699 matches
-
inteligentă" (formularea îi aparține lui Florian Potra) înseamnă a recunoaște că, de fiecare dată, judecata critică este trecută și prin filtrul sentimentului, astfel producându-se catalizarea aptă să confere căldură umană oricărui text al profesorului fie că-i vorba de eseistică, de cronică teatrală, de curs universitar ori se putea altfel? de poezie. Nu l-au interesat niciodată lucrurile mărunte, intrigile, fleacurile, coteriile, oscilațiile box-office-urilor, conjuncturile. Ai zice, parcurgând cele 1200 de pagini (!) reunite sub titlul "Contururi spectacologice crepusculare" (Ed. "Tempus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Leon: scriu simplu, cinstit, fără afectări și floricele stilistice, lăsând totdeauna să cadă accentul pe încărcătura de informație revelată. Față de prestația celor ce scriu cărți din cărți, ei vin cu trudnica cercetare directă, la sursă, lăsând altora plăcerea sintezei, a eseisticii speculative. Oferă material brut, dacă nu mereu și-n toate inedit, oricum, prea puțin cunoscut. Cei trei mușchetari ai arhivelor sunt, deci, amatori. Cu atât mai salutară este contribuția lor, întemeiată pe pasiune sinceră, dragoste și interes față de "tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în care s-a efectuat întregirea neamului românesc." După război, a continuat să colaboreze la diverse publicații bucovinene, trecând la ceea ce azi am numi "gazetăria culturală". Principală preocupare: vechile manuscrise românești, dar scrie frecvent și cronică teatrală. Îl tentează, apoi, eseistica ("Drama istorică studiu critic și literar"), precum și meditațiile pe tema "sic transit..." grupate sub titulatura "Poeta nascitur" (scrise, probabil, în timpul detenției din pușcăria Lemberg). Un "cultural al epocii", s-ar putea spune luând în considerare cele de mai sus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și o specializare a criticii românești din epocă. La critica așa-zis foiletonistică se adaugă o critică de tip universitar, erudită, cu bogat aparat critic, propunând vaste perspective comparatiste, așa cum face, bunăoară, Tudor Vianu. Tot acum cunoaște o semnificativă înflorire eseistica, ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a. Dacă autoritatea lui Maiorescu scăzuse considerabil în perioada 1900-1916 - observă Ov. S. Crohmălniceanu 2 (epocă dominată, cum se știe, de sămănătorism și poporanismă, perioada interbelică restabilește
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
un emoționant Necrolog, Vladimir Streinu vede în Anton Holban „un intelectual purtat în fiece moment când de setea cunoașterii de sine, când de aceea a cunoașterii altor scriitori”1, așadar o natură duală, exprimată cu strălucire în roman și în eseistică. La Felix Aderca este descifrat un sens al totalității, al ansamblului creator: „Scriitorul acesta, fiind mai mult decât un talent, căruia i-am fi putut datora o operă - două sau chiar mai multe de același tip, e o personalitate, care
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului.” 4 Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări comprehensive: „Raționalismul consecvent și toleranța încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile armonioase, iată însușiri ale acestei eseistici care l-au atașat indestructibil pe Vladimir Streinu maiorescianismului activ...” 5. În volumul intitulat atât de frumos Singurătatea lecturii 6, criticul ieșean Daniel Dimitriu se ocupă exclusiv de poetul Vladimir Streinu. Câteva fine disocieri din finele articolului Vladimir Streinu poet
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Scriitori români, coordonator Mircea Zaciu, în colaborare cu M. Papahagi și A. Sasu, București, Editura Științifică și enciclopedică, 1978, pp. 443-446 114 volumul Colaje, din 1972, comentat de noi în lucrarea de față. În capitolul Critica și istoria literară interbelică. Eseistica, din Istoria literaturii române 1 , capitol redactat de Nicolae Manolescu, lui Vladimir Streinu i se acordă 8 rânduri. Se cuvine apreciat excepționalul efort de concentrare a materiei critice până la dimensiunile judecății aforistice, cvasi-paradoxale: „Vladimir Streinu se află la mijloc: între
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fenomenele în strânsă relație dialectică necesară, asociind cu suplețe spiritele înrudite , invocând numele și operele de referință. Din această perspectivă el se apropie de un alt ilustru contemporan - l-am numit pe Tudor Vianu - ambii autori promovând în cultura românească eseistica superioară, de certă altitudine ideatică, întrun limbaj academic-elevat. Aproape că nu există temă sau problemă literară în legătură cu care Streinu să nu aibă idei originale și incitante. El scrie cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, și nu în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Festivalului internațional de poezie Emia, Premiul Asociației Culturale Duiliu Zamfirescu, Premiul pentru opera omnia al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Național Monica Lovinescu-Virgil Ierunca 2009 Cariera literară Scrie de peste cinci decenii cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în Familia, Viața românească, în Contemporanul, la care a fost redactor de la distanță, de la Târgu Jiu, la România literară, în ieșenele Convorbiri literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
din România, Suedia, Ucraina, Rusia, Turcia, Macedonia, Franța, Belarus și Italia. Arcadie Suceveanu este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat peste 20 de volume de poezie, eseistică, cărți pentru copii, abecedare, dintre care menționăm următoarele: Mă cheamă cuvintele (1979) versuri, Țărmul de echilibru (1982) versuri, A fugit melcul de-acasă (1984) versuri pentru copii, Ora cinci fără doi fulgi (1986) versuri pentru copii, Mesaje la sfârșit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
