3,858 matches
-
printre vinile unei instituții postbelice sau ale alteia, el este mai degrabă rezultatul unei triste desincronizări de lectură a două uriașe demersuri culturale identitare care au marcat veacul al XVIII-lea al istoriei europene: Enciclopedia și Filocalia. Primul dintre ele, Enciclopedia franceză, se conturează ca manifest emblematic al iluminismului apusean, ca motor al unui front de aculturație menit să sincronizeze timpii culturali și sociali ai Europei Centrale și de Nord; în timp ce, la aceeași dată, la răsărit, Filocalia se redactează ca un
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
și sociali ai Europei Centrale și de Nord; în timp ce, la aceeași dată, la răsărit, Filocalia se redactează ca un efort identitar al ortodoxiei creștine, efort de recuperare, antologare și revalorizare a tezaurului patristic răspândit în tot spațiul monastic postbizantin. Dacă Enciclopedia franceză se dorea a fi, de la bun început, un compendiu de cunoștințe și de inovații existente la momentul respectiv în spațiul european, cu misiunea limpede de a legitima o reformă a gândirii și a filosofiei apusene. Filocalia se autodefinea ca
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
de fundamentare sau mai degrabă de re-fundamentare în scris a modelului cognitiv de elită al monahismului creștin ortodox, isihasmul. În mod aproape simultan, acoperind aceleași decade ale veacului al XVIII-lea, cele două demersuri culturale cheamă la reformă și revoluție. Enciclopedia vizează revoluția mecanicistă și reforma iluministă a gândirii filosofice, făcând reducția eschatologicului la terestru și realizând inserția prezentului într-un viitor ideal accesibil oricui, în timp ce Filocalia cheamă la o revoluție transcendentală și schițează un traseu de transfigurare a teluricului, racordând
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
iluminare - desăvârșire. Rațiunea enciclopedică și rațiunea filocalică vor propune din acel moment două trasee diferite pentru desăvârșirea omului, a căror destinație comună presupune un parcurs paralel și o posibilă întâlnire în infinit. Concepută inițial ca un proiect de traducere a Enciclopediei engleze, Cyclopedia semnată de Ephraïm Chambers, editată în variantă finală încă de la 1728. Enciclopedia franceză își câștigă foarte curând propria identitate prin opțiunile principalilor săi editori, Diderot și D’Alembert. Aceștia proiectează o sinteză de mari dimensiuni (evaluată inițial în
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
diferite pentru desăvârșirea omului, a căror destinație comună presupune un parcurs paralel și o posibilă întâlnire în infinit. Concepută inițial ca un proiect de traducere a Enciclopediei engleze, Cyclopedia semnată de Ephraïm Chambers, editată în variantă finală încă de la 1728. Enciclopedia franceză își câștigă foarte curând propria identitate prin opțiunile principalilor săi editori, Diderot și D’Alembert. Aceștia proiectează o sinteză de mari dimensiuni (evaluată inițial în zece volume, avea să cunoască o formă finală de șaptesprezece tomuri), care să facă
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
inițial Encyclopédie ou Dictionnaire Raisonné des Sciences, des Arts et des Métiers recueilli des meilleurs auteurs, et particulièrement des dictionnaires anglais de Chambers, D’Harris, de Dyche, par une société de gens de lettres. Adevărată „bancă de informații” a iluminismului, Enciclopedia se dorește de la bun început un motor al acestuia, prin opiniile și atitudinile inserate în subsidiar de articolele incluse în conținutul său. Având omul drept cheie de boltă a întregului edificiu și structurată pe cele trei facultăți fundamentale umane, memoria
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
inserate în subsidiar de articolele incluse în conținutul său. Având omul drept cheie de boltă a întregului edificiu și structurată pe cele trei facultăți fundamentale umane, memoria (responsabilă pentru sectorul de istorie), rațiunea (giranta filosofiei) și imaginația (creatoarea artelor frumoase), Enciclopedia va avea un traseu plin de convulsii și fracturi, de la apariția prospectus-ueui care îi anunță obiectivele, în 1745, și până la cele aproximativ 24 000 de exemplare răspândite în toată Europa, în jurul anului 1780. În 1751 apar primele două volume care
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
Catolice, cu autoritatea vocii Papei Clement al XlII-lea, se finalizează cu o nouă interdicție de publicare și cu dizolvarea echipei redacționale prin retragerea din activitate a lui D’Alembert și a majorității colaboratorilor săi. Rămas singur responsabil de destinul Enciclopediei franceze, Diderot își va face un adevărat scop în viață din publicarea volumelor VIII-XVII ale acesteia, lucru pe care îl va reuși în timp, până în 1772. Prin edițiile sale ulterioare, franceze (ale lui Pancouke), toscane (Luca și Livorno) și elvețiene
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
