16,546 matches
-
Așadar, junele gînditor se regăsește mai curînd în individualismul protestant. De timpuriu, Cioran percepe existența prin prisma negativității exacerbate, precum o "cădere", un declin, o voluptate satanică, însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
el însuși anterior din istoria țărilor din Europa Centrală și Orientală. Am putea spune, cu o oarecare ironie, conchide Daniel Barbu, că democrația a reușit în final să-și exproprieze expropriatorul". Și asemenea observații se pot găsi în mai toate eseurile și studiile din acest prim număr, indiferent dacă ele privesc realitatea noastră imediată, lumea cărților sau istoria ideilor, însă ceea ce nu se prea găsește este o anumită doză de umor, oricît de mică, în măsură să relativizeze puțin privirea excesiv de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
culturală, reunind studii foarte importante semnate de G.I. Tohăneanu, Dumitru Daba etc. . De remarcat interviul pe care Ada Cruceanu i-l acordă lui Iosif Băcilă, pagina de poezie a lui Gheorghe Azap, documentarul lui Daniel Sitaru despre Eftimie Murgu și eseul Ilenei Crașovan, Criza identității etno-culturale în Pădurea spînzuraților de Liviu Rebreanu. Texte privind personalități și evenimente locale mai semnează Gh. Jurma și Ion Marin Almăjan, Constantin Teodorescu recenzează Prima carte a lui Jurma, în vreme ce prof. Nicolae Andrei resuscită memoria locului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
Așadar, junele gînditor se regăsește mai curînd în individualismul protestant. De timpuriu, Cioran percepe existența prin prisma negativității exacerbate, precum o "cădere", un declin, o voluptate satanică, însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
noștri, să se cristalizeze, să-și contureze chipul. Dar, după cîte se pare, revista a rămas făcută din elemente nemiscibile, studii foarte interesante, "grele", care nu prea merg cu un săptămînal, combinate cu imagini de magazin ilustrat, recenzii și antologii, eseuri fanteziste și subțirele, idei proaspete, îndrăznețe, pierdute într-un peisaj déjá vu. Pe scurt, lucrurile bune există, dar se îneacă. Supărător este și faptul că la întotdeauna interesantul interviu de pe ultima pagină genericul o plasează pe primul loc pe intervievatoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
suntem sinceri până la capăt, trebuie să recunoaștem că nu prea știm poezia "fraților noștri de peste Prut". Deși o parte dintre poeții tineri (contrafortiștii, în special) au publicat versuri și în periodice sau la edituri românești ori au fost prezenți cu eseuri și articole de opinie în presa culturală românească, o recuperare masivă sau măcar semnificativă a poeziei basarabene contemporane nu s-a produs. În prima jumătate a anilor '90, Sorin Alexandrescu a publicat celebra sa antologie Une antologie de la počsie moldave
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
unde analiza poezia basarabeană a anilor '80 din perspectiva livrescului, eseista Lucia }urcanu nu-i raporta direct, dincolo de elemente sincrone, pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu, Lucia }urcanu selecta în acel eseu opt poeți (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneț, Emilian Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, după propria mărturisire, de la moderniștii tardivi spre ezitanți și postmoderniști. Preluând această terminologie, Nicolae Popa este un onorabil modernist tardiv
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
Constantin Țoiu În primul meu volum de memorii, îmi aduceam aminte că, voiajând o dată cu trenul de la Sinaia la București, în gara Ploiești-Vest, pusesem mâna pe o revistă cu un lung eseu al lui Alexandru George, și până la București-Nord nu-mi dădusem seama când îl citisem, pasionat, habar neavând nici când trecusem de Chitila, pe care eu nu pot s-o sufăr... O dată, îi povestisem criticului întâmplarea și el a zâmbit, neîncrezător
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
cvasi-definitivă. De regulă, această imagine e prezentată în capitolul introductiv, pentru a fi apoi dezvoltată și aprofundată prin laborioase analize. La fel se petrec lucrurile și în cartea de față. Din cele zece capitole ale volumului (unele reluând studii din Eseu despre vârstele poeziei), majoritatea cuprind lecturi în linia fenomenologiei bachelardiene. Interpretările sunt sobre și temeinice, dar nu strălucite. Rând pe rând, sunt parcurse "chipurile" focului, aerului, pământului, apei, luminii și întunericului, ca și o serie de teme blagiene consacrate: somnul
