926 matches
-
în 1972, Facultatea de Chimie a Universității din București, după care a lucrat în calitate de cercetător la Institutul „Daniel Danielopolu” din București (1974-1991). Din 1991 este cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Și-a luat doctoratul în etnologie și antropologie culturală cu tema Simboluri hermetice în cultura tradițională românească. În 1980 efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Studii Orientale din Romă, sub conducerea marelui orientalist Giuseppe Tucci. Debutează în „Revista de etnografie și folclor” (1979), cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
statistician. Demnitar comunist, prim-ministru al României (1974-1979). Profesor universitar la București. Academician. 30 Paul H. Stahl (1925-2008), etnolog, sociolog, cercetător la Institutul de Istoria Artei și la Institutul de Studii Sud-est Europene. Stabilit, în 1969, în Franța, a predat etnologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales și la Univ. René Descartes-Sorbonne și la Laboratoire d'Anthropologie Sociale, de la Collège de France. Din 1993 membru de onoare al Academiei Române. 31 Leonte Răutu (1910-1993), activist comunist, membru în conducerea PCR
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
CLAUDE LÉVI-STRAUSS (1908-2009), considerat „părintele antropologiei moderne”, a urmat studii de drept și filozofie înainte de a se orienta către etnologie și antropologie. A fost profesor la S²o Paulo (cercetările etnografice de aici constituie sursa volumului Tropice triste, care i-a adus celebritatea), iar mai apoi, pînă la pensionarea din 1982, director de studii și profesor la Collège de France, precum și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în primul rînd, expresia unui statut care face diferența între copiii mici, pe de o parte, și adolescenți și adulți, pe de altă parte. În această privință, el este legat de un vast ansamblu de credințe și practici pe care etnologii le-au studiat în majoritatea societăților, și anume riturile de trecere și de inițiere. Într-adevăr, există puține grupări umane în care, sub o formă sau alta, copiii (uneori și femeile) să nu fie excluși din tovărășia bărbaților prin ignoranța
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și popoarele pe care le studiază s-au modificat profund. Țări nu demult colonizate, astăzi independente, le reproșează etnologilor că le frînează dezvoltarea economică încurajînd supraviețuirea unor vechi obiceiuri și a unor credințe perimate. Unor popoare dornice să se modernizeze, etnologia le apare ca ultimul avatar al colonialismului ; ele manifestă față de aceasta neîncredere, dacă nu chiar ostilitate. În alte părți, minoritățile indigene care continuă să existe în sînul cîtorva mari națiuni moderne - Canada, Statele Unite, Australia, Brazilia - au dobîndit o conștiință acută
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a înțelege mai bine anumite resorturi profunde ale funcționării societăților, nu putem recurge doar la cele care se află cel mai departe de noi în timp sau în spațiu. Nu cu mult timp în urmă se apela aproape automat la etnologie pentru a interpreta tradiții vechi sau recente, al căror sens nu mai era cunoscut, ca pe niște rămășițe sau vestigii ale unei stări sociale încă prezente la populațiile sălbatice. Contrar acestui primitivism desuet, am realizat că forme de viață socială
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
avea o gândire logică, vorbea și raționa ca ființă deplină. Se dezvoltase deja spiritul în om156. Viziunea naivă asupra unei posibile spectaculozități în devenirea umană este combătută și de către Claude Lévi-Strauss, în "Rasă și istorie": "Citim în multe tratate de etnologie că omul datorează descoperirea focului unui fulger întâmplător sau unui incendiu în savană, că găsirea unui animal fript întâmplător în aceste condiții i-a dat ideea coacerii alimentelor; că inventarea olăritului a apărut prin uitarea unui bulgăre de argilă în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
1996, vol. II, p. 48. 115 Spengler folosește această sintagmă pentru a caracteriza dezvoltarea și apariția conștiinței de sine. Vezi și Oswald Spengler, op. cit., vol. I, p. 120. 116 În tratatul său de economie, Acțiunea umană, arată: "Nici istoria, nici etnologia, nici o altă ramură a cunoașterii, nu pot furniza o explicație care a dus de la haitele și tavernele strămoșilor nonumani ai omenirii la grupurile sociale primitive, dar încă de pe atunci pregnant diferențiate despre care ne oferă informații excavațiile, cele mai vechi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ANDREI OIȘTEANU (n. 1948) este cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română), conferențiar asociat la Centrul de Studii Ebraice, masterat (Universitatea din București) și președinte al Asociației Române de Istorie a Religiilor. Domeniile sale predilecte sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este doctor În științe umaniste (Universitatea din București) și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărți publicate În limba română : Grădina de dincolo. Zoosophia, Dacia, 1980 ; Motive și semnificații mito-simbolice În cultura tradițională