face un adevărat scop în viață din publicarea volumelor VIII-XVII ale acesteia, lucru pe care îl va reuși în timp, până în 1772. Prin edițiile sale ulterioare, franceze (ale lui Pancouke), toscane (Luca și Livorno) și elvețiene (Geneva, Berna, Lausanne, Yverdon), Enciclopedia devine, la sfârșit de secol al XVIII-lea, principalul motor al unui front de aculturaț ie care deschide spre universalitate o civilizație apuseană europeană, complet transfigurată de alfabetizarea în masă declanșată de despoții luminați ai aceluiași secol, de creșterea speranței
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
retransmitere a mesajului unor demersuri culturale, cele mai remarcabile din toată istoria Europei, care cereau, fiecare în propriul limbaj, o eliberare a omului de sub stăpânirea fricii și a absolutismului oricăror imperii? Cele două splendide arcuri de boltă ale culturii europene, Enciclopedia și Filocalia, care și-au propus fiecare, în veacul al XVllI-lea, să desăvârșească intelectul uman, să-l îndrepte spre reducția diferențelor și spre unirea tuturor prin cultură, rămân două formidabile momente de sclipire ale traseului de maturizare european, care
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
dus la o alterare a proiectului și și-au ratat ținta inițială. Astăzi, cele două Europe fondate atunci continuă să coexiste, privindu-se cu răceală și ridiculizându-ș i reciproc practicile, obiceiurile, raționamentele. Iar casa noastră comună, uniunea visată de autorii Enciclopediei și de editorii Filocaliei, în locul ascensiunii promise, pare să-și fi stabilit o destinație abisală, în condițiile în care niciuna dintre cele două Europe nu este dispusă să asimileze și să facă loc, în propria-i viziune, valorilor și adevărurilor
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
poeziei lui i-ar putea fi adăugată și aceea existențialistă. Și nu doar ea. Bagajul cultural al poetului îi conține și pe Platon, și pe Aristotel, și pe cinici (Diogene, în primul rând). Nu numai bibliografia este alta, dar și „enciclopedia”. Adică setul de cărți și de experiențe fundamentale, împreună cu „regulile” lor de utilizare. L-am pomenit adineauri pe Aristotel. Un gânditor frecventat, bineînțeles, și de literați (mai cu seamă pentru Poetica lui). Dar frecventat într-un anume fel, cu o
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
trimiterea la filmele lui Quentin Tarantino (cu imaginarul lor de-o violență extremă, de la Pulp Fiction la recentele Ticăloși fără glorie sau Django dezlănțuit) mi se pare un excelent punct de plecare în discuția despre Mortido. Fiindcă ține cont de „enciclopedia” (folosesc termenul în accepția lui Umberto Eco) lui Nimigean. Portretele critice care i s-au făcut acestuia au pus, de obicei, accentul asupra unor detalii de atitudine și cu precădere asupra radicalismului moral, uneori exagerat și, prin urmare, socialmente perdant
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
să mă înscrieți și pe mine, și n-aș mai rămâne în urma voastră și am fi trei ca totdeauna. Pentru aceasta e nevoie ca tu, dragă Pericle, să-mi iei două- trei absolvențe (Pintilescu-Greco mi-a promis o lucrare pentru Enciclopedie; mi-a promis că o să ți-o dea ție și după cum te-am rugat și înainte, ai să fii bun să i-o dai tu lui Posescu 11 și să-mi treacă absolvența). Știu oroarea ta de examene și profesori
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
oferea posibilitatea candidaților să ocupe, prin concurs, un loc în învățământul secundar. 9-10. I. Sulea-Firu și Emil M. Brândză erau profesori la Seminarul Pedagogic din București. 11. Alexandru Posescu (1903-1990), profesor de Filosofie. În anul 1935 era la catedra de Enciclopedia Filosofiei al cărei titular era filosoful P.P. Negulescu. 12. Pericle Martinescu - Adolescenții de la Brașov. Cu o postfață a autorului București, Editura Adevărul, 1936, 400 pagini. 13. George Oprescu (1881-1969), istoric și critic de artă. Profesor de Istoria Artei la Facultatea
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
na Elena Lazăr a prezentat o comunicare despre "destinul eleno-românului" Panait Istrati, subliniind interesul constant al grecilor, vreme de opt decenii, pentru viața și opera acestui scriitor: de la Nikos Kazantzakis care-l portretizase în personajul Azad și Zorba, la traduceri, enciclopedii, dicționare enciclopedice, critică și istorie literară până la reviste on-line "Eupolia" și la "Marea Enciclopedie on-line a Pontului Euxin". Informațiile aduse sunt pe cât de interesante tot atât de provocatoare și ne obligă la un răspuns pseudo-polemic. În toate aceste documente literare, numele lui
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
constant al grecilor, vreme de opt decenii, pentru viața și opera acestui scriitor: de la Nikos Kazantzakis care-l portretizase în personajul Azad și Zorba, la traduceri, enciclopedii, dicționare enciclopedice, critică și istorie literară până la reviste on-line "Eupolia" și la "Marea Enciclopedie on-line a Pontului Euxin". Informațiile aduse sunt pe cât de interesante tot atât de provocatoare și ne obligă la un răspuns pseudo-polemic. În toate aceste documente literare, numele lui Panait Istrati apare însoțit de sintagma "greco-românul". Apropriat ca valoare inalterabilă de editori, cercetători
