940 matches
-
aminte la sugestiile care ne vin, la consecințele lecturilor pe care le facem. Ea se manifestă și prin paza minții, în sensul că luarea aminte se face pentru păzirea minții", notează Arhim. Teofil Părăian într-un text pblicat în revista "Epifania", Cf. http://www.crestinortodox.ro/ sfaturi-duhovnicesti/parintele-teofil-paraian-despre-trezvie-68435.htm, accesat la 30 sepembrie 2013. 79 Foarte frumoasă această idee a cărții ce întoarce, în arc reflex, glăsuirea despre Dumnezeu în glasuire despre "oștirea" lui. 80 Ms. 4389, f. 1 r.-v
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
limbii frumoase, Cioran nu i-a atribuit niciodată acesteia vreo întîietate de ordin ideologic, nici scriiturii ca atare vreo autoritate aproape religioasă asupra lumii. Mai puțin scriiturii de sine, acelui strigăt visceral trăit în și prin cuvînt, cu forța unei epifanii. Dacă jurnalul este prin excelență un spațiu al scriiturii prote jate, unde întrebarea: cine vorbește? nu-și are justificare, dacă este cadrul privilegiat al scriiturilor eului, atunci, încă o dată, Cioran nu a scris vreun jurnal. Caietele sale sunt o sferă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vocale voalate își dau duhul pe țărmul Mării Moarte și nici Păstorul, sedus fiind de sumbre profeții nu se mai arată decât printr-o erată Citești și fața lumii se răsfață iar sufletul tânjește după făptura timorată a Verbului dintâi. Epifanie Turlele urcă spre cer privegheate de zborul păsărilor stingher în preajma mănăstirii poteci părăsite pe care nu trece nimeni. înmugurește steaua venerii și-ți vindeci tăcerea înlăcrimată în muguri mângâiat de lumina care se frânge fără vină. Lucrurile par sprijinindu-se
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
și iată omul întâia oglindire a lui Dumnezeu după chipul și asemănarea-i iată omul însuflețit de râvna întruchipării și cea dintâi înfiorare a numelui rostit de o străină gură și iată clipa dintâi pârguindu-se în cea din urmă epifanie princiară. Suflet transfigurat Privești în sufletul unei femei și nu ți-e dat să vezi nici umbră de bărbat ci doar s-auzi ecoul Verbului sacrificat. Și chiar de-ți amintești icoana vie a celei pe care ți-ai imaginat
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
o cultură a spaimei: "Eu, Domnul Dumnezeul tău le spune Jahweh evreilor adunați în exod sub Muntele Sinai sunt un dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinților în copii până la a treia și a patra generație a celor ce Mă urăsc". Epifania lui Jahweh e pusă și de către Moise pe seama spaimei, transformată în etică: Nu vă înspăimântați, căci Dumnezeu a venit tocmai să vă pună la încercare și ca să aveți frica Lui înaintea ochilor vorștri, să nu păcătuiți". Abia mai târziu, când
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fin în jurul capului său menit să devoaleze identitatea celestă a personajului. În spirit simbolist, A.G. Verona evită o rezolvare anecdotică a scenei religioase, nu știm cărui episod îi suntem martori în ciuda speculațiilor pe tema acestui tablou. Asistăm poate la o epifanie, la o unio mistica, sensul secret al acestei întâlniri nu se epuizează, dimpotrivă totul este menit să-l potențeze prin această repliere către interioritate, recomandând discreția, misterul și o atitudine contemplativă. Toate aceste trei trăsături conferă caracterul simbolist acestei picturi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aparte, difuză, efect impresionist, care se face numaidecât remarcată prin contrast pe fundalul cromatic tern al costumului, iar această luminescență iradiază și din pensula pe care o ține artistul, pensula și mâna întrețin o relație simbiotică. Ne aflăm în fața unei epifanii a artistului, dar și a reflectării ca efect secundar a unei sensibilități maladive în acord cu sensibilitatea artistică, descifrabilă în expresia acestui chip ușor emaciat care poartă amprenta corozivă a unei suferințe resemnate, un Ecce Homo dolorist. Într-un alt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa se deschide un peisaj straniu, văzut prin fanta unei mici liziere, luminat artificial asemeni unei scene pe fundalul mov-lila a ceea ce pare un imens perete stâncos. Personajul deschide o perspectivă poetică asupra peisajului fantast, mirific, oniric. Asistăm la o epifanie a poeziei, suferința poetului-cântăreț realizează această deschidere inițiatică către ceea ce pare a fi un copleșitor peisaj-viziune. Există un centru auratic al tabloului, lumina apare de undeva, fără a putea fi detectată sursa și rămâne suspendată globular, creând impresia unei alte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a capului sfântului Ioan. Și lui Vermont pare să-i fi servit drept model literar Salomeea lui Oscar Wilde, fapt subliniat și de critică, care sesizează decupajul dramatic focalizând pe un singur gest climactic, poematic, de efect. În plus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