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
care îl pot recunoaște cu ușurință atât colecționarul împătimit, cât și cititorul care doar a răsfoit câteva exemplare), așa încât numărul 51 - la care ne vom referi în continuare - nu constituie neapărat o excepție. Prima secțiune - Dincolo de eveniment - debutează cu un eseu al lui Karl Schlögel, intitulat Europa revine, eseu în care autorul reușește să abordeze o tematică veche de când lumea dintr-un unghi cu totul inedit: aspirația către (re)construirea unității Europei este pusă în legătură (pare greu de crezut!) cu
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
împătimit, cât și cititorul care doar a răsfoit câteva exemplare), așa încât numărul 51 - la care ne vom referi în continuare - nu constituie neapărat o excepție. Prima secțiune - Dincolo de eveniment - debutează cu un eseu al lui Karl Schlögel, intitulat Europa revine, eseu în care autorul reușește să abordeze o tematică veche de când lumea dintr-un unghi cu totul inedit: aspirația către (re)construirea unității Europei este pusă în legătură (pare greu de crezut!) cu cel mai mare bazar de autovehicule, situat nu
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
fi ignorată. Pentru simplul argument că se dovedește cât se poate de utilă. Este vorba de literatura ghidurilor turistice și de conversație, a broșurilor de tot felul, care cuprind informații minimale, dar utile și care, deși nu sunt comentate în eseuri și nici nu fac obiectul dezbaterilor pe la conferințe sau congrese, demonstrează, prin simpla lor existență, că "Europa reală este o țară mult mai vastă decât Europa din manuale." Dacă deschide o astfel de broșură la capitolul Bucharest by Night, de
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
postcomunist năzuiește să redevină un Paris al Răsăritului. Tot despre aspirația reconstruirii unității Europei (și implicit despre problemele politice, economice și identitare care se ivesc mai ales în cazul țărilor mici din centrul și răsăritul continentului) este vorba și în eseul următor, Primii europeni din Tbilisi. Cazul analizat este de astă dată (după cum se poate ghici chiar din titlu) cel al Georgiei, iar accentul cade pe fragilitatea echilibrului politic din întreaga Transcaucazie, unde identitățile, religiile și etniile au fost dintotdeauna amestecate
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
în anii '90, fosta președintă a republicii Srbska se dovedește acum mai radicală decât ei și în căință. Meritul eseistei constă în relativizarea perspectivei asupra unui personaj pe care am fi tentați să îl privim sub un singur aspect. În privința eseurilor cu caracter predominant estetic (ca și în cazul "bibliotecii" pe care ne-o propune acest număr din Lettre), oferta este mai mult decât generoasă. Aș ține să semnalez în primul rând consistentul studiu al lui Matei Călinescu despre Eugen Ionescu
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
nouă asupra unuia dintre cei mai controversați scriitori români din exil - în tot cazul una cu mult mai nuanțată. Plasarea operei lui Ionescu - acela de dinainte de La cantatrice chauve - sub semnul negației și al simulării pare să constituie în acest eseu un punct de plecare în elucidarea unor imprecizii de natură biografică. Cu o bibliografie actualizată, confruntând felurite documente (și evitând în același timp, cu abilitate, capcana determinismului de saint-beuviană amintire), Matei Călinescu nu ezită să creioneze portretul autorului Rinocerilor ca
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
de fapt, întâmplător în universul cvasi-magic al Hertei Müler. Decât, poate, intruziunea brutală a terorii totalitare. Cu delicii se citesc și textele unor Kazuo Ishiguro, André Makine sau Daniel Mason. Paginile extrase din autobiografia lui Marcel Reich-Ranicki și cele din Eseul despre luciditate al lui Saramago (un roman parabolic, dens și de o subversivă luciditate) readuc în prim plan coșmarul istoriei. Dintre prozatorii români Gabriela Adameșteanu publică în acest număr din Lettre (.) un fragment din romanul Provizorat, intitulat L'air du
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
debuta în noiembrie 1993 cu Baltagul lui Mihail Sadoveanu, ajungea în 1998 la numărul 75 cu Bunavestire de Nicolae Breban și se încheia în 2000 cu două sinteze critice anunțate de acel adaos +1 pus după 100: Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc de Nicolae Manolescu și Romanul romanului românesc (în două volume) de Mircea Tomuș. Putem vorbi de o mică istorie a colecției, ce-și creează și consolidează o tradiție. Aparițiile nu sunt numerotate. Au fost reluate în 2000
