957 matches
-
omul spre o trire dincolo de valorile curente ale viații, spre confundarea în absolut, prin diferite ci ale sentimentului, extazului mistic, autoritții bisericești sau rațiunii teologice. Analiza religiozitții omului este remarcabil întreprins pentru un spirit pozitivist, punând laolalt și confruntând explicațiile etnologilor ca și ale antropologilor ori istoricilor ca James, Scheler, Otto, Gilson, mrturisirile sfinților și înțelepților, pentru a desprinde, mai ales cu ajutorul recomandrilor Sfântului Jean de la Croix, sensul de renunțare la tot ce e pmântesc și natural pentru supranaturalul absolut. Remarcabil
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
aici dintotdeauna? În cele ce urmează nu-mi propun să Întocmesc o monografie a Gălăuțașului, aceasta pentru că, de obicei, monografiile Înserează date statistice și cifre care fac uneori lectura obositoare, dacă nu chiar plictisitoare. Las aceasta pe seama istoricilor, etnografilor și etnologilor. Eu am socotit că nevoia de a cunoaște profilul moral și psihologic al oamenilor acestor locuri poate stârni curiozitatea unei categorii mai largi de cititori, lectura părându-li-se mai interesantă. Se găsește În felul de a fi al nostru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
istorice și poporane a românilor, al cărui autor este, fiind realizat cu scopul de a surprinde esența culturii românești, felul de a fi și de a simți al românilor. Demersul lui preliminar scrierii dicționarului este unul care poate inspira orice etnolog, antropolog sau sociolog, el concepând un chestionar cu ajutorul căruia a colectat date despre: "fonetica poporană, [care este] temelia dialectologiei și despre credințele cele intime ale poporului, obiceiele și apucăturile sale, suspinele și bucuriile, tot ce se numește astăzi în lipsă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pe parcursul Întregii vieți. Un copil de câteva luni are deja dezvoltată capacitatea de observare, dar, cu anii, aceasta câștigă În mod progresiv În precizie, rapiditate, ajungând să cuprindă o parte din intuiție, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În cazul unui etnolog. Această evoluție poate fi reprezentată pe o axă a timpului (Figura 1). O capacitate poate fi dezvoltată În diferite moduri: - ea poate fi exersată mai rapid; - ea poate fi exersată mai precis; - ea poate fi exersată mai sigur; - ea poate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a realiza numeroase reportaje, întrevederi, corespondențe în direct etc., în sfârșit, presă de cotă înaltă, din moment ce a reușit să aibă în direct 6 președinți de stat, regele Mihai I, 14 primminiștri, sute de parlamentari din țară și de peste hotare. Un etnolog (reținut în Dicționarul de specialitate) un romancier, un istoriograf cultural (câteva cărți valoroase), deci o fire activă și întreprinzătoare, dă la iveală o monografie consacrată satului natal: „GIURGIOANABacău, Sat Biserică Oameni”. Alcătuită într un timp scurt, cartea, de 169 de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Kogălniceanu” (1990), „TV.V. - 15 ă explozia” (2006), „Meridianul” - axă cultural-informațională” (2009), „Festivalul Național al Umorului” „Constantin Tănase“ (2010), romanul „Zăpada pe flori de cireș”, precum și monografia „Tudor Pamfile și Revista Ion Creangă”, care l-a impus pe autor în Dicționarul Etnologilor Români din toate timpurile. Concomitent cu activitatea publicistică, dl. prof. dr. Dumitru V. Marin a desfășurat și o laborioasă activitate politică, fiind președintele Organizației Județene a Partidului Ecologist Vaslui un număr de 18 ani, candidat la funcția de primar, consilier
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examinează condițiile formative ale revistei, contribuția ei (și a lui Tudor Pamfile, n.n. )la realizarea unui corpus al folclorului românesc... deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol. II, Saeculum, București, 1998, p.65). „Zăpada pe flori de cireș”, roman, Vaslui,1999, 274 p. „TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, 556 pag.,„... atestat de noblețe materială și spirituală a unui timp... în explozia cultural informațională
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
moral și material Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40 de ani; Onorat cu numeroase diplome, distincții și premii, Ordinul Ziariștilor Clasa I; Invitat la BBC, în emisiuni speciale, și, în Turcia (Istanbul și Ankara); Singurul vasluian în DICȚIONARUL ETNOLOGILOR ROMÂNI din toate timpurile pentru că „deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” revista ION CREANGĂ și activitatea lui Tudor Pamfile. Colaborări recente: DUMITRU V. MARIN 15 KM SĂRUT !, fragment din „Zăpadă II” „Ecouri Literare” (Asociația
