924 matches
-
în lume. 535 Idem, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 166. 536 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. 537 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 225. 538 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 313. 539 Ibidem, p. 313. 540 În alt articol, Mircea Eliade, "Gabriel Negry și problemele dansului folcloric", în op. cit., p. 328, 329, analizează dansul care trebuie să-și aibă izvorul tot în prezența
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
articol, Mircea Eliade, "Gabriel Negry și problemele dansului folcloric", în op. cit., p. 328, 329, analizează dansul care trebuie să-și aibă izvorul tot în prezența fantastică, ca și "gestul și plastica și muzica". 541 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315; Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1992, p. 28. 599 Ibidem, p. 30. 600 Ștefan Borbély, op. cit., p. 200. 601 Mircea Eliade, op. cit., p. 9. 602 Ibidem, p. 30. 603 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 209. 604 Ibidem, p. 129. 605 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 321. 606 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 32. 607 Ibidem. 608 Eugen Simion, op. cit., p. 295. 609 Mircea Eliade, op. cit., p. 16. 610 Ibidem, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
33. 631 Eugen Simion, op. cit., p. 295. 632 Mircea Eliade, op. cit., p. 7. 633 Ibidem, p. 8. 634 Ibidem, p. 11. 635 Ibidem, p. 22. 636 Ibidem. 637 Mircea Eliade, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 112. 638 Ștefan Borbély, op. cit., p. 202. 639 Rodica Zafiu analizează acest sufix din punct de vedere diacronic, vizând semantismul dezvoltat în limba de origine, neogreaca, precum și din perspectiva tendințelor sale în limba
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 350.) 683 Marta Petreu, op. cit., p. 178. 684 Matei Călinescu, op. cit., p. 166. 685 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 30. 686 Idem, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 315. 687 Idem, Proză fantastică, vol. V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 106. 688 Ibidem, p. 92 și 94. 689 Ibidem, p. 94. 690 Al. Piru, "Mit și istorie în "Nouăsprezece
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Le Cr�puscule des id�ologies, Consid�rations sur une m�thodologie prospective dans l`�tude des r�lations internationales en vue de construire un mod�le de securit� et de coop�ration en Europe etc. Andrei Pandrea, doctor �n etnologie la Sorbona, este fondatorul Asocia?iei Sociologilor ?i Etnologilor, Vlad Georgescu a fondat Mi?carea pentru sus?inerea democra?iei, Denise Pop-C�mpeanu, doctor �n etnologie la Lisabona, este cercet?tor la EHESS ?. a. Sociologia rom�neasc? �n tranzi?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le de securit� et de coop�ration en Europe etc. Andrei Pandrea, doctor �n etnologie la Sorbona, este fondatorul Asocia?iei Sociologilor ?i Etnologilor, Vlad Georgescu a fondat Mi?carea pentru sus?inerea democra?iei, Denise Pop-C�mpeanu, doctor �n etnologie la Lisabona, este cercet?tor la EHESS ?. a. Sociologia rom�neasc? �n tranzi?ie Contactul rom�nilor din ?ar? cu sociologia occidental? a fost cenzurat, interzis (?i) �n numele autosuficien?ei materialismului dialectic ?i istoric. Din 1990 exist? alte posibilit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lcite. Drept urmare, demersul adoptat aici relateaz? istoria unui proiect ?i a unei practici ?tiin?ifice, propun�nd c�teva chei de analiz?. Urm?rînd concizia, a fost adoptat? o concep?ie destul de strict? a sociologiei, ceea ce a dus la excluderea etnologiei ?i a psihologiei sociale din c�mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
coală practic? de �nalte studii (EPHE) unde ?i Simiand va r?m�ne p�n? �n 1920; Halbwachs, profesor la Strasbourg p�n? �n 1935, vă r?m�ne mult timp departe de Paris. Sociologia avea s? se rup? de etnologie c?reia i s-au consacrat �n principal �cercet?torii� (f?c�nd-o s? progreseze decisiv), Mauss [76] �n primul r�nd, cel care a avertizat sociologii �n privin?a limitelor demersului lor: Este de pu?în folos s? filosof
