638 matches
-
chirurg, conferențiar universitar la Facultatea de medicină din Iași. CHIPER-DINOGRANCEA, Gheorghe (1911-1977), avocat și scriitor; CHIRIAC, Valentin, medic, conferențiar la catedră de fiziologiee a Universității „Al. I. Cuza” Iași; CIULEI, Aurel (n. 1931), prozator, istoric literar, muzeograf. COBAN, Vasile (1905-1990), epigramist; CODREANU, Lină (n. 25 noiembrie 1949), autoare; CODREANU, Theodor (n. 1945), scriitor, reputat eminescolog; CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre (1892-1977), academician, istoric și om politic. COSTĂCHESCU, Ștefan (n. 1916-1995), procuror general, președintele Tribunalului Militar Suprem; COZMEI, Mihai (n. 1931-), fiu de cântăreț bisericesc
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
David și Mitică Ionescu, a fost inițierea și publicarea revistei școlare a liceului intitulată „Zorile” la care participau și elevi din celelalte școli secundare din oraș, stimulați și cultivați de elevul Harnagea. Unul dintre elevii stimulați a fost și viitorul epigramist Vasile Coban, elev sărac și modest din Șchiopeni. Casa părinților săi era deschisă colegilor care veneau ori de ori aveau vreo lecție mai dificilă, să-l consulte și să-i ajute. Adeseori, aici, se adunau prietenii intimi pentru a face
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul Mediu timpuriu. Referitor la vechimea acestui stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind mirosul specific al evreilor se găsesc consemnate la sfârșitul secolului I e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de carte și nu rareori beneficiază și Ginta Latină care i-a consacrat un stand de cărți sub genericul "Vasile Barbu sub cerul patimilor Valahe". Ionel Stoiț a adus la Iași mesaje de la Beghieți și Novi Sad afirmându-se ca epigramist după cum se arată Într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sunt - ca mierea de albine, Ca ramura de viță, mlădioasă, Plăcută ca un zâmbet, ca un dar, Ca falnicele corturi din Kedar. Romanul în două volume Purgatoriul e fără valoare. CINCINAT PAVELESCU Cincinat Pavelescu (1872-1934) a fost foarte reputat ca epigramist și improvizator. La banchete cineva îi da câteva rime: nefastă, nevastă, el, chel, și poetul improviza: După ce-ntr-o zi nefastă M-a prins soțul la nevastă, De păr eu l-am luat pe el. Morală: Avantajul d-a fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
N-am fost sărac, n-am fost bogat, Am și iubit, am și uitat, Am și uitat, am și iubit. Cum se-ntîmplă, poetul n-a fost imitat în partea lui profundă ci în ceea ce e mai superficial. O mulțime de epigramiști îl continuă, între care Ionescu-Quintus și Cridim merită o mențiune. M. CODREANU Începând tot cu poezie galantă, cu "mandolinate", cu versuri pentru o "scumpă doamnă" sau "pe albumul unei fecioare", M. Codreanu s-a specializat în sonet, pe care nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977, 24 februarie; Ion Cristofor, Un epigramist: Efim Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994, 20; Ion Trif-Pleșa, Rondeluri de onoare, „Porto-Franco”, 1996, 1; Mihai Cimpoi, Efim Tarlapan și căderea imperiului, LA, 1996, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220; Nicolae Bătrânu
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
A. Rosetti, Costache Negri, B. P. Hasdeu, Mihai Eminescu) ș.a. Farsa într-un act O soacră, premiată de Societatea Presei, i-a fost reprezentată la Teatrul Național din București în 1896. Cu reputația unui om de spirit și a unui epigramist temut, T., poreclit Țața, a fost o figură memorabilă a boemei bucureștene, ilustrând perfect tipul publicistului literat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, funcționar de nevoie, oscilând veșnic între literatură și gazetărie. A murit ca unul dintre protagoniștii boemi ai
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
bunul-gust și simțul umorului nu îi dau însă pace: „Eu știu că trag în aer, dar zgomotul acesta îmi place” sau „Omul care nu pricepe gluma nu e serios, e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul incontinent și impenitent („Eu fac epigrame cum face găina ouă”) se revendică de la aceleași principii, și numai celor care „nu pricep gluma” le pot părea sacrilege versurile din Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
