627 matches
-
părut Încântat. — Sper să ai dreptate, tată. Sper foarte mult să ai dreptate. ↔ — E editoarea de la Runway - știi tu, revista de modă! am șoptit eu grăbită În receptorul telefonului și m-am străduit cu vitejie să nu-mi trădez extrema enervare. — A, da, știu care e! a răspuns Julia, asistentă la departamentul de publicitate de la Scholastic Books. Grozavă revistă. Îmi plac mai ales scrisorile În care fetele povestesc treburi jenante despre menstruație. Sunt chiar adevărate? Ai citit-o pe aceea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ei. — De ce dracului nu am fost informată că voi să primi un nenorocit de premiu la dineul de azi? a șuierat ea, iar fața i s‑a contorsionat de o furie cum nu văzusem vreodată. Neplăcere? Sigur. Insatisfacție? Tot timpul. Enervare, frustrare, nefericire generalizată? Firește, În fiecare minut din fiecare zi. Dar nu o văzusem niciodată atât de total cătrănită. — Ăă, Miranda, Îmi pare foarte rău, dar biroul lui Briget a fost cel care te‑a anunțat În legătură cu evenimentul de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
strada polizu 13; pe drum, o iau pe moșilor, mă Încurc, rătăcesc strada; e ora 14, soarele bate În creștet, Îmi țiuie urechile de două, de trei ori, de nouă; ocolesc, mă trezesc În același loc, mă doare capul de enervare, de căldură; mă uit mai bine, o iau de la capăt, același rezultat: ce se-ntâmplă? parcă spațiul se dilată, face pliuri stranii În care scap fără a mai ieși, mă uit la ceas; a trecut o oră, Întâlnesc un individ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dormita gâfâind în așteptarea deschiderii ședinței. Trecuse de cinci și jos, în incintă, numai câțiva deputați obscuri și plictisiți căscau cu gravitate de mameluci. Tribunele însă gemeau de lume. Un redactor tinerel, plimbîndu-și privirea peste fețele înroșite de curiozitate și enervare, remarcă diplomatic: ― Numai moșieri și arendași în tribune... Parcă discursurile de aici o să-i apere de furia țăranilor! Titu Herdelea știa că noutăți numai jos, în culoare, ar putea auzi. Dar el venea rar la Cameră și nu îndrăznea să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi năzărit, că altfel e foarte de treabă și așezat, și harnic, fruntea flăcăilor, dar nevoile mai sucesc mintea multora și-i înfierbîntă când nici cu gândul n-ai gândi. Numai căpitanul Corbuleanu îngălbenise și-și mușca buzele într-o enervare de frică și nehotărâre; el crezuse că răcnetele flăcăului vor dezlănțui pe loc răzmerița, dacă cumva n-o fi chiar semnalul dinainte stabilit de țăranii conspiratori. Prefectul, după ce se potoli incidentul, își zise în sine că și-a făcut datoria
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
răstit la mine: —Ce mă-ta vrei? Nu vezi că sunt ocupat? Nu era Philip. N-avea accent britanic, nici maxilar dăltuit, nici zâmbet gen am-fost-unbăiat-foarte-rău. Spre marea mea surpriză, fața care se holba la mine, contorsionată de furie și enervare, aparținea altcuiva pe care-l cunoșteam bine: Avery. Falca Îi căzu când mă observă. —Bette, șopti el. —Avery? Nu mă puteam mișca, nu puteam gândi, nu puteam găsi nimic adecvat de spus. Eram vag conștientă că fata ne fixa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mai există un motiv pentru care am oroare de mulțimi. Nu pot intra într-un teatru, nu pot asista la o serbare publică fără să mă-ncerce de-ndată o bizară senzație de disconfort, fără nici un motiv aparent, o teribilă enervare, ca și cum aș lupta din răsputeri împotriva unei influențe irezistibile și misterioase. Și chiar lupt împotriva sufletului mulțimii care încearcă să pătrundă în mine. De cîte ori n-am constatat că inteligența sporește și se-nalță cînd ești singur și se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pacient are o mare valoare de susținere. • KT nu trebuie să se lase condus de bolnav. El trebuie să găsească momentul propice pentru a-i prezenta bolnavului care este tratamentul indicat. Specialistul nu trebuie să răspundă brutal, cu ironie sau enervare la pretențiile pacientului. Totuși, trebuie să țină cont de idiosincrasiile acestuia, de experiența sa de bolnav, de ameliorările discutabile în urma unor tratamente (Dolbeau și Abt, 1996). • KT trebuie să obțină consimțământul pacientului sau, mai corect spus, adeziunea lui la actul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ale pacientului. În această situație, pacientul riscă să-și piardă răbdarea, devine agitat sau se poate manifesta violent, ceea ce este în măsură să perturbe buna desfășurare a procesului de recuperare. Intervenția KT în aceste situații trebuie să fie promptă, fără enervare sau ton ridicat. Pacientului i se va explica ce s-a urmărit prin introducerea în program a exercițiului respectiv și cum poate fi remediată situația. 4. Cerințe, indicații metodice și contraindicații Practic, metodologia recuperării mersului trebuie înscrisă pe o traiectorie
