1,245 matches
-
și în lexic s-a manifestat aceeași capacitate de adaptare la schimbări succesive, prin adoptarea rapidă și mimetică a unor elemente dintr-o nouă limbă și prin renunțarea, la fel de rapidă, la elementele considerate inutile la un moment dat. Diversitatea straturilor etimologice conferă vocabularului limbii române un caracter pitoresc: groapă, copac, măgar, balaur, barză (cuvinte din substratul traco-dac); a ara, boală, boier, ciocan, a citi, a clădi, comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a comanda, a prefera, a servi, vizavi, apropo (cuvinte de origine franceză); comitet, cooperativă (cuvinte de origine rusă); blugi, feedback, lobby, marketing, mass-media, software, cash, sexy (cuvinte de origine engleză). Coexistența contrariilor se manifestă în limbă prin existența unor dublete etimologice (clar, chiar; drept, direct; cărbune, carbon; lapte, lactat) și a unor serii sinonimice cuprinzând cuvinte de origini diferite: cuvânt (lat.), vorbă (sl.); arbore (lat.), copac (slav); a veni (lat.), a sosi (ngr.); sigur (ngr.), cert (neologism de origine latină); graniță
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
topografiile tehnologiilor informațional-comunicaționale și imaginația umană. Această perspectivă social-politică are la bază conceptul ambivalent de putere și derivatul acesteia, împuternicirea, resptectiv cadrul ideologic prin care discursul devine practică existențială în spațiul virtualității. În cadrul acestui spațiu tehnocultural, virtualitatea își păstrează conotațiile etimologice (din rădăcina indo-europeană wir „curaj, virtute, valoare, voință, virtuozitate”, în măsura în care acestea atribuie virtualului un sens uman. În primul rând etimologic vorbind, virtualul nu constrastează cu realul sau cu umanul. Din acest punct de vedere, realitatea virtuală poate fi interpretată drept
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
resptectiv cadrul ideologic prin care discursul devine practică existențială în spațiul virtualității. În cadrul acestui spațiu tehnocultural, virtualitatea își păstrează conotațiile etimologice (din rădăcina indo-europeană wir „curaj, virtute, valoare, voință, virtuozitate”, în măsura în care acestea atribuie virtualului un sens uman. În primul rând etimologic vorbind, virtualul nu constrastează cu realul sau cu umanul. Din acest punct de vedere, realitatea virtuală poate fi interpretată drept o realitate umană mediată prin tehnologiile informațional-comunicaționale, iar orice proces de virtualizare (de la globalizarea economiei la scriitura computerizatăă poate coincide
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al unui zeu care vizitează pământul, încarnându-se sau manifestându-se în lume. În tehnocultura actuală, avatarul are semnificația de simulare a corpului uman digitalizat, situat la interfața computerului și poate fi caracterizat ca un alterego al ființei virtuale. Spre deosebire de înțelesul etimologic al cuvântului avatar, în cadrul căruia identitatea esențială este echivalată cu cea imaterială, perenă și spirituală, iar întruparea este un accident al ființei divine, sensul tehnologic al avatarului, configurat cu precădere în spațiul virtual al Internetului, comportă o răsturnare a valorilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de resurse necesită un răspuns colectiv. Participarea publicului poate fi interpretată ca o oportunitate pentru întărirea proceselor reprezentative, dar și ca un „antidot” pentru elitele politice naționale sau tehnocrați (Institutul European pentru Participare Publică în Europa: O perspectivă internațională, 2009). Etimologic și conceptual termenul „participare” poartă o componentă activă și se referă la „a fi parte a” și „a lua parte la”. Consultarea și participarea sunt procese de natură să contribuie la îmbunătățirea calității deciziilor și configurării unor noi oportunități de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
note de Alexandru Surdu, Editura Humanitas, București, 1991. WUNENBURGER, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Ediție îngrijită și postfață de Sorin Alexandrescu, Editura Polirom, Iași, 2004. II. DICȚIONARE CUZA, Vlad, Dicționar poliglot, Editura Grammar, București, 1994. CIORĂNESCU, Alexandru, Dicționarul etimologic al limbii române, Ediție îngrijită și traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți și Magdalena Popescu Marin, Editura Saeculum I.O., București, 2002. CHEVALIER, Jean Chevalier/GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
însurat, om cu casă, cap de familie, stălp al casei, e derivat al unui verb, a căsa, care ar proveni din casare, a face casă, a se stabili, a întemeia o căsnicie, verb cunoscut și în latina din Dacia(...) Legătura etimologică cu casă este mai evidentă în cazul lui căsar, pe care-l găsim în cărțile vechi cu înțelesul de om de casă, om căsătorit, al lui căsaș, însemnând același lucru cu căsar(...) De la casă s-a format și adjectivul casnic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
