1,638 matches
-
același. Lexie. Mitemă. Secundă. Motiv literar. Teoria literaturii, prin natura obiectului ei, nu atinge exactitudinea altor științe, în sensul că nu face aprecieri matematice, în ciuda demersurilor de operaționalizare a unor concepte, de altfel, dificil de cuantificat. Să luăm, de pildă, entropia 8, termen prezent deopotrivă în fizică, biologie, teoria informației și în teoria literaturii. Pentru ultimul domeniu, unde se referă la numărul interpretărilor posibile ale unui text, deja tratat hermeneutic, entropiei nu i se dau valori numerice (A. Marino). Pentru cine
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
concepte, de altfel, dificil de cuantificat. Să luăm, de pildă, entropia 8, termen prezent deopotrivă în fizică, biologie, teoria informației și în teoria literaturii. Pentru ultimul domeniu, unde se referă la numărul interpretărilor posibile ale unui text, deja tratat hermeneutic, entropiei nu i se dau valori numerice (A. Marino). Pentru cine ar fi interesat să identifice unitatea de măsură a repetării intertextuale, proza eminesciană ar permite o asemenea încercare. Și din acest motiv ne-am limitat cercetarea la intratextualitate: având în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
parcă se simțea necesitatea de a numi dimensiunea (chronospațială, acel "peisaj") unde aerul tare, sacerdotal-livresc, întreține miturile literare (invarianții literari ai lui Adrian Marino). Stări anterioare urmate de cele ulterioare sunt o realitate indiscutabilă. În acest punct, ne întoarcem la entropie. Legea a doua a termo dinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart. În acest mod
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
acel "peisaj") unde aerul tare, sacerdotal-livresc, întreține miturile literare (invarianții literari ai lui Adrian Marino). Stări anterioare urmate de cele ulterioare sunt o realitate indiscutabilă. În acest punct, ne întoarcem la entropie. Legea a doua a termo dinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart. În acest mod deosebim stări anterioare de stări ulterioare, atât în natură
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sunt o realitate indiscutabilă. În acest punct, ne întoarcem la entropie. Legea a doua a termo dinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart. În acest mod deosebim stări anterioare de stări ulterioare, atât în natură, cât și în realitatea livrescă. Entropia primelor stări este mai mică. Sub aspect inter textual, sistemul care are entropia cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart. În acest mod deosebim stări anterioare de stări ulterioare, atât în natură, cât și în realitatea livrescă. Entropia primelor stări este mai mică. Sub aspect inter textual, sistemul care are entropia cea mai redusă, grad minim al dezordinii, este hipotextul primor dial. Iar în mitologie, entropia minimă s-a înre gistrat in illo tempore. Noi nu percepem trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
are o entropie mai mică decât a unui ou spart. În acest mod deosebim stări anterioare de stări ulterioare, atât în natură, cât și în realitatea livrescă. Entropia primelor stări este mai mică. Sub aspect inter textual, sistemul care are entropia cea mai redusă, grad minim al dezordinii, este hipotextul primor dial. Iar în mitologie, entropia minimă s-a înre gistrat in illo tempore. Noi nu percepem trecerea timpului, ci succesiunea stări anterioare-stări ulterioare, ceea ce, spun fizicienii, nu e semn al
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
anterioare de stări ulterioare, atât în natură, cât și în realitatea livrescă. Entropia primelor stări este mai mică. Sub aspect inter textual, sistemul care are entropia cea mai redusă, grad minim al dezordinii, este hipotextul primor dial. Iar în mitologie, entropia minimă s-a înre gistrat in illo tempore. Noi nu percepem trecerea timpului, ci succesiunea stări anterioare-stări ulterioare, ceea ce, spun fizicienii, nu e semn al trecerii, ci al asimetriei timpului. Creșterea indicelui entropic se aplică și în intertextualitate. Idealul-tip
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a simbolului la cei doi romantici; cât despre analiza critică, repetarea constituie, și în cazul acesta, doar punctul de plecare în studiul diferirii. Se simte o anumită voluptate a diferirii în studiul intertextului (romantic), fapt explicabil și prin aceea că entropia (inter)textului (în termenii lui Adrian Marino), resursă de care se bucură hermeneutul pentru că tot vorbim de simbol este conferită în mai mare măsură de diferire decât de repetare. Există, însă, o deosebire de nuanță între Eminescu și Novalis privind