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Lider în presa locală, lider al Curentului cultural informațional vasluian, în bătălie cu timpurile pe aceste meleaguri ă Fără egal, ca om de presă.” Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. București 2. DICȚIONARE ȘI LUCRĂRI DE SINTEZĂ Iordan Datcu, „DICȚIONARUL ETNOLOGILOR ROMÂNI” Ed. SAECULUM I.O., București, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 66. Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dicționarul Personalităților Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87. Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL ȘI LITERAR VASLUIAN, Autori Publicații Societăți
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ca așteptare - marginalii la o trilogie a existenței Oricît ar părea de ciudat, dar se constată o vizibilă apropiere de orizont științific între scrierile etnografice ale lui S. Fl. Marian, cel din Nașterea, Nunta și Înmormîntarea la români și opera etnologului francez Arnold Van Gennep, Riturile de trecere. Adevărat, nu se încadrează amîndoi exact în aceeași vîrstă a științei. Autorul român, autodidact și mai puțin „modern”, se lasă atras de „secolul istoriei”, avînd convingerea, specifică vremii, că știința trebuie să se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
însușit-o, „înmormîntarea”, arată interesul autorului pentru aspectele ritualistice ale fenomenologiei morții, cît și priceperea sa de colecționar de documente. Cu timpul, și-a extins sferă preocupărilor și spre alte categorii de rituri, meșteșuguri, forme ale culturii materiale și artistice. Etnologul francez a întrezărit, în aceste trei corpus-uri de idei, o pluralitate de rituri: familiale, vegetaționale, astrale, funcționînd la unison, sub semnul simbolic și comportamental „de trecere”, adică de inițiere și de transfigurare. Timpul se întoarce în chip de „copil
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
principal. Antropologii fie studiază o religie, o mitologie, o ideologie, o clasificare, un tip de cunoaștere tehnică, adică direct reprezentări culturale, fie [analizează] instituții sociale sau economice și atunci o fac în funcție de reprezentările implicate". Sperber, in Jodelet, 1989a, p. 116 Etnologi precum Ruth Benedict (1934, 1946), Mary Douglas (1967), Edward Evans-Pritchard (1937), Ralph Linton (1945) au fost fini observatori ai reprezentărilor culturale, magice sau religioase și ai sistemeleor mitice. Aportul lor la acest curent de studiu rămîne fundamental. În jurul scrierilor lui
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
întrebase de ce compatrioatele ei au reputația de a fi "focoase". Vorbea la nesfârșit, într-o engleză bolovănoasă, punea întrebări indiscrete, făcea afirmații politice tranșante, uitând că la masă cu el erau un arab și vreo doi israelieni, iar pe bietul etnolog american 1-a făcut să roșească literalmente între-bîndu-1 la ce-i folosește brățara fină de aur de la mâna stângă. Toți se crispaseră la-nceput, însă firește că nu intraseră în vreo polemică serioasă peste farfuriile cu gulaș. Acești oameni de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Antonio, un arheolog italian care recita cui vroia și cui nu vroia din poezia greacă antică, dar cu o voce de scapet atât de comică, încît efectul era invers decât cel dorit de el, Dubravka Ugresic, faimoasa autoare croată, și etnologul cu brățară, american de origine maghiară, cu un nume imposibil de ținut minte: Akos? Agyo? Eram după o masă grea, nu ne venea să ne ridicăm și prelungeam oțios desertul și cafeaua. Predrag nu ne-a lăsat să lâncezim totuși
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în maniera lui Max Weber. Aplicând același criteriu în cazul divinației, pe primul loc s-ar situa profetul, urmat de clarvăzător și mai apoi de ghicitor. Prezența profetului este semnalată în mai toate civilizațiile: arabă, greacă, semitică etc. Mai mult, "etnologii s-au obișnuit să vorbească chiar despre "profeții primitive" referindu-se la indienii din America și, într-o mai mică măsură, la Africa"14. Așadar, fenomenul divinatoriu este unul destul de vechi și de răspândit, chiar și sub această formă a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mediul social. Situându-se la granița dintre sacru și profan, dintre supranatural și natural, divinația angajează și pune în mișcare diverse energii. Este prilejul unor inepuizabile dispute și discuții filosofice, teologice. Este, totodată, un inepuizabil teren de cercetare pentru antropolog, etnolog, istoric etc. Legătura sa cu societatea este întreținută de ideile pe care le vehiculează, dar și de consecințele actului divinatoriu în sine. Nu mai este nici un secret faptul că actul decriptării și profetizării evenimentelor contribuie la nașterea legendelor mitologice și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ursitul va fi bătrân dacă lemnul era uscat, tânăr și frumos dacă lemnul era verde, cu frunze); 2. dacă în preajma casei cântă cucuveaua sau dacă va cădea din cui o icoană este semn că cineva va muri din acea casă49. Etnologii și etnografii români au inventariat o mulțime de practici divinatorii care se leagă fie de muncile agrare, fie de momentele esențiale ale vieții (naștere, nuntă, moarte), fie de o serie de momente neașteptate (boală, accidente etc.). Totuși, la noi, spre deosebire de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