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau Othmar Spann, se ilustreaz? mai mult prin specula?îi doctrinare ?i normative, str�ns legate de ideologia �n ascensiune sau, �n cazul lui Franz Oppenheimer, contra ei. Lucr?rile lui Vierkandt �l situeaz? pe acest universitar berlinez venit din etnologie (Vierkandt, 1896) la r?scrucea unor influen?e multiple din care �ncearc? o sintez?. �mpreun? cu Simmel, d? că sarcin? sociologiei definirea �formelor� primordiale ale socialului, dar respinge individualismul ?i pozitivismul. El refuz? s? reduc? socialul la ac?iunea reciproc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Budapesta, �n 1944. Al?i c�?iva, cum este cazul lui Ren� K�nig, iau drumul exilului temporar. �n sf�r?it, al?îi se retrag �n domenii de studiu mai pu?în expuse (?i mai pu?în apreciate!) precum etnologia, folclorul sau geografia uman? Cu excep?ia unor colaboratori f??i?i ai regimului (Freyer, Ipsen, �ntre al?îi) � care, �n opozi?ie cu GDS ?i Asocia?ia Internă?ional? de Sociologie (1949) vor re�nt�lni dup? r?zboi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Noi eram marginali sau atipici. Maucorps, care a murit prea devreme, era un ofi?er de marin?, un elev al lui Navale, probabil unul dintre pu?inii care au r?mas �n Fran?a liber?. Chombart de Lauwe venea din etnologie, dar ?i de la RAF. Pe Morin l-au p?scut mari pericole ?i a dus o via?? r?ț?citoare �n timpul r?zboiului. Nu eram marginali doar �n raport cu via?a universitar?, dar ?i �n raport cu aparatul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care spera s? devin? ?i nici nu va orienta efectiv demersurile teoretice ?i metodologice ale cercet?torilor care �i vor acorda mai mult? reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pune accent pe cercetare, prefer�nd politicii contractelor o politic? a comenzii directe via CNRS care titularizeaz? numero?i auxiliari, num?rul cercet?torilor devenind cu mult mai mare dec�ț cel al universitarilor � situa?ie care, cu excep?ia etnologiei, nu mai are echivalent �n sectorul ?tiin?elor umane ?i sociale. �n acela?i timp, descentralizarea administrativ? a ??rîi stimuleaz? ?i diversific? cererea de sociologie, contribuind la extinderea c�mpului �n direc?ia �problemelor sociale� acute: politicile sociale ?i culturale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu seamă logica banului, a rentabilității, a reușitei. Pierzând ore în șir pe terasa cafenelei Flore și ducându-se la culcare în zori, el își afirmă dreptul la lenevie. El înțelege de asemenea după cum afirmă Lucien (Daniel Gélin), studentul la etnologie din Rendez-vous de juillet 139 că lumea le era deschisă, că tinerii aveau în sfârșit dreptul să-și spună cuvântul și că trebuiau s-o facă. Însă ce-i șochează încă și mai mult pe cei cu gândire convențională este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
diferite de cele folositoare pentru cunoașterea universului fizic și diferite de cele proprii teologiei. Știința despre societate trebuie să fie laică. Opera sa l-a propulsat în conștiința urmașilor ca primul istoric modern, ca întemeietor al filosofiei istoriei, antropologiei și etnologiei, ca primul care a formulat o metodă sistematică de cercetare istorică și a dezvoltat o teorie a istoriei care a devansat mult ceea ce au realizat contemporanii săi. În studiul introductiv la cartea Vico, Știința nouă, Nona Facon scrie: "Italia are
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
