878 matches
-
ființa noastră națională, prin măcinarea încrederii în noi și-n puterile noastre, autorul Transmodernismului (2006) ni-l citează salvator pe același Eminescu care sublinia necesitatea echilibrului, în marginile adevărului dintre "național" și "cosmopolit", ceea ce nu poate însemna decât transnaționalism în ethosul transmodernității. Paul Goma, prin iubirea sa statornică pentru România, dar, mai ales, prin incapacitatea sa structurală de a accepta nici cea mai mică urmă de compromis etic, omul-fără-patrie, dar și fără milă pentru oportuniștii perioadei postdecembriste, i se pare lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întrevadă o explicație epistemologică edificatoare: "Logicile bivalente pariază numai pe una dintre fețele ființei-ca-ființare, căzând în capcana antitezelor monstruoase". "Antitezele sunt viața" e "maxima-cheie a gândirii eminesciene", susține autorul. La ea se raportează întregul eșafodaj metodologic al disocierilor sale de ethosul postmodernist, profund resentimentar, în favoarea ethosului "antitezelor împăcate". E disocierea dintre ideologie, care ține partea uneia dintre antiteze, și adevăr, între "raționalismul în exces" al "aristotelicilor întârziați" și "gândirea transmodernă". "Transmodernismul" este conceptul ("mai îngăduitor") al volumului cu același titlu, apărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Logicile bivalente pariază numai pe una dintre fețele ființei-ca-ființare, căzând în capcana antitezelor monstruoase". "Antitezele sunt viața" e "maxima-cheie a gândirii eminesciene", susține autorul. La ea se raportează întregul eșafodaj metodologic al disocierilor sale de ethosul postmodernist, profund resentimentar, în favoarea ethosului "antitezelor împăcate". E disocierea dintre ideologie, care ține partea uneia dintre antiteze, și adevăr, între "raționalismul în exces" al "aristotelicilor întârziați" și "gândirea transmodernă". "Transmodernismul" este conceptul ("mai îngăduitor") al volumului cu același titlu, apărut la editura "Junimea" în 2005
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
3.3. Programe de perfecționare organizate o dată la 5 ani (perfecționare periodica) ÎI. 3.3.1. Program de perfecționare organizat o dată la 5 ani pentru personalul didactic de predare Obiectivele programului: * actualizarea conținuturilor de specialitate, de metodica specialității și a ethosului pedagogic, în acord cu exigențele reformei învățământului; * racordarea la tehnicile de instruire și de educație eficiente, pe plan național și mondial; * dezvoltarea competențelor referitoare la aplicarea noului plan de învățământ, alegerea și utilizarea eficientă a manualelor alternative; strategiile didactice active
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
Românești relativ la numărul de elevi în comparație cu Moldova, cel puțin până în anul școlar 1842-1843. Procesul de etatizare a învățământului pus în mișcare de Regulamentele Organice nu s-a desfășurat fără opreliști. În ciuda demersurilor derulate de autoritățile statale de a impune un ethos educațional în care "limba patriei să predomine", iar "religia și morala să fie de importanță capitală", școlile private continuau să furnizeze o mult mai atractivă alternativă educației publice sponsorizată statal. Cazuistica descrisă de A. Drace-Francis (2006, pp. 104, 144) în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze viitorii învățători
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a României s-a schimbat dramatic, periclitându-se aproape complet după ce întreaga lume a urmărit, cu sufletul la gură, derularea primei revoluții televizate din istoria umanității. Noua ordine postcomunistă a fost consolidată legislativ prin adoptarea Constituției din 1991, care "întruchipa ethosul centralizator care stătuse la temelia formării statului în Europa de Est timp de peste un secol" (Gallagher, 2004, p. 120). Constituția definea România ca stat unitar, iar limba română era stipulată ca singura limbă oficială a țării. Alegerile din septembrie 1992 au consolidat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei și identității europene; ii) a doua coordonată ține nu atât de conținut cât este dată de existența unui ethos european al aducerii aminte înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii regretului" (Nienass, 2013). Politica românească a regretului. Restructurări ale memoriei naționale. Statul român s-a racordat cu întârziere la noua cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tranziție paradigmatică dinspre o memorie eroic-celebrativă a trecutului național monumentalizat către o memorie reflexivă post-eroică a unui trecut național deglorificat. Intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă este parte a unui proces mai amplu de reconstrucție identitară pe aliniamentele unui ethos postnaționalist. Această vastă transformare consistă într-o serie de deplasări discursive simultane, pe care le vom despleti din totul organic în care sunt legate din rațiuni strict analitice. După cum se va vedea, ele sunt liniile de forță și dimensiunile constitutive
