1,916 matches
-
și te conduc!” Și așa se conduceau unul pe altul până terminau de discutat subiectele captivante pe care le abordau. În lumea nouă de peste ocean, unde prima aspectul financiar al existenței umane, nu mulți erau cei care savurau cuvintele și erudiția lui nea Costică Vâlceanu. Cu toate că erau pline de miez... Referință Bibliografică: Costică Vâlceanu - erudiție și marginalizare sau duelul contrariilor? / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 206, Anul I, 25 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
subiectele captivante pe care le abordau. În lumea nouă de peste ocean, unde prima aspectul financiar al existenței umane, nu mulți erau cei care savurau cuvintele și erudiția lui nea Costică Vâlceanu. Cu toate că erau pline de miez... Referință Bibliografică: Costică Vâlceanu - erudiție și marginalizare sau duelul contrariilor? / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 206, Anul I, 25 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
timp de aproape un deceniu. La început - ianuarie 1855 - el predă la Academia Mihăileană logica, apoi filozofia la facultatea de filozofie și dreptul natural public și privat la cea juridică. A predat și un curs de pedagogie. De o mare erudiție, a fost unul dintre fondatorii gîndirii juridice, politice, filozofice și pedagogice în cultura românească. Simion Bărnuțiu salută în cursurile sale evenimentul de mare însemnătate istorică a Unirii celor două principate române: Moldova și Țara Românească. Preocupat de problemele sociale, politice
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață era o răspântie infinită. Cei care reușiseră să vorbească cu ea, spuneau că are o mare erudiție și că-i încântase prin cinstea și omenia față de ei. Respiră dragoste-spuneau alții mai maturi -care, ziceau ei-știa să aprindă focul și să trăiască altcumva decât ceilalți ... Citește mai mult Mariana DiduRomanul ,, Femeia în spatele oglinzii" Totdeauna îndrăgostită, inundată de o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367587_a_368916]
-
și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață era o răspântie infinită.Cei care reușiseră să vorbească cu ea, spuneau că are o mare erudiție și că-i încântase prin cinstea și omenia față de ei. Respiră dragoste-spuneau alții mai maturi -care, ziceau ei-știa să aprindă focul și să trăiască altcumva decât ceilalți ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367587_a_368916]
-
și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață era o răspântie infinită. Cei care reușiseră să vorbească cu ea, spuneau că are o mare erudiție și că-i încântase prin cinstea și omenia față de ei. Respiră dragoste-spuneau alții mai maturi -care, ziceau ei-știa să aprindă focul și să trăiască altcumva decât ceilalți și și-ar fi dorit să intre în spațiul trăirilor și transparențelor sale
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
CALCAN- ANUL ȘARPELUI GLYKON Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ȘARPELUI GLYKON Ce se întâmplă când un poet intelectual intră într-o zonă creativă ardentă? Acumulările sale, erudiția, reperele artistice, metafizica sau meditația, pot exploda liric în versuri memorabile. Cred că acest “boom” s-a iscat în poetica scriitorului băcăuan Theodor George Calcan pentru că atunci când am început să citesc cartea sa “Anul șarpelui Glykon” (editura ateneul scriitorilor, 2015
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
quasi necunoscută. Cu sunetele serii topite-n ierburi vii Tu îți trăiești himeric Toamna necunoscută.” Risipire, somn, oboseală ascunsă, mâini palide- elemente bacoviene aduc incertitudine existențială oferind prerogativele unei stări negative, dar și pregătind exodul în comparabilitate artistică venind din erudiție. Acest exod mental , operând rapid, ritmic, îi este poetului necesar pentru a echilibra cele două planuri de care vorbeam: lirism versus erudiție. Vorbim despre o “aglutinare a memoriei”, cu un traseu inițiat de antici, “sandalele lui Empedocle”, trecând la Grigore
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
bacoviene aduc incertitudine existențială oferind prerogativele unei stări negative, dar și pregătind exodul în comparabilitate artistică venind din erudiție. Acest exod mental , operând rapid, ritmic, îi este poetului necesar pentru a echilibra cele două planuri de care vorbeam: lirism versus erudiție. Vorbim despre o “aglutinare a memoriei”, cu un traseu inițiat de antici, “sandalele lui Empedocle”, trecând la Grigore de la Nisa, ajungând la Noica, la Păltiniș “când îl redobândește pe Nietzsche”...parcurs pe care poetul nu contenește să cânte ...“truveric desculț