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
incipienți ai revoltei. Până atunci, el nu se considerase vreodată scriitor, dar fu iritat de ridicola pedanterie a lui Crabbin, până acolo Încât și lumina care se reflecta În ochelarii lui Crabbin i se părea un motiv În plus de enervare. Nu e decât unul care distrează poporul, spuse Crabbin. Și de ce dracu să nu fie? Întrebă Martins pe un ton feroce. O, știți...voiam doar să zic... Că era Shakespeare?” Situația ajunge și mai Încurcată cu cât Crabbin care, Încercînd
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
rector printre noi... Dar, în fine, ca să nu lungim vorba, pe noi nu ne-a impresionat eșecul de la facultate, ci... eșecul de aici. Maria: Asta-i nemaipomenit! Stau, mă uit, aud și văd și nu-mi vine să cred! Mihai: (enervarea Mariei îi dă o spaimă în plus) Dragă, stai, să fim calmi și toate se vor limpezi. Maria: Ce să se limpezească? Ce să se limpezească? Te pomenești în casă cu niște străini, așa tamnesam... Vecin 1: (către ceilalți vecini
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pentru curajul de a ieși în stradă... Dar revolta ta de acum în care reproșezi orice și oricui..., în care biciuiești pe toată lumea... Tu cînd vorbești parcă tragi cu mitraliera! Octav:...Îmi cer scuze dacă te-am executat... Mona: (cu enervare și disperarea dinaintea unui hohot de plîns) Și eu am visat să fie altceva! Și uite că acum scriu borderouri pentru "Alli En gros"! Și asta pentru că am absolvit engleza! Ca să traduc: chewing gum gumă, cofee cafea, cigarettes țigări...! Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
toate consecințele acestei situații. E de ajuns să amintesc că, după 1933 începe - pentru a-l cita pe Mircea Eliade - „un timp îngrozitor, acela al Terorii Istoriei” („un temps terrifiant, celui de la Terreur de l’Histoire”).11 ) încep „vremuri de enervare universală”, cum le percepea Galaction și de (cum zicea altcineva, un publicist băcăuan) „iezuitism politic”12), de ipocrizie și diktat. Aproximații despre public Vrînd să scriu despre publicul lui Bacovia, mi am dat seama de penuria datelor despre el. Principala
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o criză agricolă? ce moftangii!”8) în fapt, nenea Iancu nu era mirat, ci revoltat de spectacolul unei atare opulențe. N-o spune el de-a dreptul, îl lasă pe amicul său, Costică Parigoridi, care avea și alte motive de enervare, s-o spună: „Și cînd mai văd și toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învîrtindu-și roatele cu cauciuc în neștire, îmi vin fel de fel de idei ...primejdioase...” 9) Bacovia a sesizat, de asemenea, formele unui astfel de belșug
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
eram atât de diferit, ci în general punctul de vedere al celuilalt. Avea impresia că acela spune niște enormități, nu ceva greșit, ci ceva nespus de bizar. Asta îl făcea fie să se enerveze, fie să râdă, fie să alterneze enervarea cu râsul, fiindcă impresia îi provoca o anume perplexitate. Punctul de vedere al altcuiva, mai ales dacă era scriitor sau un critic, îl urmărea multă vreme. Uneori mi s-a întâmplat ca, după trecerea vremii, să mă întrebe ce-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
41, pp. 215-225. 56. De ce nu suportați ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului său? Inferențele semantice și întreruperea cuvântului Unii jurnaliști au frecvent obiceiul de a-și întrerupe invitații. Procedează bine sau nu? În orice caz, provoacă o oarecare enervare venită din dificultatea de a urmări discursul, chiar o oboseală mentală. Exemplele nu lipsesc. Unul dintre ele este prezentatorul Marc-Olivier Fogiel, modelul prezentatorului „care întrerupe” și care se distinge printr-un discurs tranșant și agresiv. Emisiunea „Piques et Polémiques” a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