după indicațiile poetului ca și întreg mobilierul, și se poate spune că acesta reflectă propria sa viziune asupra interiorului salonului-templu. Sensul alcătuirii tronului este comunicat doar celor inițiați sau se comunică într-un mod revelatoriu neofitului năucit de prea multe epifanii. Întreaga casă este concepută de un estet și respectă regulile interne ale unor armonii superioare, ale artei. Într-un astfel de ambient, Macedonski oficiază cultul artei, mai precis al poeziei, cu o solemnitate care se ridică peste ridicolul sentențelor magnifice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ad inferior, Întreprins În vederea unei inițieri.” 2 Sensul inițial al acestei locuințe este cel al unui ritual inițiatic. Dar acest lucru nu implică cu necesitate că Zamolxis era o divinitate htoniană. A coborî presupune o moarte inițiatică. Dispariția (ocultarea, reapariția (epifania unei ființe divine sau semidivine Reîntoarcerea lui Zamolxis În carne și oase nu constituie o probă a imortalității sufletului. Herodot spune că Zamolxis „ Îi Învăța că nici el, nici oaspeții lui, nici urmașii acestora În veac nu vor muri, ci
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
îl aprobă admirativ, eufemizînd relaționarea verbală, dependentă fiind, în postura sa de consoartă, așa cum dependent era poetul Eufemiu de bogații pețitori ai Penelopei. Prefectul județului din Scrisoarea pierdută impune prin prenume (Ștefan, Fănică) ideea de putere diriguitoare (gr. coroană), apariția (epifanie) în lume a unei forțe ordonatoare, perspectivă situată oximoronic față de numele de familie derivat de la interjecția tip-tip, sugestie a politicii pașilor mărunți și lipsei de inițiativă; Agamemnon Dandanache preia numele celebrului erou al Iliadei într-o formă deteriorată și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
identitatea. În mod evident, acest lucru nu implică faptul că alteritatea ar respinge sau ar nega total Eul, ci doar că Celălalt rămâne "infinit transcendent, infinit străin"430, nivel la care Lévinas introduce conceptul de chip, în care are loc epifania celuilalt, reprezentare care se detașează de tot ce ar putea fi considerat comun cu Eul. Spre deosebire de perspectiva ontologică a identității, punctul de vedere al lui Lévinas evidențiază faptul că între Eu și Altul nu există doar o relaționare, ci un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ibidem, p. 9). 428 Ibidem, p. 22. 429 Ibidem, pp. 23-24. 430 Ibidem, p. 167. 431 Ibidem, p. 20. 432 "Faptul originar al fraternității este constituit de responsabilitatea mea față de un chip care mă privește ca pe un străin absolut; epifania chipului coincide cu aceste două momente." (Ibidem, p. 185). 433 "Importantă aici este noțiunea unei responsabilități precedând noțiunea unei inițiative vinovate. Vinovăție fără vină! Ca și cum celălalt ar fi însemnat mereu ceva pentru mine, ca și cum condiția lui de străin m-ar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
beneficiul imaginii ideale a Poporului strâns unit în jurul Partidului. O imensă butaforie pseudo-istorică și pseudo-folclorică face din "vizita de lucru" un tablou vivant care reprezintă istoria pentru a legitima prezentul. Distanțarea față de tradiția stalinistă a liderului invizibil, ale cărui rare epifanii semănau cu un grup statuar pietrificat la tribuna oficială a manifestațiilor, e evidentă: Ceaușescu circulă în toată țara, televiziunea proiectează la nivel național fiecare dintre aceste evenimente regionale sau sectoriale, așa încât prezența obsesivă a Liderului irumpe chiar și în orizontul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o ladă cu var nestins, în vederea împrăștierii lui peste holericii decedați. O recomandație ulterioară a medicului primar preconiza turnarea peste cadavre, înainte de presărarea cu var nestins, a soluției de calaican, un sulfat feros, cu recunoscute calități de dezinfectant 464. Doctorul Epifanie Cozarescu constată că nu dispunem de informații cuprinzătoare despre holera din 1865-1866 de la Roman. Evocatoare este totuși însemnarea păstrată pe o carte de cult: "După doi ani de secetă, în 1866, la Roman s-a făcut o foamete cumplită, urmată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dintre cele mai neașteptate: femeia-descântătoare, femeia-ursitoare, femeia-vrăjitoare, femeia-ghicitoare etc. Un posibil răspuns la anterioara întrebare ni-l poate oferi și relația strânsă dintre femeie și natură. Mai precis, este vorba de relația femeie vegetație pământ apă lună și șarpe ca epifanie a lunii. Ea este dezvoltată și aprofundată de Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor 211. Fertilitatea femeii, a animalelor, dar și lumea vegetală sunt puse sub semnul lunii. Nu puține sunt credințele și miturile care pun în relație
