesantă este următoarea<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2007, p. 44. footnote>: etapa empirică; etapa bunăstării sau a prosperității; administrarea personalului; managementul personalului - faza de dezvoltare; managementul personalului - faza matură; managementul resurselor umane - prima fază; managementul resurselor umane - a doua fază. Conform acestei etapizări am putea vorbi de<footnote Ibidem, pp. 43-49. footnote>: etapa
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
française, no. 333, Paris, 2006, pp. 70-75. footnote>. Faptul că oamenii au poziții sociale diferite, că provin din familii cu nivele de viață(materiale și culturale) inegale, că au o carieră diferențiată sunt aspecte care se pot observa ușor pe cale empirică. Toate acestea nu au devenit automat baza unor probleme. Problemele au apărut ca urmare a unor elaborări teoretice (uneori nesistematizate) care au vizat o cerință de evaluare și de formulare a unei direcții de interes practic. Modul de a problematiza
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
administrației publice. „Situația” - sub aspectul „existentului empiric” real, la un moment dat - ne va permite să trecem la momentul următor (D). Evaluarea situației reale cu cea dezirabilă va marca liniile activităților ulterioare în scopul apropierii tot mai mult a situației empirice (C) de modelul-țintă (B). Deciziile luate vor trece printr-o „grilă de selecție”, astfel că pe măsură ce diagnoza este mai profundă, mai exigentă (criteriile de respingere a ceea ce există, dar nu corespunde cu modelul dezirabil), cu atât deciziile vor exclude mai
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de stabilizare a acțiunii aerului prin adăugarea de alcool. În 1856, Chevreul observă că mărirea conținutului de fenoli încetinește procesul de uscare a alimentelor. În 1908, Oswald inventează o protecție pentru cauciuc. Pe tot parcursul acestei perioade bogate în descoperiri empirice, încă nu se pot explica cu precizie fenomenele de oxidare; totuși, se adună un număr de observații din ce în ce mai precise pentru a împiedica reacțiile de oxidare datorate oxigenului din aer și producerea a ceea ce va primi în scurt timp numele de
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
explicații pozitive ale fenomenelor naturale, de identificarea unui lanț de cauze și efecte care să poată justifica transformările din univers. Altfel spus, ei considerau că explicațiile fenomenelor naturale bazate pe intervenția permanentă a zeilor contrazic atât simțul comun și observațiile empirice, cât și măreția și puritatea lumii divine: Milesienii construiesc teorii meteorologice și cosmologice naive, dar În care mitologia nu Își mai găsește loc: tunetul nu se datorează egidei agitate de Zeus, ci vântului care iese cu putere din nori. Pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
având o puternică Încărcătură simbolică pentru actorii lor și, de obicei, și pentru martori, Întemeiate pe o adeziune mentală, eventual neconștientizată, la valori legate de alegeri sociale considerate importante, având o eficacitate scontată care nu ține de o logică pur empirică, ce s-ar epuiza În instrumentalitatea tehnică a legăturii cauză-efect. (C. Rivière, 1997b, p. 102) Aceste definiții și numeroase altele (vezi și B.C. Alexander, 1987, p. 179; M. Auge, 1994, p. 89; G. Bauman, 1992, p. 98; P. Bonte, M.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
câteva note constante, esențiale pentru circumscrierea manifestărilor rituale - caracterul primordial al acțiunii (În raport cu mesajele verbale), implicarea corpului și punerea În scenă (performarea), caracterul formalizat al gesturilor (repetitive, standardizate, obligatorii), dimensiunea tradițională (precodate, nereflectate), eficiența simbolică (fără legătură necesară cu cea empirică), rolul social (funcția de coeziune, reflectare, controlare a schimbării etc.). Într-o formă mai explicită, aceleași valori fundamentale răzbat și din analizele construite prin alcătuirea unor seturi de note caracteristice. După R. Rappaport (1999, pp. 34-47), acestea sunt: a) precodarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magia se referă la: ...acțiuni pragmatice Întemeiate pe o știință ocultă. (R. Winthrop, 1991, p. 167) ...un mod de a face față unei situații, expresia unei dorințe, formulată În termeni simbolici; magia nu este aplicarea unor cunoștințe acumulate În mod empiric, referitoare la proprietățile substanțelor naturale. (J. Beattie, 1996, p. 206) ...eforturile omului de a manipula forțele naturii În mod direct, fără o comunicare simbolică și fără un ajutor spiritual. (Ph. Stevens Jr, 1996, vol. III, p. 723) Magia cuprinde agenți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre transă și conștiința ordinară. Cei care trăiesc Într-un univers construit conform principiilor gândirii magice nu sunt Însă prizonierii acestui sistem. Numeroase cercetări de teren au arătat că oamenii din aceste culturi folosesc un dublu sistem de referințe, unele empirice, valabile pentru majoritatea situațiilor de viață și unele magice, aplicabile numai În anumite circumstanțe. În acest sens, considerațiile lui Bronis³aw Malinowski Își păstrează actualitatea: Înseamnă oare aceasta că băștinașul atribuie toate rezultatele sale bune magiei? Cu siguranță că nu. Dacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sentimentele și aspirațiile omului cu realitatea obiectivă. Apoi, ea contopește lucrurile din natură cu cele din societate. Rezultatul acestor fuziuni este un amalgam de relații simbolice și o sumă de practici magice, ambele bazate pe credință, și nu pe cercetarea empirică. Mecanismul prin care se produce acest amestec este, după Frazer (1980, pp. 30-98), coordonat de două legi (adică de două procese de gândire metaforice, și nu logic-științifice): a) legea similitudinii: lucrurile asemănătoare se influențează reciproc. Formele de acțiune magică Întemeiate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai avansat (adică societățile europene moderne), a instaurat viziunea științifică de interpretare a lumii. Aceasta se aseamănă cu magia prin interesul pentru tehnicile de influențare a