667 matches
-
centrifuge conotînd euforia și centripete conotînd disforia), gesturi modale (semnificînd negația, interogația, dubiul) și mai cu seamă gesturi fatice (de întîmpinare sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului în spațiu, independent de durată) și "forma"-Gestalt (gesturile rectilinii sînt mai brutale un ordin imperios de pildă, cele curbilinii mai atenuate un ordin politicos). În istoria teatrului gesturile s-au situat pe două coordonate: gesturile ca expresie (exterioară
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deci necunoscută) a evoluției omului în spațiul virtual. Interdicția de a ucide nu împiedică manifestarea comportamentelor agresive, confruntarea uneori sângeroasă; un animal înfrânt, ca și un om înfrânt cu "armele" sale naturale are la dispoziție o perioadă de timp de etalare a semnalelor de supunere, deci de acceptare a înfrângerii. Registrul de manifestări care semnalează acceptarea înfrângerii s-a construit pe neajutorarea specifică vârstei copilăriei, deoarece adoptarea acestui tip de comportamente solicită îndurare și ajutor: Omul dispune de o serie de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în 1987 în colaborare cu regretatul Acad. Prof. Dr. Constantin Anastasatu. Monografia în discuție este foarte bine structurată, dozând cu multă temeinicie paginile dedicate unui număr absolut necesar de noțiuni teoretice și asigurând asistenței chirurgicale a sindroamelor posttuberculoase ponderea cuvenită etalării unei experiențe unicat a problematicii. Capitolele 3 și 4 consacrate patologiei spațiului pleural în sindroamele posttuberculoase, precum și a intervențiilor chirurgicale la nivelul spațiului pleural pentru sindroamele posttuberculoase sunt, în sensul celor de mai sus, un model de gândire medicală modernă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a energiei între dorința esențială și dorințele multiple neexaltate, conform exigențelor situațiilor schimbătoare. Contrasensul vieții constă în întreruperea oscilației libere sub cele două forme ambivalențe: încordarea energiei pseudospirituale (inhibiția moralizantă) sau dezlănțuirea fără scrupule a dorințelor materiale și sexuale exaltate (etalarea banală). Datorită autodeterminării motivante, atît efortul de eliberare, cît și stagnarea implică răspunderea individuală. Individul este răspunzător pentru forma determinată a vieții pe care o reprezintă. Forma aceasta desprinsă din fondul vieții și din sensul ei este el. Întreaga sa
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
produce niciodată în timpul vieții, în momentul morții doar meritele esențiale sau lipsa acestora devin definitive și pot fi definite. Pe parcursul vieții, perturbațiile întîmplătoare considerate drept catastrofale sînt cele care devin sau pot adeseori deveni decisive pentru trezirea elanului și pentru etalarea lui. În fața catastrofelor, omul se prăbușește sau se animă grație deșteptării curajului esențial ignorat pînă atunci, susceptibil să-l smulgă spre cel mai mare bine pentru el din amorțeala și monotonia obișnuințelor, ceea ce constituie unul dintre aspectele justiției imanente. Căci
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar fi evident absurd să-i imputezi misterului o responsabilitate. Diversitatea elanurilor animante este expresia liberă a misterului aparent care se află în fiecare individ. Diversitatea elanurilor individuale aparține misterului animării. Oricare ar fi gradul de intensitate al elanului ani-mant, etalarea și nimicirea lui sunt indiciul valorii sau a nonvalorii esențiale a individului. Atunci cînd se încheie, această întreagă viață este cea care, conform simbolizării mitologiilor tuturor popoarelor, va fi "judecată" după responsabilitatea ei față de mistere. Potrivit imaginii metafizice a justiției
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
forța interlocutorul să fie de acord) că oficialitățile din guvern trebuie ( După părerea mea) să stea deasupra oricărei bănuieli (exagerare pentru a obține acordul). Sincer, aceasta este părerea mea despre problemă! (în alte probleme nu am fost sincer. ) Ei bine, (etalarea frustrării) tot ceea ce putem spune (părere ostilă) este să mulțumim Cerului (exagerare) pentru metalimbaj, căci altfel majoritatea politicienilor ar trebui să-și caute alte profesii. Nu este surprinzător nici faptul că pentru a-și exercita metadeprinderile atât de mulți își
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
devine loc al acumulării unor obiecte cu valențe simbolice. Colecționarea bunurilor de cultură în vederea expunerii apare încă din Antichitate. Scopul colecționării era însă diferit de sensurile pe care le atribuim astăzi acestui fapt. Expunerea prin sugestia imaginii devenea pretext al etalării bunurilor acaparate din teritoriile cucerite. Temple și palate regale au devenit locuri de expunere și reprezentare a puterii, iar spațiile arhitecturii (cum este cazul Pinacotecii de pe Acropolea Atenei) reuneau pentru prima dată în istorie o colecție de picturi realizate pe