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
fapte care s-au consumat în spațiul respectiv etc., a devenit de mult o componentă a biografiei nu numai a Bucureștilor. Umbrele lui Sadoveanu, Arghezi, Călinescu, Preda, Stănescu (istoria literaturii române)! Amintirea lui Ehrenburg, Éluard, Neruda, Grass, Bellow, Eco, Müller (enciclopedia Larousse)! Concertul Cellei Delavrancea, răzvrătirea lui Dan Deșliu, fotografiile lui Ion Cucu, editarea României literare (surse)! (...) Guvernul și primăria ar trebui să prevină așa ceva prin exercitarea dreptului de preemțiune. Extraordinara biografie a USR în monumentul din Calea Victoriei 115 este parte
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
este consacrat receptării critice a operei lui Marin Preda („Reperele receptării”) și acesta organizat metodic, în Referințe în volume și în periodice. Sunt menționate astfel studiile, eseurile, articolele de sinteză ori pe tematici variate, comentariile din istoriile literare, din dicționare, enciclopedii și lexicoane, alături de interviurile acordate, de convorbirile cu alți scriitori, cât și cele privindu-l pe scriitorul însuși. O parcurgere aparte se face tuturor referințelor produse în timp, în diversele periodice din țară și din străinătate etc. De mare utilitate
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
Scurtu din București. 1. Marin Bucur - Basil Munteanu (1897, Brăila - 1972, Paris) în Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 267-272. (Comparativiș tii în dispută). 2. Florin Manolescu - Basil Munteanu, istoric literar, poet în Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989. Scriitori - Reviste - Instituții - Organizaț ii. Ediția a doua revizuită și adăugită. [București], Editura Compania, [2010], p. 521-525 + un desen de Eugen Drăguțescu. 3. Cristian Florin Popescu - Basil Munteanu, contemporanul nostru. Studiu monografic, București, Editura Muzeul Literaturii
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
asta, nu Integru.org este cel care dezvăluie plagiatul (v.supra). OBSERVATOR CULTURAL din 16-20 mai publică o scrisoare a lui Florin Manolescu despre reproducerea, cuvânt cu cuvânt și fără vreo trimitere la original, a unui capitol din cartea sa „Enciclopedia exilului literar românesc”. Reproducătoarea este Mihaela Toader, într-un text care prezintă unul din aspectele proiectului de cercetare al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), proiect găzduit de Observator într-un recent supliment al revistei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
serios, în așteptarea „probelor și argumentelor domnișoarei Mihaela Toader”, cum declară, cu umor involuntar, în replica lor din același număr al „Observatorului”. Ce probe și argumente să mai aducă domnișoara cu pricina? O simplă aruncare a ochiului pe textul din „Enciclopedie” și, respectiv, pe acela din prezentare era suficientă. Mai ales că dnii Zamfirescu și Muraru cunoșteau prea bine „Enciclopedia”, ba chiar că a apărut în două ediții. Ar fi fost, de altfel, straniu ca, dat fiind obiectul de activitate a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
număr al „Observatorului”. Ce probe și argumente să mai aducă domnișoara cu pricina? O simplă aruncare a ochiului pe textul din „Enciclopedie” și, respectiv, pe acela din prezentare era suficientă. Mai ales că dnii Zamfirescu și Muraru cunoșteau prea bine „Enciclopedia”, ba chiar că a apărut în două ediții. Ar fi fost, de altfel, straniu ca, dat fiind obiectul de activitate a IICCMER, să nu fi știut de existența cărții lui Florin Manolescu, singura de acest gen pe care o avem
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
traducătoarei Victoria Ana Tăușan]. 7. Leș Cahiers de l’Herne: Mircea Eliade. [Paris, Editions de l’Herne, 1978], 413 pages. · Pentru întregirea și nuanțarea informațiilor, cititorul interesat poate consulta, cu un real folos, cartea istoricului și criticului literar Florin Manolescu - Enciclopedia exilului literar românesc. 1945-1989. Scriitori, reviste, instituții, organizații. Ediția a doua revizuită și adăugita. șBucureștiț, Editura Compania, ș2010ț 830 pagini.
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
copilărie. Citise în biblioteca tatălui său („marele eveniment al vieții mele a fost biblioteca”) traducerea celor 1001 de nopți, scrierile lui E.W. Lane, R.F. Burton și John Payne despre Orient, trăind impulsul „erotic și exotic” al basmelor și marilor enciclopedii arabe. Spre bătrânețe avea să transpună în însuși spaniolă traducerea lui Fitzgerald a Rubayatelor lui Omar Khayyam (evident că știa foarte bine cât de neștiințifică e traducerea unei traduceri, dar o făcea dintr-o nevoie interioară). La Madrid s-a
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]