lumii, dar se deosebește radical prin faptul că așază aceste tehnici pe o bază empirică și științifică, pe cunoașterea obiectivă a legilor naturale. Caracterul individual Magia nu este un ritual public, chiar dacă unele manifestări pot avea loc În prezența unei audiențe mai largi. Riturile magice nu sunt obligatorii pentru membrii unei colectivități (cum ar fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin amintirea unor acțiuni reușite de schimbare a mersului lucrurilor (acțiuni pe care memoria colectivă le-a izolat și amplificat) și a capacității unor persoane, familii sau congregații de a interveni, benefic sau malefic, În natură și societate. Această explicație empirică nu este suficient de convingătoare, deoarece Între ambițiile magiei și realizările ei concrete prăpastia este evidentă - și nu numai pentru cercetătorul occidental, ci și pentru membrii colectivităților respective. În acest sens, reacția unui vraci Zuni Întrebat de etnograf de ce nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
referitoare la progresul umanității de la primitivism la modernitate. Raporturile ambivalente dintre magie, religie, știință și tehnică drept expresii ale unor modalități socioculturale diferite de a construi diverse modele ale lumii (ceea ce implică glisări Între perechile de concepte: credință - rațiune, cunoaștere empirică - cunoaștere metaforică, psihologic - parapsihologic) constituie astăzi un subiect de reflecție antropologică asupra limitelor modelelor culturale de explicare a lumii și, simultan, asupra limitelor tehnicilor de cercetare etnografică și a modelelor teoretice specifice interpretării antropologice (J. Favret-Saada, 1983; R. Styers, 2004
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
filme, se caracterizează prin crearea unui nou tip de credință: În absența dimensiunii religioase (a sacrului), credința În „puterea” acestei magii se Întemeiază pe fabricarea miraculosului și menținerea unei iluzii care nu poate fi dărâmată de argumente raționale sau dovezi empirice. În consecință, Într-o civilizație „des-fermecată” (disenchantment), magia laică, produs al industriilor divertismentului, are o funcție de compensare, umplând golul lăsat de dispariția supranaturalului (G. During, 2002, pp. 28-66). Interesul (recent) al antropologiilor pentru activitățile magice din țările Lumii a Treia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În consecință, folosind diverse instrumente de analiză, studiile consacrate inventarului mitic românesc au tins Întotdeauna spre atingerea acestui nucleu originar. Traseul deschide Însă calea unor alte analize, dedicate „gândirilor” (sau „logicilor”) care sub creația folclorică, fie ele magice, mitice, religioase, empirice, estetice etc. Stabilirea originii miturilor autohtone a generat o bogată literatură de specialitate. Metoda comparativă, aplicată fie cu rigoare științifică, fie fără nicun fel de limite conceptuale, a permis cele mai neașteptate conexiuni, uneori convingătoare, alteori excesive. Părerile cercetătorilor sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei cereri de cunoștințe specifice asociate costului, creându-se astfel un cerc vicios. În cazul managementului strategic, abordarea pe termen lung a proceselor sau decizia cu un orizont larg implică urmărirea costurilor în condiții complexe. Aceste condiții, impuse de rezultate empirice care evidențiază anumite efecte ale costurilor asupra comportamentelor strategice sau asupra performanțelor organizației, impun adaptări ale sistemului contabil pentru a putea surprinde efectele scontate. Evidențierea unei legături între cost și capacitatea de producție sau între cost și producția cumulată de la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
practica reprezintă o formă de cunoaștere și o sursă de progres a fost sintetizat, cu sute de ani în urmă, în dictonul latin repetitio est mater studiorum, încetățenit în România sub forma „Repetiția este mama învățării”. În economie, demonstrarea sa empirică a fost realizată încă din secolul trecut, dezvoltându-se chiar o „teorie a învățării” (eticheta în limba engleză a conceptului este learning by doing). În practică, s-au remarcat două tipuri de efecte ale progresului. Formele de manifestare concretă sunt
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
precizează diferențele. Efectul de învățare constă în diminuarea cantității de manoperă directă utilizată pe unitatea de produs odată cu creșterea volumului cumulat de producție. Fenomenul este redat grafic prin așa-numita „curbă de învățare”, ce prezintă o pantă negativă. Primele studii empirice care au evidențiat efectul au fost realizate în 1925. Ulterior, în anii ’70, cabinetul de consultanță Boston Consulting Group (BCG) a introdus conceptul de „curbă de experiență”. Conform practicii cabinetului și considerațiilor teoretice asociate, efectul sintetizat în această curbă constă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
t și 0; - Pt, P0 - volumele cumulate de producție la momentele t și 0; - x - constantă reprezentând efectul de experiență (învățare). Figura 1.1 Conceptul BCG, perfecționat ulterior de Henderson (1974), a avut un succes deosebit confirmat de numeroase studii empirice focalizate asupra unor industrii diferite și îmbogățit prin extensii la alte subsisteme ale organizației. Hax și Majluf (1983) evidențiază faptul că fenomenul experienței implică nu numai specializarea muncii și învățarea, ci și ameliorarea produselor și proceselor, ca și a procesului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
scop induce, în principiu, o creștere a costurilor de complexitate, iar costurile de tranzacționare mari induc costuri de transfer mari. Trebuie totuși precizat că aceste corelații sunt asociate mai degrabă unei logici primare bazate pe definirea conceptelor, decât pe studii empirice care să demonstreze existența acestora. După cum va rezulta din cele ce urmează, demonstrația este cu atât mai dificilă în practică cu cât sistemul de urmărire a costurilor, dar și transparența informațiilor privind acest subiect fac deosebit de dificilă o analiză cantitativă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]