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceste mutații petrecute în conținutul semantic al noțiunii de "bun cetățean" se repercutează și asupra identității sociale a indivizilor, care este supusă unei masive revizuiri. Cetățenia activă, angajamentul civic, participarea politică, raționalismul critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală reconstrucție identitară a cărei victimă colaterală este tocmai identificarea exclusivă a individului cu statul națiune. Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să mențină și chiar să întărească granițele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mai mult, însăși ideea de "comisie a adevărului" trebuie supusă unei scrutări critice intense, întrucât ideea de fixare oficială și definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este străină de ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene": comunalism, universalism, dezinteres, scepticism organizat (Merton, 1973). Ideea fixării adevărurilor definitive și apodictice este complet străină spiritului epistemic al științei. Încă de la C.S. Peirce s-au impus în carta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
New York, Free Press, 1989, trad. it. Riscoprire le istituzioni. Le basi organizzative della politica, Bologna, Il Mulino, 1992. Matteucci, N., Alla ricerca dell'ordine politico. Da Machiavelli a Tocqueville, Bologna, Il Mulino, 1984. McCloskey, H. și Zaller, J., The American Ethos. Public Attitudes Toward Capitalism and Democracy, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1984. Mitchell, W. J., The Shape of Political Theory to Come: From Political Sociology to Political Economy, în Lipset [1969, 101-136]. Moore, B., Social Origins of Dictatorship and Democracy
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
PCR", "România în conștiința lumii", "Studențimea - promotoare a artei, științei și culturii"; acordarea consultațiiilor juridice, ciclul de poezie "Marile muzee și capitale ale lumii". Răspundea de UAIC. 2) Baciu Elena: asigura documentarea de la punctul de informare, coordona acțiunile de la salonul "Ethos". Răspundea de IA. 3) Botea Marinică: organiza ansamblul folcloric Doina Carpaților, orchestra de muzică populară Balada, activitatea ansamblului folcloric de la IA și a celui de la IPI. 4) Huminic Victor: organiza activitățile formațiilor de muzică ușoară, de estradă, folk și ale
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
estetică. Răspundea de IMF. Director era Iosub Alexandru. D.T.: Și i-am încărcat pe fiecare în funcție de secțiuni, de organigramă, dar și în funcție de competențele lor. Beiu Steliana era absolventă de Filologie, dacă nu mă înșel. Doamna Baciu răspundea de bibliotecă, de "Ethos", de cărți, de documentare. S.B.: Și fiecare răspundea de câte un institut. D.T.: Da. Huminic era și compozitor de muzică de jazz, conducea și un club, se ocupa de muzică ușoară, de estradă, folk și răspundea de Conservator. El era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
aș vrea să mai amintesc de o frecventă formă de petrecere a timpului liber: chefurile. Erau forme de socializare, de întărire a coeziunii grupului, dar și defulări colective după evenimente și manifestări reușite. Le organizam îndeosebi la Casa Studenților, în Ethos (StudBar). Aduceam fiecare ce puteam și vin de la Osoi, un vin roșu care lăsa urme pe buze, de ne recunoșteau șefii de la o poștă că am băut. Pentru a nu defila pe acolo cu recipientele, băieții le duceau la Mircea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au fost laureații din Centrul Universitar: Orchestra simfonică a Conservatorului - premiul I, Quintetul de suflători al Conservatorului - premiul I, Adrian Petrescu (Conservator, oboi) - premiul I, Gabriela Drăgușin (Centrul Universitar, canto) - premiul I, Gheorghiță Tănase (Conservator, violoncel) - premiul I, Formația pop "Ethos" (Centrul Universitar) - premiul I, Orchestra de cameră "Brevis" (Conservator) - premiul II, Ansamblul folcloric al Centrului Universitar - premiul II, Corul Conservatorului - premiul III, Quartetul de coarde al Conservatorului - premiul III, Duda Vanda (Conservator, pian) - premiul III, Toma Samica (Conservator, vioară) - premiul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
