830 matches
-
Se observă, pe epruveta protejată (fig. 89) doar ușoare depuneri de săruri, situație datorată curățirii realizate de degajarea de hidrogen; în zona adiacentă epruvetei, pe care n’a avut loc degajarea menționată, depunerea de săruri este masivă. În schimb, pe epruveta neprotejată (fig. 90) se observă depunerea masivă a unui material mixt, alcătuit din săruri insolubile, rugină și material biologic (atât algele inițiale cât și alte categorii de organisme monocelulare care au găsit condiții de dezvoltare în cursul experimentului, ca bacili
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
eliminând deci eventualele suspiciuni care ar invoca crearea unor condiții diferite în două incinte diferite, dar imposibilitatea obținerii de condiții diferite în aceeași incintă. Dacă într’o soluție Knopp, însămânțată cu alge din genul Chlorella, de exemplu, se plasează două epruvete din OL, una protejată catodic, iar alta nu, se poate observa chiar foarte devreme (fig. 91) diferențe de comportare nete deja după o zi de experiment - când se observă depuneri de alge și rugină pe epruveta neprotejată, respectiv depuneri slabe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
exemplu, se plasează două epruvete din OL, una protejată catodic, iar alta nu, se poate observa chiar foarte devreme (fig. 91) diferențe de comportare nete deja după o zi de experiment - când se observă depuneri de alge și rugină pe epruveta neprotejată, respectiv depuneri slabe, neaderente, de săruri pe epruveta protejată. Pe termen lung, un astfel de experiment prilejuiște constatările de mai jos (fig. 91). Astfel, epruveta neprotejată (dreapta) este acoperită atât de săruri, rugină cât și de alge, atât direct
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
catodic, iar alta nu, se poate observa chiar foarte devreme (fig. 91) diferențe de comportare nete deja după o zi de experiment - când se observă depuneri de alge și rugină pe epruveta neprotejată, respectiv depuneri slabe, neaderente, de săruri pe epruveta protejată. Pe termen lung, un astfel de experiment prilejuiște constatările de mai jos (fig. 91). Astfel, epruveta neprotejată (dreapta) este acoperită atât de săruri, rugină cât și de alge, atât direct pe metal cât și pe stratul de depuneri anorganice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
după o zi de experiment - când se observă depuneri de alge și rugină pe epruveta neprotejată, respectiv depuneri slabe, neaderente, de săruri pe epruveta protejată. Pe termen lung, un astfel de experiment prilejuiște constatările de mai jos (fig. 91). Astfel, epruveta neprotejată (dreapta) este acoperită atât de săruri, rugină cât și de alge, atât direct pe metal cât și pe stratul de depuneri anorganice menționat. Faptul este vizibil în figura 91: partea de jos a epruvetei este sediul unei depuneri mixte
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai jos (fig. 91). Astfel, epruveta neprotejată (dreapta) este acoperită atât de săruri, rugină cât și de alge, atât direct pe metal cât și pe stratul de depuneri anorganice menționat. Faptul este vizibil în figura 91: partea de jos a epruvetei este sediul unei depuneri mixte, mai voluminoasă decât restul acesteia, de săruri și rugină, cu o culoare brună, peste care s’au depus algele (verde); de altfel, depunerile algale, verzi, se observă pe toată epruveta. Spre deosebire de cele arătate, epruveta protejată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
91: partea de jos a epruvetei este sediul unei depuneri mixte, mai voluminoasă decât restul acesteia, de săruri și rugină, cu o culoare brună, peste care s’au depus algele (verde); de altfel, depunerile algale, verzi, se observă pe toată epruveta. Spre deosebire de cele arătate, epruveta protejată (stânga) este curată, față de zona înconjurătoare (pe sticlă, deci în locul în care n’au existat degajări de gaze care să înlăture depunerile de săruri), unde apar doar depuneri neaderente de săruri. Nu s’a observat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a epruvetei este sediul unei depuneri mixte, mai voluminoasă decât restul acesteia, de săruri și rugină, cu o culoare brună, peste care s’au depus algele (verde); de altfel, depunerile algale, verzi, se observă pe toată epruveta. Spre deosebire de cele arătate, epruveta protejată (stânga) este curată, față de zona înconjurătoare (pe sticlă, deci în locul în care n’au existat degajări de gaze care să înlăture depunerile de săruri), unde apar doar depuneri neaderente de săruri. Nu s’a observat nici o urmă de rugină
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
