9,846 matches
-
sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu sfânt, / Fiul sfânt pe-acest pământ" (Colinde
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
text, două cuvinte care conțin diftongi diferiți și un cuvânt care conține hiat........................6p. 2.Precizează din câte litere și din câte sunete sunt formate cuvintele: căci, valuri, argint...............................6p. 3.Motivează folosirea cratimei în structura "mă-nfior"...................................................................................6p. 4.Introduîn enunțuri omonimele: uit, roșie, mai............................................................................................6p. 5.Alcătuiește propoziții cu verbul a cânta la cele trei diateze.........................................................................6p. B. Înțelegerea textului (30 p.) 6.Precizează rima, ritmul și măsura versurilor din ultima strofă....................................................................6p. 7.Transcrie o imagine vizuală și una
DEŞERTUL DE CATIFEA (58-60) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363650_a_364979]
-
anticomunistă în Banat Valea Carașului - Valea Plîngerii Horia Musta, Neamul Mustonilor în Banat Muzeul Literaturii Române Nicolae Breban, Istoria dramatică a prezentului. Aventurierii politicii românești Liviu Franga, Scrisori din mica mea latinitate Niculescu Lucian Vasiliu, Sciatică de Copou. Tablete și enunțuri civice Opera Magna Luca Pițu, Documentele antume ale „Grupului de la Iași“ (Întregite cu, mai ales, romanul-foileton al Artelui Textual, titulat, acela, „Brazde peste haturi“ revisited) Paralela 45 Gheorghe Ceaușu, Lumea ca spectacol, spectacolul ca lume Livius Ciocârlie, Cartea cu fleacuri
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului Nu există riscuri până la nivelul fatalului niciun prag nu poate fi trecut liber, orice cădere în subsol amenință trecerea printre idealuri. Axiomele sar din una în alta se susțin reciproc, încearcă să se definească prin enunțuri care fixează punctul geometric în cercul format de unghiurile potrivnice la intzersecția cu sfera noastră de interes a formatului imaginar. Din vârful fiecărui unghi ascuțit coboară verticala certitidinii în centrul fiecărui cuvânt pe care vi-l spun și nicio literă
REZULTATUL FINAL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350349_a_351678]
-
Prietenia hristică este chemarea divină, este alegerea dumnezeiască, este zborul serafic, este ardoare heruvimică, care străbate omul creștin din temelie, și-l preface din adâncurile sale ființiale, sensibilizându-i profund viața astrală. Prietenia divină sălășluiește în permanențele Sale sacre: în enunțurile inteligenței și ale spiritului, în toate aspirațiile sublime, în toate chipurile și sensurile Frumosului, în întreaga lumină a Harului, în toate existențele care înmuguresc, înfloresc și rodesc diafan. Omul înfrumusețat cu aura Prieteniei dumnezeiești se așează în rostul lui firesc
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
a habitudinilor cotidiene, orientându-ne spre irizările unei gândiri dispuse să facă saltul spre metanoia, spre geometria esențializată și inefabilă a transcendenței, spre un decor sacru, ce mizează pe verticalitate, centralitate, amplitudine spațială și deschidere. Ilustrative, în acest sens, sunt enunțurile privitoare la dinamica rugăciunii, ca formă de armonie cu Înaltul, ca modalitate de asumare a unei comuniuni, necesare, cu transcendentul, prin perseverență și o bună „așezare” în lume: „Pentru cine are să fie și o minimă experiență a rugăciunii, un anumit
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
și deconspira în același timp o comoară ascunsă”. Ce altceva este, oare, Adevărul ca poveste decât modularea extazului transcendenței în carnea catifelată a unei epici exemplare, ce transpune, inefabil, nevăzutul în văzut, indeterminatul în determinat, necuprinsul în spațiul minimal al enunțului aforistic. Theodor Baconsky observa, de altfel, că „Iisus Hristos fiind Cuvântul, descifrarea parabolelor este necesarmente logocentrică - dar deloc platonizantă - într-o totalizatoare armonie a contrariilor. Căci Domnul Iisus Hristos însuși Se prezintă (adică rămâne prezent) în atmosfera atemporală a pildelor
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
7; Ieremia 2, 21; Iezechiel 19, 10; Osea 10, 1; Matei 20, 1; Ioan 15, 1; Apocalipsa 14, 18 etc.). Nu ne-am propus să aprofundăm, însă, acum și aici, acest vast domeniu. Ne-am limitat la a semnala contribuția enunțurilor metaforice la edificarea și la potențarea mesajului vehiculat de psalm. Pe de altă parte, toate cele spuse mai sus, în modestul nostru eseu, și altele, multe, care, fără nici o îndoială, s-ar mai putea spune, și, probabil, se vor mai