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ordonării pe criterii clare, al legiferării activităților comerciale cu bunuri artistice în Anglia, aceasta devenind centrul european al comerțului cu artă prin înființarea Caselor Christie's și Sotheby's. Odată cu moda Expozițiilor universale, apare o primă și binevenită distincție a etalării colecțiilor în funcție de genurile și ramurile artelor. Astfel, sînt prezentate publicului primele colecții muzeale de artă decorativă, cum ar fi cele de la Victoria and Albert Museum, în 1909, galerii dedicate picturii, graficii, artei monumentale, sau pe genuri: peisaj, portret individual și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Still la Albright-Buffalo, Rothko la Tate Gallery sau Atelierul Brâncuși la Paris, Gucht sesizează un prim moment al redefinirii relației artist operă de artă public muzeu. Acest fenomen a continuat treptat, prin însăși modificarea structurii expunerii. Spațiu rezervat prin tradiție etalării operelor de artă ale celor intrați în posteritate, muzeul tinde să se adreseze prezentului. Către mijlocul secolului XX și după acest moment, o parte a curentelor și grupărilor artistice vor ataca cu vehemență "spațiul muzeificat", contestînd ideea de patrimoniu în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și impactul asupra publicului a fost deosebit de mare. O serie de studii (Marc Rieu, 1988) au evidențiat că muzeele de artă cele mai vechi în timp ca forme de activitate specifică se bazează în general pe o concepție clasică de etalare a colecțiilor și prezintă o puternică influență în spațiul geografic. De obicei, publicul acestor muzee este în majoritatea sa constituit din persoane de peste 35 ani, mai instruit și cu o situație financiară în general bună. În același timp, muzee care
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
către un compromis dacă nu va găsi o modalitate de clarificare a activităților sale43. Posibil ca acesta să elaboreze un model al spațiului arhitectural expozitiv adaptat unei societăți îndreptate către practici ale timpului liber, astfel că preocupările muzeului trec dincolo de etalarea colecțiilor către activități specifice consumatorilor de timp liber. Instituțiile muzeale se află într-un moment de răscruce: care este calea pe care o vor urma? Ne întrebăm care va fi viitorul muzeului, în condițiile societății postmoderne? Gerard Selbach identifică permanenta
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
poate reprezenta unicul spațiu al desfășurării unor activități de predare învățare evaluare. Este evident că în bună măsură aceeași situație apare și în cazul instituțiilor muzeale. Muzeul accede în cotidian, în societate prin formule expoziționale inovatoare. Spațiul tradițional, consacrat, de etalare devine complementar activităților temporare și itinerante. Cotidianul ne oferă însă și imaginea "cosmetizată" a culturii, într-un atrăgător "ambalaj publicitar" în finalitatea sa comercial ce altereză statutul cultural al societății. Cercetări sociologice în domeniul educației efectuate în ultimii ani în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu obiectul și nu numai atît, dar și capacități sporite de explorare, prin asocierea cu alte obiecte. S-a observat că în clădirile de tip tradițional plictiseala și oboseala vizitatorului se explică în bună parte prin gradul de uniformitate a etalării colecțiilor, dar și prin necesitatea deplasării de la un etaj la altul. Statisticile indică o diminuare treptată a numărului de vizitatori cu cît urcăm încă un etaj, indiferent de condițiile de asigurare a transportului pe verticală, în afară de cazurile în care la
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
secțiilor în aer liber de mari dimensiuni, un cadru peisagistic adecvat acestor principii de prezentare, regăsit pe deplin în terenul viran înconjurat de verdeață și lacuri din zona Herăstrău. Conceptul de la care pornea constituirea Muzeului Satului avea în vedere o etalare pe criteriul geografic a zonelor etnografice fără a fi anulat criterul estetic, compozițional vizual. Planurile prevedeau "prezentarea unui "sat muzeu", un sat ca atare, sinteză a satelor din întreaga Românie. Muzeul, în totalitatea lui, trebuie să prezinte în mic un
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
prima parte a domniei, îl definește înțelepciunea extraordinară dobândită de la Dumnezeu (1Reg 3,1-14.15-28; 5,9 ș.u.; 10), numai că în loc să o întrebuințeze în administrarea statului, prea deseori o folosește în scopuri politice, intrigi de curte, procurarea și etalarea luxului neproductiv (avea în haremul său, conform 1Reg 11,3, 700 de femei de origine princiară, între care fiica unui faraon al cărui nume nu este menționat, și 300 de concubine), astfel că la sfârșitul zilelor sale înțelepciunea sa nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