își are originea în greacă, dar cuvintele construite cu el au fost preluate din franceză, iar, uneori, și din alte limbi: etnie (< fr. ethnie), etnocentrism (< fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism), etnogeneză (< fr. ethno-genèse), etnograf (< fr. ethnographe), etnografie (< ethnogra-phie), etnolog (< fr. ethnologue), etnologie (< fr. ethnologie), etnonim (< fr. ethnonyme). De la baza germanică, folk, româna are cîteva elemente referitoare la creația populară și la știința care o are ca obiect, elemente care au fost inițiate pe terenul limbii engleze și au fost receptate de majoritatea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un derivat pe terenul limbii portugheze) de la care s-a format derivatul democratizaçăo "democratizare". Pe de altă parte, de la gr. éthnos a rezultat în portugheză prefixoidul etn(o)-, cu care s-au realizat mai multe derivate: etnogenia, etnografia, etnográfico, etnógrafo, etnologia, etnólogo, etnonímia. Adjectivul etnico a fost însă împrumutat din greacă, unde are forma ethnikós. Elementul germanic se regăsește în portugheză în împrumutul folclore < engl. folklore și în derivatele de la el: folclórico [fol΄kloricu], folclorista [folklo΄ri(t(]. O comparație între
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elementele grecești, poloneza are derivate similare celor din limbile romanice și germanice: demokract(k)a "democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit naród cu mai multe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care nu puteau fi oprite în loc. Și nici n-ar fi fost bine. Dar nostalgicele existențe sunt de condamnat? Ceea ce diferențiază o epocă de alta sunt în primul rând mentalitățile. Comportamentul, atitudinea, caracterul sunt esențiale, iar psihologia socială tinde spre etnologie și spre istorie. Psihologia ieșeanului a fost, într-o măsură, convingătoare și ocrotitoare în fața amalgamului de idei comandate, de locuri comune, de proliferarea heteroclită a opticii de diverse tipuri și origini. De aici personalitatea lui, reticența de a primi ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
hotare; la Bruxelles, la Parlamentul European, Ana Maria Paraschiv Lavric, secția de traduceri și editări; medicul Dan Lavric alină și vindecă bolnavii; ingineri ca oamenii cu multă știință i-au cercetat solul și subsolul, vestigiile arheologice; profesorii istoria, geografia și etnologia, au arătat de când sunt stăpânite de poporul nostru plaiurile peste care au trecut mileniile în fuga lor necontenită și încă multe, multe altele, exprimând în diferite feluri și cu pregnanță, imaginea fermecătoare a tabloului spațial al scumpelor noastre meleaguri. Motivație
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai am încă un teanc întreg la care trebuie să răspund. Este o manie a mea, care mă costă mult: îmi place să primesc «corespondență». Din nenorocire, primesc nenumărate scrisori neinteresante, de la necunoscuți care-mi cer întrevederi pe chestiuni de etnologie, psihologie etc. - și mă apăr cum pot, mă apăr, mai ales mințind. Notez acest amănunt ca să anulez aproape 90 la sută din corespondența mea. Nu o recunosc. Ce scriu acolo nu corespunde decât rareori realității. Trebuie să mint ca să-mi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a religiilor. Între 1940 și 1949, docent în istoria religiilor la Universitatea din Uppsala, iar între 1949 și 1950, la cea din Lund. Din 1950 este profesor deistorie a religiilor la Uppsala. A participat la numeroase congrese: Congresul Internațional de Etnologie, Stockholm 1951; Congresul Internațional de Patristică, Oxford, 1955; Congresele Internaționale de Istorie a Religiilor, Roma 1955, Tokyo 1958, Turku, 1973... În 1940 și-a susținut teza de doctorat Le baptême de feu, la Universitatea din Uppsala, urmată câțiva ani mai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a istoriei religiilor, Eliade va comenta succint Essai sur la religion des Bambara și Dieu d’eau. Entretiens avec Ogotemmeli, Paris, 1948, sinteza lui Griaule despre mitologia și tradiția exoterică a dogonilor, în linia cercetărilor de sociologie a religiei și etnologie care, de la Durkheim și Mauss la Joachim Wach și Claude Lévi-Strauss, au contribuit la explicitarea religiilor primitive ca structuri articulate, coerente - vezi Nostalgia originilor, pp. 36-37. 2. Raymond Queneau (1903-1976): poet, romancier și eseist, prolific autor al Editurii Gallimard, publicând
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]