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
o valoare specială. În plus, așa cum aminteam anterior, astăzi putem să avem o privire retrospectivă, judicioasă, asupra unor evenimente care au influențat destinul unor oameni, unor colectivități și unor instituții. Istoria orală este un segment care scapă de multe ori enunțurilor oficiale și consemnează fapte strict resimțite de protagoniști implicați direct, cu sentimente, cu fapte cât se poate de reale, tălmăcite nu prin prisme oficiale ci prin oglinda simțămintelor și faptelor întâmplate atunci, acolo, într-un loc anume. Legislația vremurilor acelora
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu sfânt, / Fiul sfânt pe-acest pământ" (Colinde
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
români! Tot ce a jucat și a creat în interpretarea din filme și teatru, artista Maia Morgenstern, nu este nicidecum neanalizabil, dar dacă analiza se reflectă doar într-o simplă alcătuire de cronică, ea poate avea ori părți seci, ori enunțuri curente în forma ingrată comună care-i așează pe toți laolaltă. Actrița Maia Morgenstern este cu totul distinsă și ar avea însăși o revilocvență în expunerea propriei personalități, pentru că nu deschide niciodată gura ca să nu vorbească inteligent! Înfățișarea, cuvântul ei
MAIA MORGENSTERN. UN CEVA CARE SUBLINIAZĂ NOBLEŢEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350131_a_351460]
-
luminii”, iar pe de altă parte, “însăși imaginea lucrurilor trecătoare, ireale și schimbătoare.” (cf. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant - Dicționar de simbolisme, vol. 3, ed. Artemis, București, 1995) Helene Pflitsch optează pentru o umbră “dintr-o noapte fără lună și stele”, - enunțul devenind lait motivul cărții, - care apare și dispare, mai mult sau mai puțin întâmplător, tocmai în momentele de derută sau de cădere ale eroului principal. Victor, un bărbat tânăr, inteligent, sensibil și dezinvolt ce vrea să-și trăiască viața liber
UMBRE ÎNDRĂGOSTITE SAU O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365927_a_367256]
-
se adreseze cu formula tovărășească, motivul fiind lesne de înțeles. A răsfoit catalogul pornită împotriva elevilor clasei: - Elev Al Bert, poftim la tablă! Cu mișcări greoaie, leneșe, Albert s-a îndreptat spre locul supliciului pregătit fiind ca îndată ce va scrie enunțul exercițiului pe tablă să răspundă senin, ca deobicei: „Nu știu doamnă ! ’’. A fost însă ca și electrizat de remarca profesoarei : - Văd că tu ești singurul care nu și-a făcut ghetele cu cremă! Nici nu mă miră. Scrie! Spre surprinderea
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
numărul unu Mihail Sebastian, numărul doi Victor Ion Popa! Murmurele s-au stins încetul cu încetul, penițele au început să alunece pe hârtie desenând cunoștințele fiecăruia în materie de dramaturgie contemporană. Singur, Albert părea să se fi poticnit după ce scrisese enunțul subiectului la teză. Nu pentru că nu avea habar de subiect; i se părea prea șters, prea banal. Piesele lui Sebastian nu-și mai aveau locul, îl fermecaseră odată, acum avea nevoie de cu totul altceva, de ceva mult mai profund
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
halucinații, de coșmar: Păstrăvul. Să recurgem la acest ultim exemplu de „ potriveală”, într-un mod primitiv, deloc sofisticat. La Ștefania Oproescu personajul delirant e sub asediul perceptiv al drogurilor, iar povestirea „ Linia din care picură întuneric” are în final un enunț sibilinic referitor la „anul păstrăvului”. La Anca Goja, povestirea Păstrăvul evocă așa, ca într-o doară tot un coșmar, o halucinație care mușcă din conștiința confuză a unui pescar, pescarul care se visează devorat de păstrăvi canibali. Și lectura comparată
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
nu-i așa?! Și ca să fie neagra coincidență fără cusur, să aruncăm o inocentă ocheadă șe pe referința critică semnată de Crina Bud. Ca să nu ostenesc cititorul târându-l în labirintul fără sfârșit al potrivelilor bine țintite, mă opresc asupra enunțurilor din comentariul de pe coperta a IV-a. Citez: ”Anca Goja alege , deci, să rețină, în treacăt, mici episoade în care prin fisurile realității dense se ițește fantasticul”( Crina Bud) Și ca fapt strict comparativ, reiau enunțul Lui Ionel Necula referitor
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