p.1468]. Flaubert va notă în Dictionnaire des idées reçues: "Exposition: sujet de délire du XIX siècle". 178 Punerea în spectacol a bulevardelor (prin decor arhitectural și defilări), a cafenelelor (prin proiectarea interiorului spre exteriorul bulevardelor), a marilor magazine (prin etalarea mărfurilor) a determinat, în mare măsură, rolul spațialității în epoca modernă. Pasajele, balcoanele, serele, ferestrele, terasele (edificii la modă) plasează interiorul în exterior, unde teatrul este totodată în săli și în stradă. 179 "Paris est la grande fabrique de toutes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Elena Lacedemona) și Doamna Ruxanda, par proiectate în linii clasice, de n-ar fi semnul fatalității - frumusețea ce atrage nenorociri. În nuvele, notabile sunt pictura unor tablouri gigantești („urgia” elementelor în furtună) sau fantezia detaliilor, descrise de un ochi rafinat (etalarea de daruri princiare, ceremonii nupțiale sau îndoliate, arsenalul crimei romantice). Nuvelele istorice ale lui A., amestec nediferențiat de erudiție, elemente legendare cu ținte mitice și romanesc senzațional, sunt relatate linear, într-o compoziție minimală, de un narator unic, surprins de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de melodia care arec același scop, dar cu mijloacele armoniei sonore; melodia se caracterizează printr-o mișcare lentă și un ritm liber; neprecizat, ceea ce însemnăm în muzică prin „tempo rubato”; este un cântec individual, al singurătății, o confesiune lirică; o etalare a unor sentimente puternice, care cer stringent dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești; - este o poezie de instinct vital;sunt caracterizate prin intensitate, sinceritate și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Influența doctrinei naționaliste asupra identității românești a fost atât de formidabilă încât, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, întregul discurs istoric va fi turnat în jgheaburi naționaliste. Până și rivalul său doctrinar, comunismul, care a debutat în forță prin etalarea unui antinaționalism manifest, s-a lăsat, în cele din urmă, pătruns de "duhul naționalist". De două veacuri, conștiința identitară a românilor, precum și conștiința lor istorică, șed sub semnul ideii naționale. Acesta este motivul pentru care memoria colectivă a românilor nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
gestul este imperativ. Decodarea semnificației gestului chemării cu degetul arătător de către receptor, depinde de următorii parametri sintactici (imagine preluată din Desmond Morris, 1997): • durata executării gestului (perioada de timp în care gesticulează); • intensitatea gestului (îndoirea accentuată/neaccentuată a degetului); • amplitudinea (etalarea gestului în spațiu); • forma gestului (degetul arătător drept/rectilin arcuit/curbilin); • frecvența gestului (numărul de mișcări într-o unitate de timp dată). Dacă gestul îndoirii/întinderii degetului arătător nu este suficient de convingător pentru a-l determina pe interlocutor să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cele mai multe cazuri consolidarea relațiilor interpersonale. Dacă dorim să ne apropiem de oameni și ca semenii să se apropie de noi, dacă dorim să ne facem prieteni și să lucrăm în echipă, atunci este recomandabil să nu ne lăsăm în voia etalării necenzurate a sentimentelor (și a stărilor emoționale) negative. Orice relație umană funcționează pe un fond emoțional (creat de parteneri). Acest fond este generat și întreținut de dinamica relației. Natura și profunzimea relației permite sau nu persoanelor să-și manifeste stările
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
decrepită și mutantă. Secvențele narative, unele de mai mare amploare, au între ele legături periferice de anecdotică. Omogenitatea ținând de anecdotică și imaginar este coroborată cu omogenitatea stilistică: tăietură sigură a frazelor, simetrizare între enciclopedia de bază și cea imaginară, etalare precisă a jargonului și argoului, tranzitivitate coruptă nestrident de irizări întunecat-melacolice. Volumul mai conține digitații relativ minore de ludică textuală (Bede, Personae), de satiră ucronică (Țară în carnaval) sau de transfer mimetic (Insula viermilor). Culegerea Despre science fiction (2001) selectează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
transplantării noii burghezii care, abea născută, agonizează deja. Bacovia este locul geometric unde se exhibă această rană cangrenoasă, poetul secolului douăzeci burghez român, dar care refuză burghezia". Remarcabilă și puțin exploatată de următorii exegeți ai operei bacoviene este extragerea și etalarea dublei eredități a poetului și el de formație europeană ca Blaga sau Ion Barbu, cu diferența că la Bacovia în "animus european se recunoaște anima ancestrală, moldovenească". Și ca o bună cunoscătoare a istoriei acestei părți de Țară îi trece
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și au conturat pe de altă parte simțământul că este ceva profund nedrept - societatea industrială. Ca atare, artiștii, scriitorii, poeții s-au simțit impulsionați să protesteze împotriva aspectelor îngrozitoare ale vieții din orașele industriale, împotriva degradării universale a frumosului, împotriva etalării vulgare și obstinente a bogăției , respingând industrializarea. Ca urmare, mișcarea literară și artistică respingea într-o largă măsura știința care o provocase identificând-o cu producția mecanizată și cu tot ce contribuise la aceasta. Astfel în mijlocul secolului al XIX- lea
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]