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și orient este absolută și irecuperabilă. Și poeții occidentali sînt tentați de atitudini mai modeste, de un anume anonimat al creației, de confuzia cu firea. În poemul Unde un cântec este, Blaga surprinde ființa cântecului ca pe un fel de epifanie, de arătare zeiască. Cântecul este pentru el destrămare și răsfirare a zeului, topire a sa În lume, metamorfozare În adiere, mireasmă, vrajă-vânt, care, abia așa, ating coardele deargint ale lirei. E remarcabil faptul că este vorba de un cântec al
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Esența vizibilului nu mai este invizibilul, ci un sistem de linii și puncte. Ca și cum analiza experimentală a celor trei dimensiuni s-ar opera în detrimentul spiritualității, ca și cum ce se câștiga ca spațiu de joc se pierdea ca valoare de revelație. Sfârșitul epifaniilor, începutul trompe-l'œil-ului. Spectatorul central nu mai este un potențial posedat, ci posesorul efectiv al operei, stăpânul numerelor și al mașinilor. Colecționarul privat al minunățiilor naturii. Tabloul umanizează, dar totodată privatizează. Domnia individualității creatoare va fi mai elitistă și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Fiind Viața, Dumnezeu făcea să nu mai fie nevoie de zugrăvirea celor vii, obligând astfel ansamblul lumii vizibile la o absență primordială și pietrificată. Nu ne îndoim că, pentru un credincios, este profan și obscen să pui în paralel o epifanie și un telejurnal. Creștinii nu-și îngăduie să considere slujba televizată drept o slujbă adevărată, căci taina euharistiei nu se săvârșește prin ecran (și credința occidentală se trăiește tot în comunitate). Un duhovnic nu poate da iertare prin telefon, nici
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este Și mai dificil să-L înțelegi”<footnote Oratio 28 (theologica 2), 4, P. G. XXXVI, col. 29C-32A. footnote>. Pentru el, baza apofatismului rămâne porunca Vechiului Testament împotriva imaginilor<footnote Ibidem, 6, P. G. XXXVI, col. 32C. footnote>. Și Sfântul Epifanie afirmă: „Erezia” este „slujitoarea idolilor, despre care nu este conștientă”.<footnote Panarion 9, 2 P. G. XLI, col. 224BC; Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church ...”, p. 336. footnote> Sfântul Ioan Hrisostom, autorul a cinci epistole
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Eusebiu de Nicomidia, scrisoarea către Alexandru al Alexan-driei, fragmente din Thalia, mărturisirea de credință a lui Arie către împăratul Constantin cel Mare, mai multe citări textuale reproduse de Sfântul Atanasie celMare, multe informații date de istorici: Socrat, Sozomen, Teodoret, Sfântul Epifanie, Filostorg. Cf. Tixeront, Histoire des Dogmes, vol. II, ed. 7, Paris, 1924, p. 24, înnotă, X. Le Bachelet, art. „Arianisme”, în Dict. Theol. Cath., vol. I, part. 2-a, col. 1784. footnote>, om instruit, abil, mândru și încăpățânat, admirator al
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care apare pe obrazul unui procuror când află, din întâmplare, că un om a fost condamnat pe nedrept și apoi a decedat pare să dezechilibreze pentru o clipă un univers caragialesc, pentru că însoțește un foarte scurt moment de iluminare, de epifanie a existentei mecanice, reificate: Pentru mine omul n-a existat ! Am avut spețe, categorii, cutiuțe, rafturi și căutam pripit să văd cât mai repede eticheta. În această spițerie a Palatului de Justiție, unde dreptatea se dă cu lingurița și costă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu prezintă elemente comparabile.12 Așadar, în cele mai multe cazuri, absurdul receptat conduce la comic. Însă acesta, la rândul său, creat sau nu pornind de la reperarea unei absurdități ca revers al logicului pragmatic sau al simțului comun, poate constitui declicul unei epifanii a absurdului de tip existențial. Un exemplu la îndemână este dat de vârtejul nonsensurilor din Cântăreața cheală, al căror comic deschide mai larga perspectivă a absurdului în care viețuim, verbalizând fără sens și fără rost. Revelația absurdului suspendă sau deturnează
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la "boală", disperare, revoltă și nebunie, ca în Două loturi, această veritabilă "farsă tragică", prin reprezentarea simbolică a condiției umane. Clară ilustrare a concepției fataliste caragialiene, obsesia legată de culmea nenorocului și a contratimpului, conduce însă la un fel de epifanie a absurdului existenței. Putem spune astfel, parafrazând teoria camusiană, că absurdul se instalează în prăpastia deschisă între nevoia de rezonabilitate a omului caragialian și caracterul implacabil, imuabil al sorții acestuia. În ceea ce privește raportul dintre opera lui Urmuz și literatura absurdului, termenul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]