organizată, în care nu se putea auzi o frază întreagă în toată emisiunea. În general, pe canalele TV din întreaga lume, întreruperea discursului este unul dintre sporturile favorite ale jurnaliștilor din platou, care nu poate să nu provoace o oarecare enervare publicului. De ce este atât de dezagreabil? Se pare că creierului uman nu îi plac întreruperile într-un discurs, pentru că încearcă, în permanență, să anticipeze sfârșitul unei fraze, pornind de la începutul acesteia. Dacă acest sfârșit este întrerupt prematur, se întrerupe procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Occident); ii) ilustratorii care ritmează, accentuează discursul prin mișcări ale mîinii, capului, care concretizează "cursul gîndirii", narațiunea ideografele; cei care evocă acțiuni concrete: a merge, a dormi kinetografe; care sugerează forma și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care falsa motivație este susceptibilă să le îmbrace; vanitatea aceasta constituie cauza comună și legală a tuturor deformărilor subconștiente. Pentru a învinge aceste deformări de caracter (care nu sînt neapărat simptome patologice, ci pot fi simple semne de iritare, surescitări, enervări), trebuie să avem curajul de a ne privi drept în ochi, de a vedea cine sîntem în realitate și de a nu ne lăsa înșelați de ceea ce ne închipuim din vanitate că sîntem. A ne recunoaște greșelile și a fi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fi în general: «roșu». Acest al doilea «test» face demonstrația inversă a importanței inconștiente a simbolurilor. Persoana este sensibil agasată de acest chestionar repetitiv și rapid. În consecință, ea evocă acea culoare care îi traduce cel mai bine starea de enervare, adică roșul. Ea nu este, în mod evident, conștientă de raportul psihic. Nu alege răspunsul. Inconștientul ei se exprimă, oferind elementul simbolic care reflectă cel mai bine emoția resimțită. Roșul este, în cazul de față, semnificativ pentru mânie, este sinonim
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de zăpadă simbolizează reacția în lanț, sub aspectul negativ al unei spirale infernale, sau sub aspectul pozitiv al dezvoltării și expansiunii; - «bilele» au și o semnificație sexuală, deoarece desemnează, în limbaj argotic, testiculele. Expresia mai indică și frustrarea, insuccesul și enervarea. Sticlă Ca în cazul tuturor recipientelor, semnificația sticlei depinde în mod esențial de lichidul luat în ea. Pune accentul pe valoarea a ceea ce s-a dobândit, pe experiențele trecute pentru a înfrunta situația prezentă. Un alt element care merită să
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
incită să își imagineze soluții și să îl lase să exprime ce simte. Furtună Furtuna, și toate elementele ce o compun (fulger, tunet și trăsnet), simbolizează în toate culturile pedeapsa celestă. Acest fenomen exprimă în limbajul curent mânia, furia și enervarea: «trăsnetele lui...», «o atmosferă furtunoasă», «fulgere de mânie». În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Coșurile trimit adeseori, în mod inconștient, la adolescență (acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare excesivă), frica sau boala (ten verzui), rușinea sau exaltarea (roșeața), în funcție de scenariul visului; - mâncărimile semnifică fie agasarea și enervarea, fie o pulsiune irepresibilă («mă mănâncă! »); - alunițele simbolizează o dorință de seducție și îi dau visului o dimensiune sugestivă, chiar erotică; - tatuajele, piercingurile și scarificările exprimă o dorință de modificare corporală, voința de a se singulariza și de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
supere pe cineva și/sau să intre în conflict. De regulă, se eschivează, amână orice hotărâre până când este prea târziu sau ia altcineva decizia în locul lor. În raport cu aceștia, nu sunt recomandabile: • tendința de a deveni nerăbdători; • starea de iritare, de enervare, de blamare; Se recomandă: • să urmărim să-i facem să capete încredere în sine; • să creăm o atmosferă relaxată, de deschidere; • să le arătăm/explicăm/demonstrăm că a greși este omenește, că fiecare decizie are părți bune și părți rele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în fața celuilalt într-un mod care, acum, are mai multe șanse de a fi auzită. P. Ekman susține faptul că mânia este un cuvânt care desemnează o familie de stări afective. Acestea variază ca intensitate și merg, de exemplu, de la enervare (ușoară) și până la furia oarbă. Tot în familia mâniei mai intră, potrivit renumitului psiholog al emoțiilor american, și: indignarea, manifestările demonstrative de mânie, proasta-dispoziție, dorința de răzbunare (Goleman, 2005, p. 244). Tot de mânie, Ch. André (2009) crede că sunt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]