piedică în calea Republicii Moldova pe drumul ei victorios spre Europa! Totdeauna am spus și scris că Druță este un scriitor autentic, ceea ce-i justifică prezența în literatura română. După cum observa un critic basarabean (Tudor Paladi), "drama scrisului său este drama ethosului interriveran de la Nistru până la Prut". Adevărat. Tot așa cum Preda s-a legitimat prin eroii săi extrași din universul satului oltean, Barbu, prin incursiunea în lumea mahalalei bucureștene, Stancu (în opinia mea, sub nivelul lui Druță), prin investigarea orizontului propriu Bărăganului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Stancu (în opinia mea, sub nivelul lui Druță), prin investigarea orizontului propriu Bărăganului muntenesc. Și mai departe, Rebreanu, cu dramele Ardealului, Creangă și Sadoveanu ca reprezentanți ai Moldovei. Opera lui Druță, prin ceea ce are ea mai profund și mai reprezentativ "ethosului interriveran", nu poate fi privită și înțeleasă în afara ethosului românesc. Singurul care n-o recunoaște este... Druță! N-ar fi chiar o nenorocire (opera există prin sine însăși) dacă scriitorul moscovito-basarabean n-ar bate din ce în ce mai agresiv câmpii în delirul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
investigarea orizontului propriu Bărăganului muntenesc. Și mai departe, Rebreanu, cu dramele Ardealului, Creangă și Sadoveanu ca reprezentanți ai Moldovei. Opera lui Druță, prin ceea ce are ea mai profund și mai reprezentativ "ethosului interriveran", nu poate fi privită și înțeleasă în afara ethosului românesc. Singurul care n-o recunoaște este... Druță! N-ar fi chiar o nenorocire (opera există prin sine însăși) dacă scriitorul moscovito-basarabean n-ar bate din ce în ce mai agresiv câmpii în delirul său nostalgic după "Moldova mare". Și-a folosit prestigiul pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vulgaritate că nu mai pot fi salvate de nimic. Aparent se arată foarte atentă la tot ce-i explic, dar zâmbetul ei constant mă face să cred că în realitate își bate joc de mine. Indivizibilitate În sfârșit am descoperit ethos-ul iubirii: pot să mă regăsesc întreg doar într-o singură ființă. La Roma mă risipeam într-o mulțime de experiențe voluptoase. În fiecare zi îmi schimbam și trup și identitate sufletească. Aia și cu mine însă suntem un singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vor fi substituite, prin marele val al mobilității sociale, de o lume multietnică, multiconfesională, care va genera noi practici și moravuri comunitare, noi raportări la "cetate", care va reorganiza eticile muncii și va produce schimbări semnificative în acțiunea politică. Canonul ethosului european, bazat pe o fertilă ambivalență între moștenirea creștină și exigențele secularizante, e pe cale să se preschimbe într-un alt mod de acțiune și practică socială cotidiană, în care alteritatea nou-venitului completează și, în cele din urmă, configurează decisiv identitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
drept consecință eșecul înțelegerii intenției care o animă. O foarte bună expresie a acestei căi de discurs este chiar înțelesul termenului de taină în Răsărit. În multe cazuri, interpreții moderni nu au știut cum să încadreze această noțiune fundamentală a ethosului creștin răsăritean, asimilând-o cu ceea ce este secret, misterios. Ori Taina, în forma celor șapte taine ale Bisericii, ori a experierii pe care fiecare trăitor creștin o face în mod personal, are și un caracter cognoscibil. Dacă nu poate fi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
prețuiri reale: „Vorbind în numele unui principiu de echilibru, intervenția lui păstra timbrul măsurat al unor certitudini într-o bătălie unde capete înfierbântate de euforii superficiale ori de violența ideilor fanatice ale dreptei putea să ne piardă ori să ne altereze ethosul național 4. Unda memorialistică vibrează deasupra paginilor: „Un gladiator de o bărbătească frumusețe, ușor absent, ignorându-și forța - așa mi-a apărut întâia oară Vladimir Streinu, într-o iarnă bucureșteană, cu lumina gri, într-un local popular pestriț, apariție insolită
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]