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
fără separare și departajare, nu pot fi sesizate printr-o cunoaștere discursivă (chiar dacă aceasta este justificată printr-o legitimitate academică și o competenta științifică). Există ceva lăuntric, ceva interior și adânc în fiecare lucru ce nu se lasă smuls prin erudiția afișată cu aroganță și autosuficiență. Idolatria conceptelor înlănțuite în diverse, variate și stufoase demonstrații ne orbește, făcându-ne să rămânem exteriori față de profunzimea ascunsă a creației. Sfinții Părinți au insistat mereu că apofatismul creației trebuie să fie coordonata majoră a
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
iubire.” În acest registru tematic se încadrează și poemul „Moarte de mine”, în care autoarea înțelege că ea însași este copia imperfectă a unui prototip. Prototipul este Marele Eu Sunt, iar contemplarea Crucii o ajută pe poetă să conștientizeze că erudiția seacă și inutilă, cunoașterea artificială nu își au rostul atunci când vine vorba despre un poet creștin. Contemplarea Golgotei devine la Adina Sas-Simoniak un îndemn la trăirea autentică, sursa adevaratei cunoașteri. „Luminând Crucea sfântă înfiptă-n Calvar./ Încep să-nțeleg și
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
ce i-au ieșit în cale), la Universitatea București, Facultatea de istorie, Secția Istoria artei (frecvență la zi), masterandă, domeniul Istoria și Practica relațiilor Internaționale (frecvență la zi), vorbește limba română (cu agreabilul cromatism al simplului înveșmântat în decență și erudiție și o discretă undă dulce a rădăcinilor moldovenești - a copilărit în Gura Humorului, a urmat primele clase școlare acasă, în orașul de poveste, natal, apoi Colegiul Național „Mihai Eminescu”, la Suceava ), limba engleză, avansat, limba franceză, mediu, limba spaniolă, avansat
MIHAELA UNGUREANU. OMUL CURRICULUM-ULUI, SUPERIOR CURRICULUM-ULUI OMULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349634_a_350963]
-
la suflet, blajin și delicat, care abia acum, spre anii senectuții, mai „scapă” câte o amintire, la ceas de taină” O emoționantă evocare îi face și actorului Adrian Pintea, în articolul: „Ne e foarte dor de dumneavoastră, domnule Pintea!... Imensa erudiție a autoarei iese la iveală în fiecare text, printr-un bogat conținut și referiri la marile spirite ale umanității din care citează din belșug, precum și din similitudinile pe care le face cu situațiile autohtone, ceea ce face parte, desigur, din măiestria
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
Zamfirescu. Dacă “un scepticism înțelept este primul atribut al unui critic bun” - așa cum preciza James Russell Lowell, atunci stilul Doinei Drăguț este al unui astfel de exeget. Pe lângă faptul că evenimentele sunt prezentate în conformitate cu adevărul istoric, autoarea dovedește talent și erudiție în alăturarea unor date relativ inedite. Cu un veritabil „har” de investigator, așa cum îi stă bine unui exeget, își structurează cronicile sau articolele pe adevăruri cuantificabile, îmbogățite cu opinii personale, docte și convingătoare, menite să pună în valoare elementele forte
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
Victor Pârlac, Marcel Chinoagă, Claudia Mandu George Vlăescu, Arcadie Alexandru Răileanu , Paula Tudor dar și asupra operelor artiștilor plastici europeni (danezul Soren Skov). Ce este inedit în aprecierile critice pe care le face Doina Drăguț, pe lângă rigurozitate, precizie, stil și erudiție? Aș putea spune că prezentarea punctelor de vedere critice este făcută nu atât din perspectiva exegetului (în sensul criticii tradiționaliste), ci și din punctul de vedere al cititorului sau al amatorului de artă: simplu, inteligibil, sensibil, incitant (în sensul criticii
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
teribilism sau avangarde: „nu-i vorba de o rezistență la ideile inovative, ci de un soi de sensibilitate academică pe care Clujul profund o conține generic și care are forța unei nisus formativus. Consecințele ei vizibile sunt livrescul, în creație, erudiția, în discursul critic, și disciplina învățăturii, în didactica de tip universitar”. De altfel, „echinoxismul s-a regenerat prin conservarea orgolioasă a propriei tradiții care a constat mereu în prioritatea valorii estetice. O schimbare radicală de paradigmă nu s-a produs
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
