4,234 matches
-
Vlahi” pentru romanicii sud-dunăreni, și cuvântul „Vlahia” în titulatura bisericească „Mitropolia Ungrovlahiei”. Odată cu înmulțirea traducerilor aproximative din lucrări străine, a apărut obiceiul greșit de a folosi în limba română „Valahi” pentru Români înainte de 1859 și „Valahia” pentru Țara Românească. Dicționarul Enciclopedic acceptă „valahică” numai pentru pentru faza geologică astfel denumită în scara stratigrafică internațională. Etimologia denumirii „Vlahi” este legată de lingvistica germanică: cuvântul germanic "walh" sau "walah", însemnând "străin", "ne-german", care provine din numele poporului celtic al "Volcilor" ("Volcae" în
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
întregul organism. Are valoare limitată de orientare a organismului funcționând numai acolo unde condițiile de viață ale mediului sunt omogene, simple și obiectele necesare satisfacerii trebuințelor sunt prezente în cantitate mare și sunt ușor detectabile. 1. Ursula Șchiopu, 1979, Dicționar enciclopedic de psihologie Tipografia Universității București 2. Mielu Zlate, 1999, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași
Iritabilitate () [Corola-website/Science/316386_a_317715]
-
î.Hr.) sau s a fost filozof grec presocratic. A fost membru a ceea ce astăzi numim Școala Ioniană de filozofie. Originar din Ionia, Anaxagora s-a stabilit în 460 î.Hr. la Atena. Aici a studiat filozofia, remarcându-se prin cunoștințele sale enciclopedice (matematică, astronomie, științele naturii) și profunzimea spiritului, ceea ce îi va asigura un loc de frunte în societatea epocii. Anaxagora a fost contemporan cu Zenon, unul din prietenii apropiați ai lui Pericle și Euripide și a exercitat o sensibilă influență asupra
Anaxagora () [Corola-website/Science/300785_a_302114]
-
Iași (1981); 7. R.Homescu: "Memorii holografice de mare capacitate," în: „Cibernetică. Aplicații”, Ed. Academiei RSR, București(1982); 8. P.Constantinescu, R.Homescu, R.Stroe: "Sisteme informaționale și informatice. Modelarea activității de conducere," în: „Enciclopedia conducerii întreprinderii”, Ed. Științifică și Enciclopedica, București (1982); 9. R.Homescu: "Utilizarea funcțiilor spline și a criteriului normei minime în prelucrarea optică a informației, în:" „Cibernetică în slujba dezvoltării economico-sociale”, Ed. Academiei RSR, București (1983); 10. R.Homescu: "Restaurarea imaginilor degradate în sisteme" "liniare și neliniare
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
al Moldovei trăia în Rusia. Cartea, un document de primă mână asupra istoriei românilor, a fost scrisă de Cantemir la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea a fost tradusă în limbile germană, rusă, greacă și desigur română. Lucrarea are un caracter enciclopedic, conținând descrieri pertinente și complete de natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială, lingvistică, etnografică ale Moldovei. "" cuprinde trei părți: Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. Dimitrie Cantemir
Descriptio Moldaviae () [Corola-website/Science/304324_a_305653]
-
s-a dezvoltat mult mai rapid cu peste 20,000 de contribuitori. Conceptul de Open Access a fost extins și la Fizică și Fizică matematică prin proiectul de la PlanetPhysics.org Principala atenție a site-ului PlanetMath este focalizată asupra intrărilor enciclopedice și câtorva forumuri de discuții. În plus, proiectului conține informații despre cărți, expuneri și lucrări de cercetare de nivel înalt (nu neapărat publicate). De asemenea are un sistem de mesaje semi-private între utilizatori. Până în Mai 2009, enciclopedia conținea aproximativ 8500
PlanetMath () [Corola-website/Science/321364_a_322693]
-
scrierii matematice și a înaltei calități obținute în final. Programul cu care rulează PlanetMath este scris în Perl, rulând pe Linux și pe serverul Apache. Mai este cunoscut ca Noösphere și a fost dat sun licența liberă BSD License. Conținutul enciclopedic și materialul bibliografic înrudit cu fizica, matematica și matematica fizică este dezvoltat de PlanetPhysics. Site-ul lansat în 2005, folosește programe similare cu Noösphere, dar cu modelări semnificativ diferite, cu accent pe cercetări curente din fizică și recenzii colegiale. În
PlanetMath () [Corola-website/Science/321364_a_322693]
-
o ședință parlamentară dorința de a fi „nu alături de partid ci în mijlocul și în rândurile lui”. După moartea lui Blaga autoritățile comuniste au fost obligate nolens-volens să recunoască valoarea acestui mare poet filozof și au aprobat menționarea lui în Dicționarul Enciclopedic apărut în anul 1972, precum și publicarea în Editură Minerva în anul 1982 a volumelor „Blaga-Opere”. După decembrie 1989 s-a scris enorm în masmedia din țara noastră despre acest titan redescoperit, eseurile filosofice, poeziile și dramaturgia lui fiind amplu comentate