țintite, mă opresc asupra enunțurilor din comentariul de pe coperta a IV-a. Citez: ”Anca Goja alege , deci, să rețină, în treacăt, mici episoade în care prin fisurile realității dense se ițește fantasticul”( Crina Bud) Și ca fapt strict comparativ, reiau enunțul Lui Ionel Necula referitor la Ștefania Oproescu: Ce m-a surprins în această carte, dincolo de calitățile narative ale autoarei, a fost felul în care prozatoarea folosește magicul ca o fisură în ontologia construcției, prin care poate să pătrundă fantasticul.”( Ionel
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu sfânt, / Fiul sfânt pe-acest pământ" (Colinde
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
dintre materie și spirit. Nu, adâncimea gândirii lor relevă marele adevăr al faptului că: - Băi, nenică-n fotbal, e ca-n viață bă, az’ e, mâne’ nu-i, asta e... Eee?! Abisal! Depășite categoric de nivelul intelectual de netăgăduit al enunțurilor, reporterițele zăpăcite complet de impactul cultural, zâmbesc larg, mai mult cu partea inferioară a corpului și aduc discuția pe terenul ferm al înțelegerii poporului, făcând fițe sugestive cu microfonul în dreptul guriței rujate expresiv: - Da’ spună-mi tă rog, unde tă
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
să mai fie practicate, precum și buna lucrare pentru omul de lângă tine sunt, aproape fără excepție, luate drept defecte sau în cel mai bun caz, niște curiozități ciudate de comportament individual. Acestei lumi, tot mai străină de sine, ne adresăm imperativ! ENUNȚ 1. Accederea succesivă a României în stucturile Organizației Atlanticului de Nord și ale Uniunii Europene a fost considerată un dublu moment de împlinire a devenirii istorice a națiunii noastre. Așteptările ulterioare acestui eveniment crucial aveau sa fie exprimate în mod
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
peste tot; e semnul cel mai sigur că are valoare universală, deci o fi ceva de capul său. De ce atunci neliniștea mea? Pentru că am constatat că gândim în tipare diferite, în funcție de limba în care ne exprimăm. Cu alte cuvinte iată enunțul problemei mele: oare dacă vorbim mai multe limbi avem mai multe destine, sau, dacă vreți, personalități multiple? Poate o să râdeți, dar vorbesc serios. Mă refer pentru început la limbile romanice. De obicei au pronunțare fonetică, adică literele se citesc așa cum
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
lui Goethe: emblematică e stupoarea și consternarea cu care reacționează orice om nededat finețurilor germanei atunci când intră pentru întâia dată în contact cu ea. Spre deosebire de majoritatea covârșitoare a popoarelor lumii, germanii își compun propozițiile cu minuțiozitatea cu care matematicianul construiește enunțul unei probleme complicate. Începe cu localizarea în timp și spațiu, numește protagonistul, descrie modul în care acesta se dedică acțiunii și abia la sfârșit spune de fapt ce anume se întreprinde exact. Așa se face că, uneori cineva te ține
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
mă incumet să spun, capodopere. Aduc în sprijinul unui atare calificativ un argument în plus, față de cele anterioare, care vizau densitatea substanței, în armonie cu adecvarea formei, un argument considerat, în general, imbatabil. Anume, celebra secțiune de aur. Pornind de la enunțul euclidean (anul 300 î. H.): " Spunem că un segment de dreaptă a fost împărțit în medie și extremă rație atunci când segmentul întreg se raportează la segmentul mai mare precum se raportează segmentul cel mare la cel mai mic", am calculat
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
lăcrimoase, ci discret, lucid și mai ales, autentic, adică viu și natural. Nu vom găsi deci în placheta ei de poeme ale cotidianului prozaic sau trimiteri obiectuale la proza vieții sau monografii ale străzii (dacă, totuși, găsim, cazurile respective sunt enunțuri și enumerații fără semnificație poetică), vom găsi în schimb, numeroase emoții transcrise în vers clasic sau în vers liber, stări de existenta (altceva decât afectele) fierbinte, revărsări vitaliste cumințite de ușoare melancolii într-o imagistică de tip tradițional( metafora care
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
a cunoaște (“doamne umbrosule cum aș mai vrea să trag pielea/ de pe trupul drogat al transcendenței/ să privesc prin ea ca prin sticlă cu ochii cu degetele cu limba/ să te văd cum vei putea suporta atâta transparență”). Există în enunț numeroși indici textuali (vocativele, spre exemplu: doamne, iubito, tată), ce dau în vileag această nouă ipostază a scrisului. Afirmând sensul titulaturii, poetul îl dezice, totodată. Deși își aclamă solitudinea, el pare să caute un partener de dialog, un interlocutor: se
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]