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Studiere a Anti- semitismului din cadrul Universității Ebraice din Ierusalim mi-a oferit o bursă pentru o cercetare cu tema Imaginea evreului În cultura tradițională românească, o cercetare comparativă În context est-central- -european. Se suprapunea astfel interesul meu pentru studiile de etnologie vizând centrul și estul Europei cu cel pentru istoria și cultura evreilor din aceeași zonă. Lucrând la proiect, mi-am dat seama că ar fi interesant și important să urmăresc modul În care stereotipurile referitoare la evrei, așa cum apar ele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parțial, m-am așteptat, dar căreia nu i-am bănuit amploarea. Este vorba de rănile de nevindecat pe care cenzura comunistă le-a provocat În corpusul literaturii științelor sociale. În marea majoritate a cărților, publicațiilor și studiilor de folclor și etnologie apărute după război În România nu se vorbește aproape deloc despre evreu, pentru că acest nomen ethnicum și tot ce era legat de el au devenit În bună măsură tabu. După un exces de popularitate (negativă, ce-i drept) În perioada
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cerut interzicerea folosirii acestui etnonim, ca fiind Încărcat cu semnificații depreciative. Revenind la epoca național-comunistă, Îmi aduc aminte că, În 1979, Romulus Vulcănescu mi se plângea că cenzura i-a exclus Întregul articol referitor la „țigano- logie” din Dicționarul de etnologie pe care Îl pregătea la Editura Albatros. Autorul a schimbat termenul amintit cu cel de „gipsologie” și textul articolului a putut să apară În carte <endnote id="(549, p. 150)"/>. Este o poveste ridicolă, dar simptomatică. Ea demonstrează că degra-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să zicem, românii ? În orice caz, În secolele XVIII-XIX, călătorii străini prin Țările Române și românii Înșiși atestă abundența de usturoi și de ceapă În hrana românilor <endnote id="(3, p. 23 ; 462, p. 163)"/>. La aceeași concluzie au ajuns etnologii care s-au ocupat la sfârșitul secolului al XIX-lea de bucătăria țăranului român : „Ceapa se pune mai În toate bucatele, să le dea gust. Ea se mănâncă și sadea [...]. În multe mâncări se pune mujdei de usturoi” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Al. Dobre, Editura Minerva, București, 2000. 547. Informații culese pe teren de o masterandă a mea, Cristina Toma, căreia Îi mulțumesc. 548. Honoré de Balzac, Opere, vol. VII, Editura pentru Literatură Universală, București, 1961. 549. Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, Editura Albatros, București, 1979. 550. Bruce Lincoln, Theorizing Myth. Narrative, Ideology, and Scholarship, The University of Chicago Press, Chicago - Londra, 1999. 551. Ion Slavici, Die Rumänen in Ungarn, Siebenburgen und der Bukowina, Karl Prochaska, Viena, 1881. 552. Vintilă Mihăilescu, „Imagini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
editarea unui manuscris inedit din 1915. 820. Cesare Lombroso, L’anthropologie criminelle et ses récents progrès, Félix Alcan, Paris, 1890. 821. Ligia Livadă-Cadeschi, „Un francez În Valahia anilor 1830. Alphonse Royer și amintirile sale de călătorie”, În Symposia. Caiete de etnologie și antropologie, nr. 1, Editura Aius, Craiova, 2002, pp. 255-268. 822. Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului. Scene din viața privată, Editura Polirom, Iași, 2003. 823. Nicolae Filimon, Escursiuni În Germania meridională. Nuvele, postfață și bibliografie de Paul Cornea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vieții sociale. Muzicieni, poeți, filosofi, oratori, pictori și sculptori se întrec în atingerea excelenței, așa cum atleții se întrec pentru obținerea ramului de măslin. Modelele culturale reprezintă o varietate de factori ca: limba în care se comunică, cultura asociată cu istoria, etnologia, valorile estetice, ceremonii de deschidere și închidere, ștafeta torței olimpice, întreceri culturale și alte activități organizate pe perioada Jocurilor Olimpice. Îți mulțumim pentru pământul tău pe care am alergat. Mulțumim pentru aerul care ne permite să respirăm, Pentru apele care ne