faza primară a limbii noastre, pornesc de la înțelesul de familie, neam al lui casă, înțeles cu care, figurat era folosit și clasicul domus."(p.26) 48 Vlad Cuza, Dicționar poliglot, Editura Grammar, București, 1994, p. 741. 49 Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Ediție îngrijită și traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți și Magdalena Popescu Marin, Editura Saeculum I.O., București, 2002, p. 154. 50 * * *, Noul Dicționar Universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006, p. 204
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Aflorei, Crâmpei de fapte și vorbe la Obârșiile Sucevei, Editura Amadoros, Câmpulung Moldovenesc, 2005, p. 95. 60 v. Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 30. 61 Ibidem, p. 33. 62 Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Ed. cit., pp. 686-687. 63 v. Jean Copans, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999, Cap.Culturi și simboluri, ritualuri și limbaje, pp.105-124
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
găsi locul e principala cauză care generează plictiseala, meseria devine simplă obligație, neconformă cu propriile predispoziții interioare; de aici violența, conflictul, dezordinea, demisia morală și socială (B.N.,1999, p. 156-157). Redefinit din perspectiva transdisciplinarității, verbul a face își regăsește sensul etimologic (gr. poiein înseamnă a face), devenind echivalentul lui a crea: "A face, astăzi, înseamnă concilierea contradictoriilor, reunificarea masculinității și feminității lumii" (B.N.,1999, p. 108). ["Ansamblul nivelurilor de Realitate și cunoașterea lor desemnează ceea ce am putea numi masculinitatea lumii noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
obiectul trăit"), astfel încât "nu este clar marcată nici deosebirea dintre fizic și psihic"; apoi trăirea cuprinde laolaltă voința, sensibilitatea și reprezentarea; totodată, ea este mereu inclusă într-un context de viață (doar acolo este "posibilă și inteligibilă"); în fine, "înrudirea etimologică a termenilor face plauzibilă stabilirea unei legături între teoria trăirii și filozofia vieții" (Philosophie in Deutschland..., p. 75). 52 Apud V. Drăghici, ibid. 53 Apud ibid., p. 10. 54 Apud ibid., p. 12. 55 Apud ibid. 56 V. Drăghici, ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
790. 114 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 58. 115 H. Schnädelbach observă că "pentru a aplica modelul său de comprehensiune asupra a tot ce este inteligibil în general", Dilthey "profită de cîmpul semantic comun <<expresie-manifestare>> și filozofează oarecum pe bază etimologică". În aceste condiții, termenul de "expresie" dobândește "o funcție-cheie, asemănătoare cu aceea a termenului de << trăire>>": "Tot ce e inteligibil este manifestarea unui fapt interior, iar comprehensiunea este în forma ei elementară o regresie de la faptul interior manifestat prin expresie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aceea că se raportează la situații existențiale semnificative. Dintre arte, cinematograful reprezintă una din formele cele mai complexe de exprimare a acestui cumul de stări, o formă aproape totală de redare a acestuia, în termeni wagnerieni. Din punct de vedere etimologic, cinematografia înseamnă scrierea mișcării, este înregistrarea unei serii întregi de imagini fotografice succesive, a unui obiect în mișcare cu o anumită cadența, analiza mișcării și apoi proiectarea acestor imagini pentru a reconstitui mișcarea. Literatura și cinematografia sunt două dimensiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
europeană, exilați în propria lor țară, rememorând vârstă de aur a sălbaticei lor independente. În fine, la imigranții care tânjeau după teritoriul lor european, cu obiceiurile-i milenare, spune Sábato, conchizând că argentinianul are toate motivele să fie nostalgic. Originea etimologica a cuvântului tango, desi controversată, poartă ea însăși esență metafizicii acestui fenomen. Cert este că este folosit că însemnând dans argentinian începând cu 1836. Pentru Horacio Sălaș, tango este un cuvânt de origine portugheză introdus în America prin intermediul creolului afro-portughez
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