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
că în el se găsește cheia înțelegerii prezentului. Fiind un introvertit - mărturisește autorul - nu am cum să scap de "eu". Nu pot să scriu dacă nu mă descriu. Și, într-adevăr, în poeme, în jurnale și contrajurnale, în articole și eseuri, în romane îl regăsim mereu pe O. Paler și gândurile care îl frământă. Înainte de 1989 se ascunsese în spatele diverșilor eroi imaginați sau extrași din mitologie și istorie, rostind, prin gura lor, adevăruri care nu puteau fi spuse altfel. La începutul
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
Pânza de păianjen,1984), Fra Junoy o l'agonia dels sons (Fra Junoy sau agonia sunetelor, 1984) și o amplă narațiune Luvowski o la desraó (Luvowski sau sminteala, 1985). A scris proză scurtă - Viatge d'hivern (Călătorie de iarnă, 2000), eseu, scenarii pentru filme de televiziune, cronici de presă, și-a încercat pana și în teatru. A primit, în patria lui, numeroase premii. Din partea criticii, a cititorilor, chiar și a confraților de breaslă, care i-au acordat în 2003 Premiul Scriitorilor
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
aprilie o sută zece ani de la nașterea lui Camil Petrescu, din același contingent cu Gib I. Mihăescu, dar cu un rang mai sus în canonul estetic. Nu am înregistrat în contul evenimentului decât o a treia versiune a unui bun eseu monografic despre Camil Petrescu semnat de Irina Petraș în Biblioteca revistei "Apostrof", apărut în 2003. Tot anul trecut, Editura Gramar a tipărit o nouă ediție a jurnalului lui Camil Petrescu, Note zilnice, prefață, text stabilit, note, cronologie și indice de
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
acestea merită insistențe. Importante sunt fragmentele introduse acum în premieră, care fuseseră scoase de cenzură în ediția Zaciu. Cel mai amplu e textul de trei pagini din ziua de 14 decembrie 1935 (p. 55-58 în ediția Florica Ichim), un adevărat eseu despre conștiința politică tulbure a românilor și despre necesitatea unei politici eficiente ce n-ar putea fi impusă decât printr-o lege severă de salvare a statului (la p. 88 în ediția Zaciu omisiunea e semnalată de croșete). Această critică
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
plan, detestă exhibiționismul, detestă afișarea zgomotoasă a personalității. Sau, poate, a vanităților de personalitate. Tace și face. Observă, analizează, disecă, atent la nuanțe și semitonuri, îndrăgostit de detalii. Are cultul eficienței și al reținerii. Autor în anii '50 al unor eseuri monografice despre Anatole France și Camil Petrescu, după un deceniu autor al unor studii fundamentale despre Caragiale și despre teatrul secolului XX, apoi romancier târziu dezvăluit, creator de publicații a căror ținută intelectuală stârnește justificate invidii, B. Elvin a fost
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Paz, cel mai select club al valorilor. Iar satisfacția intelectuală de a alege între mii de pagini, dintre cele mai semnificative scrise astăzi despre ideile care se confruntă, despre starea de lucruri din diverse zone ale planetei sub forma unor eseuri, a unor reportaje, a unor confesiuni, a unor opere de ficțiune, constituie, fără îndoială, un prilej de bucurie. Refugiu, întrucât sunt ținut deoparte - dat fiind timpul și energia învestite în ,Lettre Internationale" - de bătăliile fratricide din viața literară. În plus
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
dar azi parcă scrie și mai mult. în primii ani de după '90 a dat trilogia Amfitrion, iar acum vine cu această tetralogie, aproape încheiată. Sunt mii de pagini. Dar au mai fost, în același interval, volumele de confesiuni (violente!), de eseuri, de memorii, cartea despre Nietzsche și încă altele. Noua critică de întâmpinare, copleșită, a ales tăcerea, o capitulare, cum spuneam, în fața cantității. Indiferent însă de motivație, neluarea în seamă a noilor cărți ale lui N. Breban este un act care
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
care-l ghicești, în poza redusă la scară, ca-n toată cartea, doar din strălucirea pe care o dă, dindărăt, unor nori, lucește, zice-s-ar, tuturor. Nu la fel de ușor se deschid, oricui își ridică privirea, tainele pufarinelor călătoare. E, eseul (buna etichetă acoperitoare...) lui Petru Creția, un fel de lornietă, de privit o scenă, nu cînd e spectacol, lumină, ci tocmai cînd se schimbă decorul, sau cînd se face curat. Cînd se adună zdrențele, cînd se spală, cînd trec pe
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]