pe baza documentelor puse la dispoziție cu generozitate de profesorul de la Buftea. Sărbătorirea a tot fost amânată, până s-a argumentat că data e... depășită. Motiv de Întristare pentru Virgil Tempeanu, atât de legat de Fălticenii tinerețelor sale. Poet și epigramist, Geo Nichita a publicat unele creații ale sale În reviste literare, dar prea puține pentru a rămâne un nume consacrat În posteritate. 510 Realizat În toate cele patru anotimpuri la Fălticeni, filmul tehnicolor „Ulița Rădășenilor” s-a bucurat de o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
multe traduceri care făceau parte dintr-o mereu anunțată, dar neapărută Antologie a poeților bulgari. Fervoarea sa umoristică s-a manifestat și în preocuparea de a alcătui unele culegeri precum Antologia epigramei românești (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu; 1933) sau Epigramiști români de ieri și de azi (1975). C. a fost și un participant statornic la ședințele Sburătorului, un membru activ al Societății Scriitorilor Români, extinzându-și prestația literară în cadrul turneelor unor echipe de autori, conferențiind și citind din propria operă
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Dragoste cu termen redus, București, 1934; Buruieni de dragoste, București, 1936; Maria, București, 1938; Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; Versuri, București, 1968; Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii: Antologia epigramei românești, introd. edit., București, 1933 (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu); Epigramiști români de ieri și de azi, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 283-287, 458-459; Constantinescu, Scrieri, II, 347-364; Perpessicius, Opere, VI, 248-253; Nicolae Roșu, „Bacalaureatul lui Puiu”, VL, 1933, 147; C. Gerota, „Bacalaureatul lui Puiu”, CL, 1933
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
a României. Sunt astfel de reținut studiile despre Eminescu (Eminescu în Blaj. Amintiri de ale contimporanilor, 1914), Gheorghe Șincai (1939), Timotei Cipariu (1937), „savantul graiului românesc” și despre „cruciatul luptelor pentru limbă”, Ioan Micu Moldovanu (1937). Lui Cincinat Pavelescu, cunoscutul epigramist și „poet constructiv”, lui Vasile Militaru, poetul „veșnic risipitor de cântec românesc”, doctorului Amos Frâncu, „stegarul ideal”, lui Vasile Lucaciu, „preotul luptător și prigonit”, și pictorului Nicolae Grigorescu le închină volumul Busturi sufletești (1937). D. rămâne un reprezentant tipic al
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
diferite: una pe hârtie obișnuită, iar cealaltă pe hârtie de lux, destinată în special cititorilor din străinătate 573. Încurajările primite și acceptarea publicației de către mulți credincioși din Moldova i-au susținut pe redactorul ei și pe colaboratorii acestuia (Dumitru Andrieș, epigramistul "Zacheu" și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau binecuvântarea cerută (preot N.I.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost asasinat, în locul său a devenit împărat Nerva și, după un scurt interval, Traian. Marțial a încercat să devină favoritul noii puteri și a compus repede versuri întru slava lor. El s-a pus fără ezitare la dispoziția noilor potentați. Epigramistul a încercat să redevină favoritul “presei” epocii. Numai că tentativele sale au rămas fără ecou: Traian nu s-a lăsat impresionat de elogiile pe care i le adresa Marțial. Talentul îi era apreciat la Roma, nu însă și caracterul; epigramele
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
de Sus sau "Bencecu German". Mai tarziu au venit aici populații maghiare aduse de administrația maghiară. Până în 1968 a făcut parte din comuna Bencecu de Sus, apoi a fost arondata la comună Pișchia. Ionel Iacob-Bencei (n. 18.12.1940) - umorist, epigramist, poet dialectal, realizatorul emisiunii radio în grâi bănățean ”Gură Satului”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]
-