reușeau să le-o înțeleagă; bolboroseală ininteligibilă, bla-bla-bla plin de onomatopee (barbar), graiul lor nici nu părea a fi un grai, ci un fel de gângurit fără noimă. După Lévi-Strauss (Rasă și Istorie), cuvântul "barbar" trimite, din punct de vedere etimologic, la ciripitul nelămurit al păsărilor. Fie el egiptean sau hun, cel care nu vorbește greaca sau latina nu deține logosul (discursul limbaj și rațiune totodată) și nu aparține, deci, umanității. Dacă romanii îi considerau pe huni a fi "animale cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele de la originea lor aparțin limbilor menționate mai sus. O parte numeroasă din toponimia Văii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
profeților Vechiului Testament, calea cea dreaptă nu se bazează pe bogăție. "Un nume bun este mai de preț decît bogăția; cinstea este mai prețioasă decît argintul și decît aurul" (Pilde, 22.1.); • gîndirea greacă, regăsită în filosofiile politice, în sensul etimologic al termenului, adică în încercările de a concepe cetatea per-fectă (polis), în realizarea căreia bogăția poate fi o piedică, ceea ce-i atrage ostilitatea respectivilor filosofi. Lucrarea lui Xenofon constituie o excepție; este o carte plină de precepte interesante pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lămurind în această lucrare câteva 1 Marin Bucur, Ovid Densusianu, București, Ed. tineretului, 1967, p.266 11 chestiuni din trecutul nostru. Publică numeroase etimologii, în reviste ale vremii 2 și redactează în colaborare cu prietenul său I.A.Candrea Dicționarul etimologic al limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
mișcarea de primenire a literaturii române. Articolele sale polemice împotriva dicționarului Academiei devin veritabile studii de filologie prin observațiile și îndreptările aduse. În jurul reformei ortografice se conturează o altă polemică a scriitorului, care opta pentru ortografia fonetică, făcând puține concesii etimologicului. Probabil cea mai puțin cunoscută latură a activității sale este cea a gânditorului social și felului cum înțelege rolul intelectualului în politică. Densusianu a fost în această privință un romantic crezând că va reuși să izbândească în lupta sa datorită
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
elevi poate fi clarificat În cercetările viitoare. Totodata s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. PREADOLESCENȚA ȘI ADOLESCENȚA CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ 1. Câteva conotații istorice Din punct de vedere etimologic, termenul de adolescență provine din latinescul adolesco-ere, care Înseamnă a crește, a căpata putere, a se maturiza. Pubertatea ca și adolescența specifice pentru a doua decadă a vieții omului se caracterizează prin trecerea spre maturizare și integrare În societatea adultă
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
i-a albit și nu mai strălucea în văzul lumii. Plecat-am repede, mă prindea frigul... Papelardie, care-i urma, are un nume pe care nu-l pot tălmăci. L-am căutat de zeci de dicționare, slovarnice dar și frazeologice, etimologice, termenautice 121. Așa încât în românește prefer să-i păstrez numele, deși unii mi-au spus că-i poreclită "Ipocrita" iar alții ce auziseră de ea prin manuale îi ziceau "Tartuffette"122. Era, se spune, expertă în lovitura dată pe la spate
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de a învăța pe alții bine, adică arta predării. Comenius arată că a învăța pe altul înseamnă a ști ceva și a face și pe altul să învețe să știe și acesta repede, plăcut și temeinic. Din punct de vedere etimologic, cuvântul „didactică“ provine din termenii grecești: „didaskein“ = a învăța; „didacticos“ = instrucție, instruire; „didasko“ = învățare, învățământ; „didactike“ = arta învățării. Obiectul de studiu al didacticii (după M. Ionescu, 2001) este instruirea și autoinstruirea, urmărirea cu precădere a problemelor pedagogice pe care le
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
El însuși nu a părut să refuze formula, dar a insistat, în mai multe rânduri, pe o anume accepție a termenului mistic/ misticism: Dacă prin misticism se înțelege o experiență de uniune, sau comuniune, sau comunicare (termeni care sunt înrudiți etimologic și semantic) cu vreo realitate fundamentală, paralelismul dintre experiența mistică și experiența poeziei absolute sub formă de comuniune și cu comunicare a Ființei pare să se justifice de la sine" Poezia Ființei: de la Hölderlin la Paul Celan). Pe urmele lui Baudelaire
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rânduri și lira, harfa sau orga, așadar cântecul. Critica a urmărit, de altfel, cu asupra de măsură, reverberațiile mitului lui Orfeu în poezia lui Horia Zilieru, mai puțin a urmărit însă motivația raportării femeii la cuvânt și aproape deloc fundamentul etimologic și simbolic al acestei raportări. Câteva texte din Fiul lui Eros... utilizează, deloc întâmplător, o analogie revelatorie între feminitate și albine. Să observăm, spre exemplu, primele trei catrene din Noaptea și durerea: "Albine ies ca mieii la păscut/ și-n
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]