care, probabil, s-ar mai putea adăuga eseul filozofic, cel cultural, dar fundamentale rămân cele două categorii: eseul literar și cel teologic care includ, mai mult sau mai puțin, celelalte tipuri. Credem, de altfel, că e normal ca ponderea în eseistica lui Steinhardt să fie deținută de cele două categorii, dacă avem în vedere că întreaga aventură existențială a lui N. Steinhardt pare să se fi desfășurat între două mari coordonate: literatura și vocația teologală. Pentru o cât mai clară expunere
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
zguduitor din Evanghelii. De altfel, el așază acest verset din Evanghelia după Marcu înaintea creației sale fundamentale, Jurnalul fericirii, în care problemele majore care-l frământă pe Steinhardt, devenite adevărate teme, sunt aceleași pe care le-am întâlnit și în eseistica sa: libertatea, credința, curajul, paradoxul. Cât despre eseul teologic al lui Steinhardt, ce s-ar putea spune mai mult, decât ce spun frumoasele cuvinte ale lui Valentin Chifor: Dacă sintagma "lumină din lumină" are un sens, atunci predicile monahului Nicolae
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Director al Institutului de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale (2005); Matei Vișniec - un optzecist atipic (2005); Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană (2006); Utopia negativă în literatura română (2008); Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, vol. I, Premise. Bestiae Domini, vol. II. Bestiae Diaboli (2013
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
care încearcă, în ciuda puterilor limitate, a îndârjirii civice și a încrederii naive în valori, să-și găsească îndreptățirea. Am lăsat acest text aproape neprelucrat, cu anumite accente umorale și cu câteva omenești subiectivități pe care, din principiu, le evit în eseistica mea, doar pentru a nu contraface efectul de real pe care acest jurnal ad-hoc încearcă să-l pună în scenă. Pentru că, totuși, personajele și situațiile descrise aici sunt cât se poate de reale. Vezicant de autentice și contemporane! Iar pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
funcționează în continuare în mine mult mai puternic decât cel prin care reușim să ne deziluzionăm. Nu știu dacă e bine sau dacă nu ar trebui să fac un fel de grevă a tăcerii de care tot am vorbit prin eseistica mea de acum vreo 15 anișori. Asta e situația. Am mai scris, de altminteri, și un roman scurt, doar de două sute de mii de semne, Mare amară, un fel de experiment, complet inedit în tot ce am făcut până acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
lui Ioan Pânzaru, ori din cărțile unui Czeslaw Milosz ori Hannah Arendt, are efect benefic, eliberând nu doar de întrebare, ci și de sine însuși, de stagnările bolilor de creștere. Acest tip de analiză n-a rodit din păcate în eseistica și analiza românească, mai înclinată spre discursul autodenigrant, în fond discurs leneș în virulența lui, dar repede aducător de notorietate și succes. Vezi topurile celor mai mari români. Acreditând o imagine de sine pe cât de adânc înrădăcinată pe atât de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
eu zestrea mea... Poeziile lui Manițiu semănau cu cele care făceau succesul și modernitatea lui Ștefan Baciu: eclectică și proaspătă în același timp. Misteriosul și azi pentru mine „polonez“ sau „rus“ poseda o remarcabilă bibliotecă franceză de actualitate, literatură și eseistică în Editurile Grasset, Stock, Gallimard (de la el am împrumutat și citit Un Nouveau Moyen-Âge de Berdiaev, poate pe Șestov, poate pe Maritain, poate pe Nietzsche, al cărui Antichrist îl citisem în românește, din biblioteca tatei, într-o veche și jalnică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a descoperi antidotul convenției (care nu este altceva decât o altă convenție, evident). În clipa în care romanul textul literar, de fapt, în general emite pretenția de globalizare, ca să-i zicem așa, de înglobare a întregii literaturi, culturi, istorii, psihologii, eseistici etc., el se depășește pe sine. În Modernism avem de-a face mai mult cu descoperirea că acest lucru este posibil. Vârfurile Modernismului Eliot și Joyce sunt în fond două cazuri izolate. Ei dau ideea demolării convențiilor (limbaj, cronologie), dar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Scrieri inedite din tinerețe (1920-1923), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2003. Băncilă, Vasile, Opere, vol. II, Scrieri inedite din tinerețe (1923-1926), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
2003. Băncilă, Vasile, Opere, vol. II, Scrieri inedite din tinerețe (1923-1926), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VI,. Sistem de filosofie I, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2008. Băncilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VI,. Sistem de filosofie I, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2008. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VII, Sistem de filosofie II, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2009. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VIII
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
democrației / 297 Nota autorului Vocația și proza democrației adună texte publicate, majoritatea, în "Convorbiri literare", între iunie 2012 și septembrie 2013. Nu mi-am propus nici în acest volum a face critică, în sensul curent al cuvîntului, și nici obișnuita eseistică. Aceste articole exprimă sau/și afirmă, cu prioritate, cîteva opinii, în genere o atitudine cît mai coerentă față de un eveniment, îndeobște literar, ori față de o carte, de o personalitate, de o temă în dezbatere curentă sau referitoare la viața revistei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poate, ca Milton, să facă din aceasta o persoană întâi lirică sau persoana între a autorului. Romancierul secolului al XlX-lea, cu toate că nu scria la persoana întâi, folosea privilegiul epic al comentariului si generalizării - ceea ce am putea numi persoana întâi "eseistică" (deosebită de cea lirică). Dar principala trăsătură a narațiunii este caracterul ei cuprinzător : scene în dialog (care ar putea fi jucate) alternează cu relatări care rezumă acțiunea. *6 Principalele două tipuri de narațiune au fost numite în engleză, unul românce
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]