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
1995); Literatura argentiniană: Luiza Marinescu Mihai Eminescu și Jorge Luis Borges (2004). Literatura albaneză: Luan Topciu "Sentimentul dorului la Mihai Eminescu și Lasgush Poradeci" (revista Albanezul nr. 1/ian. 2001). Ideea generală a celor mai multe dintre studiile menționate este una optimistă: entropia intertextului din cultura universală în opera eminesciană reprezintă o resursă hermeneutică și lirică inepuizabilă, cert este că studiul diferirii, după identificarea repetării, continuă să fascineze. Mecanismul intertextualității din proza lui M. Eminescu îi rezervă cititorului, încă, multe alei de labirint
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
descrie seninul edenic. El liniștește, dar nu este vorba despre cronoterapie: albastrul face sintagmă antonimică păienjenișului, eventual concentrat într-un punct roș. De fapt, termenii antitezei sunt dezordine-ordine (reinstaurată). Din momentul căderii din Rai a lui Adam și a Evei, entropia a tot crescut, dezordinea a "păienjenit" continuu drumul către reechilibrare, ceea ce marchează acumularea unor neliniști, sugestiv descrise de punctul roș. Albastrul adâncimilor/înălțimilor spiritului conotează nostalgia revenirii la ordinea paradisiacă. Limpezimea perfectă din Paradisul la care acced Dan-Dionis și Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cum se împacă ipostaza monahală cu simțămintele și manifestările față de Maria...călugării lui Eminescu au nevoie de rasa neagră pentru a accede la sacru, dar și de iubirea Mariei/Cezarei pentru a ajunge aproape de condiția edenică) se explică prin valoarea entropiei, care tinde către zero, deci nimic nu tulbură apele din înălțimi: "...cu lacuri albastre (s.n.) și limpezi ca lacrima" (Eminescu: 2011, II, 49). Dintr-o perspectivă ce depășește spațiul teluric sau selenar-edenic, de o relevanță deosebită pentru complexul de semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
plină fericire (Liviu Rusu: 1981, 55). În paginile dedicate intratextului prozastic din Sărmanul Dionis am avansat ideea în virtutea căreia incipitul ar cuprinde formularea ipotezei, pentru demonstrația amplă dezvoltată epic, pentru ca în final să fie exprimată concluzia, excipit cu indice al entropiei ridicat. Cercetătorul nivelului de acțiune a influenței schopenhaueriene în opera eminesciană percepe deznodământul idilic. Considerăm că rezolvarea poveștii de iubire consumate în dimensiune telurică ocupă un plan secund, umbrită fiind de închiderea "ramei" din finalului nuvelei. Abordarea relațională a textelor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
al fizicii recente, relativ la autoritatea de care se mai bucură conjugarea verbului, și anume universul-bloc (vezi supra, capitolul despre intertext și mit). Stări anterioare urmate de cele ulterioare sunt o realitate indiscutabilă. În acest punct, ne întoarcem la termenul de "entropie". Legea a doua a termodinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mai bucură conjugarea verbului, și anume universul-bloc (vezi supra, capitolul despre intertext și mit). Stări anterioare urmate de cele ulterioare sunt o realitate indiscutabilă. În acest punct, ne întoarcem la termenul de "entropie". Legea a doua a termodinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American)75. Principiul al doilea al termodinamicii pune în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o realitate indiscutabilă. În acest punct, ne întoarcem la termenul de "entropie". Legea a doua a termodinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American)75. Principiul al doilea al termodinamicii pune în lumină această imaterialitate și convoacă, pentru a ne ajuta să vizualizăm trecerea timpului, entropia, ca măsură a dezordinii din univers. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American)75. Principiul al doilea al termodinamicii pune în lumină această imaterialitate și convoacă, pentru a ne ajuta să vizualizăm trecerea timpului, entropia, ca măsură a dezordinii din univers. Despre timpul nevăzut care trece cu urme vizibile vorbește și Sărmanul Dionis . G. D. Pencioiu a sesizat, la 1890, aceste nuanțe ale categoriei temporale kantiene, încă nesoluționate convenabil de știința modernă (blocul temporal este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