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
(n. 19 iunie 1899, București - d. 12 martie 1965, Otopeni) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu. Și-a semnat
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
de propagandă culturală românească, fondată de profesorul și istoricul Vasile Pârvan. Profesorii care i-au marcat studenția sunt Ramiro Ortiz, care preda limba și literatura italiană la "Facultatea de Litere și Filozofie din București", și Vasile Pârvan, un alt spirit enciclopedic interbelic, de la Universitatea din București. Între profesorul de italiană Ramiro Ortiz și student s-a născut o strînsă amiciție. Peste ani, studentul de odinioară a mărturisit, adesea, că datorită acestui fin intelectual și-a însușit o „educație literară” de excepție
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
colaborarea timp de câțiva ani). În aceiași perioadă colaborează la revista „Anuarul Liceului” și revista „Someșul” din Dej, (săptămânal independent). Primele publicații literare le semnează cu pseudonim I.V. Cătană (Dicționar al Presei Literare Românești, de I Hangiu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 311 „Scînteia”). A absolvit Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj Napoca, Facultatea de Drept. (Dascăli și mentori au fost profesorii: Emil Hațieganu, Camil Negrea, Petre Poruțiu, I.V. Cătuneanu, Traian Pop, C. Maniu, R. Boilă.). Este doctor în Științe
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
victoria împăratului Ion al V-lea Paleologul în 1354, Nichifor Gregoras a fost eliberat și se presupune că a decedat în anul 1360. Nichifor Gregoras a fost un demn reprezentant al umanismului bizantin, retorica fiind modul de exprimare iar cunoștiița enciclopedică fiind fundamentul esențial. Imensa operă a lui Nichifor Gregoras denotă versatilitatea intelectuală și studiozitatea excepțională a acestui predecesor bizantin al Renașterii din Italia. Nichifor Gregoras a scris despre istoria romană, teologie, filozofie, retorică, gramatică și astronomie. Lucrarea sa majoră este
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
(n. 21 noiembrie 1904, Turnu Severin - d. 9 februarie 1992, Ploiești) a fost un intelectual care a marcat viața culturală și științifică a orașului Ploiești la mijlocul secolului XX. Posesor al unei vaste culturi enciclopedice, în același timp om de știința, doctor inginer în chimie - director fondator al Institutului de Cercetări "Petrochim", muzician - dirijor și fondator al Filarmonicii de Stat din Ploiești, istoric - autor al monumentalei lucrări "O Cronică Ploieșteană, 1825-1974", poate fi încadrat în
Carol Nicolae Debie () [Corola-website/Science/315798_a_317127]
-
adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. ? (Pop.) Nume depreciativ dat de țărani celor îmbră cați orășenește; spec. orășean, târgoveț. 2. (Rar) Croitor specializat în confecționarea pantalonilor. Pantalon + suf. -ar" cf. Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998 și: "PANTALONÁR s. nădrăgar "cf. Dicționar de sinonime, Mircea și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002 sau: "PANTALONÁR s. v. oră șean, târgoveț" cf. Dicționar de sinonime, Mircea și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002 ...Într-o cronică la
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
reprezentând Maramureșul), Ștefan Gonata, Alexandru Roman. În total, numărul membrilor fondatori a ajuns la 25. Primul președinte al "Societății Academice Române" a fost Ion Heliade Rădulescu (până la 1 august 1870). Instituția nou fondată a fost pentru început o societate națională enciclopedică. Ea a devenit reprezentativă pentru spiritualitatea română, reunind oameni de cultură din țară și apoi din întreaga lume. La 30 martie 1879, printr-o lege specială, Societatea Academică Română a fost decretată instituție națională cu numele de "Academia Română", funcționând ca
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
typis Edwardi Griffini, 1638), "Resuscitatio" [ alături de "Viață" lui Bacon scrisă de Rawley, publicată după ultima versiune în SEH I: 1-18] (London: Printed by Sarah Griffin, for William Lee, 1657), "Opuscula varia posthuma" (Londini: Ex officina R.Danielis, 1658). O gândire enciclopedica și originală, dublată de un remarcabil talent literar, a făcut ca scrierile baconiene să inspire mișcări intelectuale precum marile proiecte de reformă religioasă și socială din Anglia anilor 1640-1660, înființarea primelor academii științifice în Anglia și Franța, Iluminismul francez sau
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