depuneri neaderente de săruri. Nu s’a observat nici o urmă de rugină. Efectul protector al polarizării catodice se extinde în timp și asupra zonelor limitrofe, concluzie ce derivă din depunerea de alge mult mai intensă în jumătatea din incintă aferentă epruvetei neprotejate, deși agitarea a creat o omogenizare permanentă a soluției. Cu alte cuvinte, indiferent de modul cum este aplicată, simpla protecție față de fouling a metalului în totalitate, iar pentru zona învecinată o protecție parțială. Alte experimente, disponibile în [8] demonstrează
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
agitată și iluminată, inoculată cu Chlorella, se introduce o fâșie de tablă din OL37 acoperită parțial, la unul dintre capete, cu un strat de zinc. După 25 de zile de experiment, se poate observa că zona neacoperită cu zinc a epruvetei se oxidează cu formare de rugină însă, așa cum era de așteptat, o zonă din proximitatea porțiunii zincate (2 cm) este protejată față de coroziune. Dublând durata experimentului, inclusiv zona inițial protejată față de coroziunea propriu-zisă se va acoperi cu rugină, nu însă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
zincate (2 cm) este protejată față de coroziune. Dublând durata experimentului, inclusiv zona inițial protejată față de coroziunea propriu-zisă se va acoperi cu rugină, nu însă și cu alge (fig. 93). Se poate observa însă, stratul de rugină nefiind aderent, după spălarea epruvetei, aspectul curat al zonei afectate exclusiv de coroziunea abiotică (fig. 94); pe restul epruvetei, acoperită masiv cu fouling biologic, s’a putut observa alternarea unor zone cu depozite aderente, negre, de oxid, cu altele corodate dar neacoperite cu oxid (fig
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
față de coroziunea propriu-zisă se va acoperi cu rugină, nu însă și cu alge (fig. 93). Se poate observa însă, stratul de rugină nefiind aderent, după spălarea epruvetei, aspectul curat al zonei afectate exclusiv de coroziunea abiotică (fig. 94); pe restul epruvetei, acoperită masiv cu fouling biologic, s’a putut observa alternarea unor zone cu depozite aderente, negre, de oxid, cu altele corodate dar neacoperite cu oxid (fig. 94), ca efect evident al coroziunii biologice, mai precis prin mecanismul aerare diferențiată. Coroziunea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ca principiu în §3.2.3.2, unde pe catod au apărut depuneri neaderente de săruri, zona zincată a suferit același fenomen (v. fig. 93), detaliat în figura 95. Depunerea de alge a avut loc, nestingherită, pe zona oxidată a epruvetei, ca de altfel pe întreg fundul recipientului. Pe zona protejată, depunerea de alge este cea mai redusă și, în același timp, diferențiată longitudinal (v. fig. 95); pe zinc (zona reducătoare), depunerea algală este redusă, ca și spre zona oxidată (materializată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o epibioză minimă. De remarcat că efectul protector este exercitat de ansamblul a două metale cu electronegativități diferite, nu și de doar un metal anume, oricât de electronegativ (reducător) ar fi. Faptul a fost demonstrat prin expunerea separată a unor epruvete din fier, respectiv zinc, acțiunii epibiotice a lui Chlorella [132]: în același mediu Knopp, aceeași Chlorella a depus cam aceeași cantitate de biomassă pe fier sau pe zinc, mai precis cu 17,12% mai puțin pe zinc. Rezultatul confirmă pe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de rH în raport cu distanța față de anod. Ar fi nevoie, pentru aceasta, de eperimentul descris în continuare. Dispozitivul experimental (fig. 96) cuprinde o cuvă din material plastic (1), umplută cu apă distilată (2), pe al cărei fund s’a așezat o epruvetă din OL37 (4) (lungime 180 mm; lățime 40 mm; grosime 0,5 mm) protejată pe o lungime de 20 mm cu un strat de zinc (3). Ansamblul solidar alcătuit din electrodul redox de platină (5) și cel de referință (ESC
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pe o lungime de 20 mm cu un strat de zinc (3). Ansamblul solidar alcătuit din electrodul redox de platină (5) și cel de referință (ESC - electrod de calomel saturat) (6) a avut posibilitatea de poziționare, în imediata apropiere a epruvetei, în diferite puncte de-a lungul cuvei, realizând ridicarea profilului potențialului redox. Este evident că, din motive tehnice, acest potențial nu poate fi determinat în stratul laminar propriu-zis, ci într’unul destul de vag definit, dar aflat strict în imediata apropiere
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
diferite puncte de-a lungul cuvei, realizând ridicarea profilului potențialului redox. Este evident că, din motive tehnice, acest potențial nu poate fi determinat în stratul laminar propriu-zis, ci într’unul destul de vag definit, dar aflat strict în imediata apropiere a epruvetei, cu alte cuvinte cel care prezintă interes din punct de vedere redox pentru studiul epibiozei; fără discuție, cele observate la nivelul acestui strat, mult mai gros decât stratul laminar propriu-zis, vor fi valabile cu atât mai mult la nivelul stratului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