a lucrat ca funcționar la „Societatea de Științe Istorice și Filologice” și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista „Familia” din Oradea. A avut puțini prieteni, dar buni. Dintre cei preferați se numără epigramistul Al. Silaghi și scriitorul Teodor Dume, (pe care l-a adorat încă din tinerețe). De fapt primele texte literare ale lui Teodor Dume, au trecut prin filtrul lui Grigurcu și al profesorului Anastasie Țârulescu. Astfel Teodor Dume reușește să publice
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
(n. 6 martie 1920, Prăjești, județul Bacău - d. 19 octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală (școala de învățători) din Bacău a debutat cu versuri în revista "Liliacul", editată împreună cu patru colegi. a urmat cursurile Școlii
Ernest Maftei () [Corola-website/Science/304280_a_305609]
-
(n. 22 aprilie 1924, București - d. 31 martie 2012, București) a fost un actor român de comedie în teatru și film, epigramist, director al teatrului Excelsior, societar de onoare al Teatrului Național București. S-a născut la 22 aprilie 1924. Actorul obișnuia să glumească, afirmând că s-a născut „în aceeași zi cu Shakespeare. E drept că nu în același an, el
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
vicepreședinte al Fundației Culturale ""Scrisul Românesc"" din Craiova, președinte al Fundației „"Satul Românesc- milenium III"”, membru fondator al „"Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia"”- filiala Craiova. Este membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni - membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
din Craiova, președinte al Fundației „"Satul Românesc- milenium III"”, membru fondator al „"Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia"”- filiala Craiova. Este membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni - membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la revista „Pro Europa”. Este membru al
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
europene”" de Emil Lăzărescu. Este prezent în „"Dicționarul General al Literaturii Române"” (vol. III, E/k, p.355), editat de Academia Română; “Dicționarul biografic al literaturii române” de Aurel Sasu, vol. I A-L, pag 681, Ed. Paralela -45(2006); Anuarul Epigramiștilor români (2005). Hazul anotimpurilor, album al revistei Haz de Necaz, ed. Ridendo(2006); Mărturisire de credință, antologie de Artur Silvestri, Ed. Carpathia Press (2006); Medalion literar “Structuri permanente” de cultură și educație, de Marian Barbu, Al. Gheorghe, Radu Scorojitu, Ed.
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de-al doilea război mondial. Petre G. Gorun figurează în antologia „"Eminescu-pururi tânăr. Dedicații lirice"” Editura „Litera - David”, 1988, și în volumul antologic „"Epigrame cu și despre femei"”, Editura „Grafit”, 1999, „"Interferențe spirituale oltene"”, Editura Sitech, 1999, Const. Păun, „Niște epigramiști”, Ed. M.J.M. (2002). 11. Volumul de memorii "„Oameni și evenimente craiovene”" (350 p.) este „"o carte-document”, o istorie vie și o enciclopedie a Craiovei ultimei jumătăți de veac, suplinind munca unui întreg colectiv de cercetători, un dar neprețuit făcut Cetății
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte"” (320 pg.), este structurat pe trei cicluri tematice, cu poezii patriotice, scrise în perioada anilor 1950-1990, dar și mai înainte și după această delimitare a timpului. 31. În cartea antologică “Printre Epigramiștii oletni”(506 p.), sunt peste 260 epigramiști legați de Oltenia, cu o biografie mai dezvoltată și cu un număr mai mare de epigrame. 32. Volumul ” O călătorie în Elada pe urmele lui Homer și a zeilor olimpieni” (358p) este ca
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
aduc aminte"” (320 pg.), este structurat pe trei cicluri tematice, cu poezii patriotice, scrise în perioada anilor 1950-1990, dar și mai înainte și după această delimitare a timpului. 31. În cartea antologică “Printre Epigramiștii oletni”(506 p.), sunt peste 260 epigramiști legați de Oltenia, cu o biografie mai dezvoltată și cu un număr mai mare de epigrame. 32. Volumul ” O călătorie în Elada pe urmele lui Homer și a zeilor olimpieni” (358p) este ca un memorial de călătorie în Grecia modernă
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]