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Class. Critical concepts, vol. I, Routledge, Londra, pp. 159-174. Blalock, H.M. (1967) „Status inconsistency and interaction: Some alternative models”, în American Journal of Sociology, nr. 73, pp. 303-315 (publicat prima dată în 1944). Bonte, P.; Izard, M. (1999), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași. Boudon, R.; Besnard, P.; Cherkaoui M.; Lecuyer, B.-P. (1995), Dictionnaire de la sociologie, Larousse, Paris. Bourdieu, P. (1989), „Social space and symbolic power”, în Sociological Theory, nr. 7(1). Bourdieu, P.; Wacquant, L.J.D. (1992), An
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Moldovei (și Bucovinei), lucrările de mare valoare (colectivul Centrului de folclor al Filialei Iași a Academiei) au adus la lumină un capitol care ilustrează acest subiect; nu cred că, în acest volum, poate fi inclus subiectul care, de fapt, aparține etnologiei. Aici, în această carte, este potrivit însă ca în câteva cuvinte să abordăm relațiile medicinii populare cu medicina cultă. Specific, în acest context, că ne referim numai la subiectul "Moldova", pe de o parte, și că ni se pare firesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
simt În piatră o forță,o prezență sacră. La orele de istoria religiilor poate fi prezentată maniera În care Eliade abordează istoria religiilor, fără tentă apologetică. Autorul consideră această disciplină una „totală”. În studiile sale, adăuga tangențele istoriei religiilor cu etnologia, antropologia, filosofia istoriei, lingvistica, literatura. În același timp, precizează Eliade În „Cuvântul Înainte” al Tratatului de istorie a religiilor, nu poți Împresura fenomenul religios de fiziologie, psihologie, sociologie, economie, lingvistică, arte. Făcând astfel, lăsăm să se scape „ce are unic
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
unor noi tipuri de estetici cu consecințe accentuat post-estetice. Dacă studiile vizuale reprezintă un câmp transdisciplinar și inter-metodologic de cercetare, care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Prin „Șezătoarea” și prin corpusurile pe care le-a întocmit (cimilituri, descântece), prin declanșarea unei veritabile mișcări de strângere a tradițiilor populare, la care s-au raliat numeroși aderenți, G. s-a impus ca un nume de seamă în istoria etnologiei românești. A debutat colecționând și publicând cimilituri, influențat de lectura unui studiu al lui Moses Gaster, Literatura populară română, și ulterior, vreme de paisprezece ani, a adunat, cu multă trudă și cheltuială, din publicații vechi și contemporane, unele greu accesibile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
2001), Piața Universității (1997), Ghidul sărbătorilor la români (1998), O stradă oarecare din București (1999), Surîsul lui Harry (1999), Lecții cu povești despre facerea lumii (2000), Cîteva gînduri despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare/Dosar sentimental (2000), Talmeș balmeș de etnologie și multe altele/Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor (2001), Arca lui Noe. între neolitic și Coca-Cola (2003), Anii ’80 și bucureștenii (2003), Vagabondage dans les Balkans (2003) etc. Carmen Mihalache (Huluță), n. 1969, este etnolog și din 1996
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Noe. între neolitic și Coca-Cola (2003), Anii ’80 și bucureștenii (2003), Vagabondage dans les Balkans (2003) etc. Carmen Mihalache (Huluță), n. 1969, este etnolog și din 1996 lucrează la Muzeul Țăranului Român din București. A publicat articole și studii de etnologie, istorie orală sau folclor în presa culturală și în reviste de specialitate, este coautor al mai multor volume și a coordonat o serie de proiecte culturale dedicate unor comunități locale sau profesionale din mediul rural. Cuvînt introductiv în care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele mai multe etnotexte putînd fi analizate pe baza mai multor asemenea elemente. De pildă, banala superstiție „Pisica neagră îți aduce ghinion dacă-ți taie calea“ poate fi clasată pornind de la cuvintele pisică, negru, ghinion și cale. Se spune că la baza etnologiei stă mirarea. Etnologul îl descoperă pe celălalt, se miră și începe să-l cerceteze. De la o vreme, etno logul crede că știe multe și se miră mai puțin. E rîndul cititorului să se mire! Parcurgînd această carte, va avea surpriza
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ales prin istoria mentalităților, istoria culturii și istoria relațiilor internaționale, dacă le considerăm ca discipline aparte. Există apoi și alte discipline sau domenii de cercetare care ating, mai mult sau mai puțin, tematica imaginilor etnice și culturale: antropologia culturală și etnologia, atunci când, de exemplu, abordează problematica aculturației; sociologia prin studiul etnicității sau al relațiilor dintre „centru” și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]