formate și perpetuate prin observație și experiență, care duseseră la constituirea unei arte divinatorii, oionistiké (téchne)"55. Împărțirea divinației în două categorii (deductivă și intuitivă) este de origine greco-romană și a făcut carieră în timp, fiind invocată de numeroși antropologi, etnologi și specialiști ai fenomenului religios. Clasificarea platoniciană a fost apoi preluată și a rezistat până în zilele noastre. Cele mai importante lucrări 56 care au promovat-o rămân în continuare tratatul ciceronian Despre divinație și cartea lui Auguste Bouché-Leclercq Divinația în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
instrumente magico-religioase. Mentalul românesc tradițional a reținut o largă varietate de forme de interpretare a focului. Se iau în calcul culoarea, zgomotul, forma, scânteierea, stingerea sau aprinderea bruscă etc. Una dintre ipostazele cele mai provocatoare, semnalate de altfel de mulți etnologi, este focul viu. Omului modern îi este aproape imposibil să mai gândească focul ca pe o realitate vie. Ne întrebăm de unde vine această credință, ce conotație are și în ce măsură se înscrie ea în acel paradox al uniunii contrariilor? Această ipostază
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
legate de prezența focului viu. Iată suficiente motive pentru a încerca să interpretăm o serie de ritualuri bine-cunoscute care au focul drept element central. În această privință dispunem de un material etnografic bogat, pus în valoare de o seamă de etnologi celebri: S. Florea Marian, Ion Ghinoiu, Romulus Vulcănescu, Ion Mușlea, Ovidiu Bîrlea etc. S. Florea Marian scrie despre focurile din ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe. În Rădăuții de altădată, consemnează autorul, "se freacă două lemne uscate unul de altul atâta
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt descrise și de S. Florea Marian, Nunta la români, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1995; Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 2000. 81 Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, ed. cit., p. 39. Etnologul ieșean prezintă și alte variante ale vergelatului întâlnite în practicile magice din satele moldovenești. "Vergelatul și ornitologicul se îmbină în unele practici magice: Întâi se ia o crenguță dintr-un cuib de rândunică, apoi se face o grebluță cu care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în legătură cu simbolistica focului: teoria purificatoare susținută de Edward Westermarck și teoria solară împărtășită de Wilhem Mannhardt. Dacă prima are în atenție purificarea holdelor, animalelor, caselor, oamenilor și privește procreația, cea de-a doua propune o interpretare diferită, îmbrățișată și de etnologul român Ion Ghinoiu. Ea ar marca încercarea oamenilor de a ajuta soarele, "să-l mențină la aceeași înălțime pe boltă la solstițiul de vară și să-l sprijine în urcușul lui pe cer la solstițiul de iarnă"(p. 107). 83
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și o serie de credințe care afirmă că stăpânirea sa presupune nu numai pricepere, ci și îndeplinirea anumitor acțiuni ritualice, respectarea unor tabuuri. 85 În această privință dispunem de un material etnografic bogat, pus în valoare de o seamă de etnologi celebri: S. Florea Marian, Ion Ghinoiu, Romulus Vulcănescu, Ion Mușlea, Ovidiu Bîrlea etc. 86 Pentru alte informații referitoare la practicile magice și divinatorii în cele trei mari momente de trecere (nașterea, nunta, moartea) vezi: Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iași, Ed. Presa Bună, 2002, vol. II, p. 29. 159 Lucien Lévy-Bruhl, Les fonctions mentales dans les sociétés inférieures, Paris, Alcan, 1918; La mentalité primitive, Paris, Alcan, 1922. În cele două lucrări ale etnologului și antropologului francez se regăsesc explicații și teorii (de exemplu, legea participației) privind felul în care mentalitatea primitivă își asumă elementul magic și religios. 160 Achim Mihu, op .cit., p. 228. 161 Vezi în acest sens analiza secvențială a filmului din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de la raison sensible, Paris, Bernard Grasset, 1996; Michel Maffesoli, Le mystère de la conjonction. Paris, Fata Morgana, 1997; Giulia Sfameni Gasparo, Oracoli, profeti, sibille. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, ed. cit. La toți aceștia mai putem adăuga nenumărați antropologi și etnologi din țară și străinătate care au scris texte serioase (folosite și citate în lucrarea nostră) în domeniu. 185 Subiectul este tratat și de Claude Benski et al., The "Mars" Effect, a French Test of over 1000 Sports Champions, Amherst, New
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]