du Seuil, Collection MÉMO. * intertext vs intertextualitate. MARINO Adrian [1988] (1998) Comparatism și teoria literaturii, traducere de Mihai UNGUREAN, Iași: Polirom, Colecția "Collegium" (Comparatisme et théorie de la littérature, Paris : Presses Universitaires de France, Collection "Écriture"). * critica surselor vs intertext; * invarianții; * entropia. MAURON Charles [1962] (2001) De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere de Ioana BOT, aparat critic, bibliografie și note: Ioana BOT și Raluca LUPU, Cluj-Napoca : Editura Dacia, Colecția "Mundus Imaginalis" (Des métaphores obsédantes au mythe personnel. Introduction à la psychocritique
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fixe care sunt angrenate între ele, astfel încât unele elemente mobile, transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse, pot antrena mișcarea acestora". 3 Antropologul francez vorbește despre societăți care produc extrem de puțină dezordine (fizicienii le-ar descrie în termeni de entropie moderată) și care manifestă tendința de a se menține, deși vag, în starea inițială, ceea ce explică, de altfel, faptul că ele ne apar ca societăți fără istorie (Entretiens avec Claude Lévi-Strauss, Georges CHARBONNIER, Paris: Presses pocket, 1989, p. 38). 4
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de Sophie Rabau (2002, 66), capitolul "Jenny, frontières de l'intertextualité", precum și de Anne-Claire Gignoux (2005, pp. 37-40), capitolul "De l'intertextualité " faible " à l'intertextualité repérable : Laurent Jenny". Este uimitor cum poate să marcheze un articol o istorie. 8 entropia = "1. mărime termodinamică de stare a unui sistem fizic; 2. mărime fundamentală în teoria informației, care arată cantitatea de informație a mesajului transmis; 3. măsură care arată gradul de organizare a unui sistem". 9 [Le propre de l'intertextualité est
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Bang la găurile negre. "Părintele" teoriei găurilor negre preferă imaginea unei cești de apă care cade de pe o masă și se sparge de podea în explicarea Legii a doua a termodinamicii, care "spune că în orice sistem închis dezordinea, sau entropia, crește întotdeauna cu timpul. Cu alte cuvinte, este o formă a legii lui Murphy : lucrurile tind întotdeauna să meargă rău!" (2001, 167). Entropia lui Adrian Marino înțeleasă ca număr de interpretări ale unui text, după ce acesta deja a primit multe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
podea în explicarea Legii a doua a termodinamicii, care "spune că în orice sistem închis dezordinea, sau entropia, crește întotdeauna cu timpul. Cu alte cuvinte, este o formă a legii lui Murphy : lucrurile tind întotdeauna să meargă rău!" (2001, 167). Entropia lui Adrian Marino înțeleasă ca număr de interpretări ale unui text, după ce acesta deja a primit multe puncte de vedere lectoriale anunță un lucru bun atunci când prezintă indice de valoare ridicată. 76 G. D. Pencioiu "Proza lui Eminescu", Antologia Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ultimele decenii și anume dacă nu asistăm la concertul de închidere al literaturii înseși, primește răspunsuri nuanțate, de vreme ce literatura riscă să devină anacronică într-o lume care nu mai are timp "belșugul de timp" al poetului și e devorată de entropie. Trăim într-o epocă a inflațiilor de tot felul, inclusiv a inflației de literatură, iar excesul banalizează și chiar trivializează. Problema funcției literaturii într-o lume a comerțului cu obiecte sub formă de carte, "viitorul inteligenței" după expresia lui Maurras
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Ibidem, p. 33. 188 Mircea Cărtărescu amintește că "opoziția modern/postmodern este coerentă cu opozițiile epistemologie/ontologie (Brian McHale), autoritate/anarhie, utopie/ heterotopie (Vattimo), hermeneutică/erotică (Susan Sontag), în fine, cu celebrele opoziții care subîntind lumea lui Thomas Pynchon: negentropie/entropie și schizofrenie/paranoia" (Postmodernismul românesc, p. 89). 189 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 89. 190 Situație subliniată de Derrida în (Ex)Poziții, trad. de Emilian Cioc, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001, p. 35 și următoarele. 191 Douglas Kellner, Cultura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru că pregătirea profesională adevărată, munca rodnică și vorbirea frumoasă sunt înlocuite cu procurări de diplome, lucrări de mântuială, înșelătorii, limbaj obscen difuzat de sus (de "găo...arul șef") în jos (copiii). Pe un fond social răvășit moral și cu sporită entropie sistemică, puținii alegători amețiți de vicleniile de prost-gust ale unor partide își numesc liderii de stat dintre distrugători. Foștii exilați și condamnați ai regimului burghez, ajunși la vârstele senectuții, au fost depășiți de funcții și de noile "mentalități", combativi mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]