la încheietura metafizicii cu istoria“. Până și critica sa a „timpurilor noi“ pornește de la cultura populară, etalon de comparație și model de interpretare a transformărilor moderne. Numeroasele eseuri - cenzurate în timpul comunismului și publicate abia în ultimii ani, de o largă erudiție, cuprindere și expresivitate - îl recomandă pe Ernest Bernea ca pe unul din cei mai importanți sociologi și critici români ai modernității. Iar dacă azi știm mai multe despre chipul, poate uitat, al vechiului sat românesc, și acestui om, atât de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
muritorilor către patria zeilor, predestinată fiind să aline, să încânte, să aducă pace și armonie. Ambrozia poeziei este concentrată, cel mai adesea, în sufletele simple, dar hrănite cu trăiri înalte, fără a depinde în niciun fel de cât de multă erudiție probează OM(ul) alimentat cu energii venite parcă din alte sfere, din alte lumi, îmbrăcate în cuvânt și transformate în culori. Un astfel de poet - o prezență inedită aflată la deplina maturitate a vieții sale, un om simplu, dar a
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
documentație amplă, cu explicații tehnice privind formarea cuvintelor și cu demonstrații științifice în fonologie, arătând care sunt factorii de influență ai limbajului fonetic la români, în funcție de structura organelor articulatorii. Mă rog, un autentic savant al limbii românești cu o bogată erudiție care i-a permis să emită teorii cu privire la schimbările fonetice în limbă, respectiv adaptarea limbii latine la specificul organelor articulatorii și psihicul popoarelor cucerite de romani. Adică a expus un mecanism complicat care a dus la formarea limbii române din
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu vede care este adevărul. Să-i consemnăm totuși
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu vede care este adevărul. Să-i consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile sale savante. În rest...nicio clarificare! Să vedem alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor a fost o limbă barbară latină vorbită de pelasgi, strămoșii dacilor, înaintea de
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
erau, ci pentru ceea ce aveau să devină.” Această constatare ar putea să-i surprindă pe cei care gândesc că vreo calitate nebănuită a determinat în mod deosebit, alegerea făcută de Isus. Până la urmă, ceea ce îi distingea pe acești oameni de erudiții vremurilor, era tocmai faptul că aveau dispoziția de a învăța. „Cei 12 erau așa de obișnuiți, că alegerea lor de către Domnul Isus Hristos sfidează orice logică omenească. Nici unul dintre ei nu era dascăl, nici unul nu era preot, nici rabin, nici cărturar
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
GÂNDURI. „Chiar dacă autoarea mărturisește, cu modestie, ca versurile sale sunt scrise doar pentru sine, exprimând trăiri proprii, împliniri ori dezamăgiri, doruri prezente ori reminiscențe dureri, putem afirmă că poeziile Bombonicăi Curelciuc, dincolo de semanticile pseudo-comune, au o aură specială, izvorâta din erudiția simplității vieții, ca noblețe a trăirii prin cuvânt. În centrul liricii sale se află femeia protectoare, ce împlinește tacit - cu persuasiune și credința, rolul de fiica - soție sau mama, păstrând (însă) pentru sine, un timp al evadării prin poezie într-
– „BRODERIE DE GÂNDURI” DE BOMBONICA CURELCIUC (SUCEAVA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344461_a_345790]
-
I. G. Savin este însă nu atât una de structură, cât de conținut. Spre deosebire de cei doi predecesori ai săi, Părintele Dumitru Stăniloae, acum în vârstă de 44 de ani, era un elenist consumat și un teolog nu doar de o erudiție patristică incomparabilă, dar și cu un amplu interes și orizont teologic și filozofic contemporan. Așa se face că pe lângă autorii duhovnicești bizantin clasici citați după original (Marcu, Diadoh, Maxim, Ioan Scărarul, Grigorie Palama după manuscrise, să nu uităm), părintele Stăniloae
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
înainte. Și totuși... îmi place o carte ce are mirosul cuvântului și al literei tipărite, devenind, în cele din urmă o religiozitate răsfoirea unei cărți sau a unei reviste, pagină cu pagină, simțind în fiecare filă prezența autorului și a erudiției sale. Așa cred că e bine și pentru revista noastră, să fie în formă apropiată de carte. Noi, toți - cei care am dat acel tribut al costului dar și al valorii prin scris și imagine am simțit acest lucru. Și
CETATEA LUI BUCUR – O NOUĂ FAŢETĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348174_a_349503]