Proza generației '80", II, Paralela 45, Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. "Dicționar al scriitorilor din Banat", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Cornel Ungureanu, "Geografia literaturii române, azi. Banatul", vol.4, Pitești, 2005. Simona-Grazia Dima, "Labirint fără minotaur", Ideea europeană, București, 2007. Dorin Murariu, "Fragmentarium", Hestia, Timișoara, 2008. "Banatul din memorie" (coordonator - Smaranda Vultur), Marineasa, Timișoara, 2008 (studii de Daciana
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
a volumelor sale de versuri cuprinde: Eseistul se remarcă prin "Paradoxul semnelor" (1996); iar tâlmăcitorul din limba franceză, prin traducerea unor vestite lucrări semnate de Mircea Eliade - "Istoria credințelor și ideilor religioase", vol. I, II, III, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, 1986 și, respectiv, 1988; "Dicționar al religiilor" (de M. Eliade și Ioan P. Culianu), București, Ed. Humanitas, 1993; etc. Al. Piru observa la «un stil tot mai oracular; și-a încifrat sensurile și a ajuns la un ermetism greu
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
la Geneva, în 1680 și cel al lui Antoine Furetière, scos la Haga, în 1690, pentru că nu i s-a permis să fie publicat în Franța. Acestea nu exclud cuvintele proscrise de Academie. Cel al lui Furetière are chiar caracter enciclopedic. În ciuda unei relative sărăciri, limba prelucrată de Academie prezintă avantajul de a fi foarte clară, cu cuvinte al căror sens și registru de limbă sunt bine precizate, cu fraze relativ scurte și simple, este o limbă fixată și devenită ușor
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
te fouiller" fr. mod. "Rends-le-moi sans que je te fouille" „Dă-mi-l înapoi fără să te scotocesc eu”. În domeniul lexicului, standardizarea este dominată de puriști în secolul al XVII-lea, dar nu și în epoca Luminilor, când spiritul enciclopedic impune mulți termeni de specialitate. Se înmulțesc împrumuturile din engleză, ca o consecință a „anglomaniei”, provocate de admirația intelectualilor francezi pentru instituțiile politice din Anglia. Ediția a V-a a Dicționarului Academiei (1798) cuprinde circa 60 de împrumuturi noi din
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
familiei. Istorici militari, precum comandorul Marian Mosneagu sau doamna Mariana Păvăloiu, în publicații de o circulație mai restrânsă, s-au referit la evenimente specifice activitații lor, care au vizat și ofițerul de marină Matila Ghyka. Editurile „Curtea Veche” și „Univers Enciclopedic” au tradus câte două titluri, respectiv un titlu, din opera prințului român. Nu trebuie neglijate eforturile profesoarei ieșene Florica Câmpan, care în lucrările de popularizare (și istorie) a matematicii, referirile la Matila C. Ghyka sunt frecvente. Dicționarele și enciclopediile mai
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
colaborator la mai multe reviste culturale, printre care „Cuvântul”, „Observator cultural” și „Tribuna”. A fost secretar general de redacție al revistei culturale „Timpul” (2004-2007). Semnează articole în Dicționarul general al literaturii române, vol. I-VI (coord. Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, 2004-2007).
Șerban Axinte () [Corola-website/Science/335739_a_337068]
-
ale asociaționismului. Credea că starea de conștiință nu este posibilă într-un mod omogen și continuu ci numai printr-o trecere de la o stare la alta, și prin sesizarea acestei diferențe. 1. Mânzat Ion, 2007, Istoria psihologiei universale, ditura Univers enciclopedic, București
Asociaționism () [Corola-website/Science/314663_a_315992]
-
de la creația populară la posmodernism, București, Editura Saeculum, 2000;<br> Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000;<br> Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; <br> Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005;<br> Ion Jurcă Rovina, În umbră scenei, Timișoara, Editura Zamolsara, 2006;<br> Mariana Voicu, Amintiri tăcute, Teatrul Național M. Eminescu Timișoara, 1945-2004, Ed. Brumar
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
este necesară nicio identificare a persoanelor și nicio verificare a competenței lor. În general, acest caracter liber al proiectului este privit cu suspiciune, întrucât este greu de imaginat că în urma unui astfel de proces neîngrădit se poate crea o lucrare enciclopedică de calitate. Vizitatorii sitului Wikipedia întreabă adesea: „Bine, dar atunci orice neștiutor sau răuvoitor poate să scrie în articole absolut orice! Mai mult, oricine poate să șteargă contribuțiile valoroase făcute de alții! Nu e periculos?” Deși într-adevăr articolele sunt
Wikipedia () [Corola-website/Science/296514_a_297843]