stratul laminar propriu-zis, vor fi valabile cu atât mai mult la nivelul stratului laminar. Determinarea profilului potențialului redox exprimat ca rH, poate avea loc la intervale diferite de timp (1, 2, 3 zile) de la punerea în contact a apei cu epruveta, pentru a putea surprinde un eventual fenomen de echilibrare a acestor două elemente, lucru confirmat de alura într’o evoluție continuă și cu tendința scăderii diferențelor, a datelor experimentale corespunzătoare celor trei variante temporale (fig. 97, 98, 99). Astfel, dacă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de echilibrare a acestor două elemente, lucru confirmat de alura într’o evoluție continuă și cu tendința scăderii diferențelor, a datelor experimentale corespunzătoare celor trei variante temporale (fig. 97, 98, 99). Astfel, dacă în stratul laminar corespunzător zonei zincate a epruvetei rH-ul atinge după o zi valoarea de 23,2 (fig. 97), el evoluează spre reducător, unde se stabilizează (19,3 după două zile, respectiv 19,6 după trei zile) (fig. 98, 99). De-a lungul părții nezincate a epruvetei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
epruvetei rH-ul atinge după o zi valoarea de 23,2 (fig. 97), el evoluează spre reducător, unde se stabilizează (19,3 după două zile, respectiv 19,6 după trei zile) (fig. 98, 99). De-a lungul părții nezincate a epruvetei, rH-ul - tot în stratul laminar - evoluează de la o valoare reducătoare în imediata apropiere a zonei zincate (14 - v. fig 99) spre una mai oxidantă, în zonele mai îndepărtate, unde se stabilizează la un nivel constant ce rămâne astfel indiferent
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
primii 20 mm) se datorează, în contextul experimentului de față, inducerii unui rH reducător, impropriu dezvoltării producătorului primar; efectul antifouling scade pe măsura depărtării de anodul de sacrificiu (v. fig. 93) - fenomen concretizat în mărirea cantității de biomassă depusă pe epruvetă - corespunzător creșterii rH-ului în stratul laminar (v. fig. 99), adică inducerii unor condiții mai favorabile dezvoltării producătorului primar (rH > 20). În acest context se poate discuta și anodul de sacrificiu, adică stratul de zinc, pe care s’au observat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sacrificiu, adică stratul de zinc, pe care s’au observat (v. fig 93, 95) depuneri algale; rH-ul în zona zincată nu se situează în domeniul reducător, prin excelență inhibitor, ci în cel caracteristic părții distale a zonei nezincate a epruvetei (v. fig. 99), relativ oxidant, deci nenociv pentru organismele fotoautotrofe. Contactarea, în condiții similare experimentului de față, a unei epruvete din OL37 cu apă distilată, de fapt un test martor, permite o comparație între comportarea metalului în cazul contactului său
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
zincată nu se situează în domeniul reducător, prin excelență inhibitor, ci în cel caracteristic părții distale a zonei nezincate a epruvetei (v. fig. 99), relativ oxidant, deci nenociv pentru organismele fotoautotrofe. Contactarea, în condiții similare experimentului de față, a unei epruvete din OL37 cu apă distilată, de fapt un test martor, permite o comparație între comportarea metalului în cazul contactului său cu un anod de sacrificiu, respectiv în lipsa acestuia (fig. 97-99: −⋅−⋅−). În fapt, întotdeauna metalul de protejat modulează în stratul laminar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Comportarea unor metale [13] Pentru evidențierea unei relații între intensitatea și totodată caracterul procesului de coroziune și rH ul mediului s’au testat într’un gradient de rH al mediului agresiv o serie de metale și aliaje, urmărind variație greutății epruvetelor în urma procesului. S’au testat metale caracterizate prin valențe diferite (Ag - monovalent, Cu - monoși bivalent, Fe - biși trivalent, Al - monoși trivalent) pentru a evidenția eventualele trepte în intensitatea coroziunii induse de trecerea de la o valență la alta în condițiile desfășurării
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
principiu a implicat (fig. 108) aplicarea unei diferențe de potențial de 30 V, prin intermediul unor electrozi din grafit (1), unei soluții foarte diluate (sat./ 1 000) de KCl (2), aflată într’un bac electroizolant (3) prevăzut cu un suport pentru epruvetele supuse experimentului (4). Clorura de potasiu a fost introdusă exclusiv pentru asigurarea conductivității electrice a mediului și aceasta în cantități minime, astfel încât se poate considera ca determinant în experiment doar caracterul redox al mediului. Variația greutății epruvetelor după 6 zile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]