1,730 matches
-
relația cu Făcăoaru și ideile sale extremiste, Moldovan s-a dovedit Încă o dată inadecvat rolului autoasumat de lider al mișcării eugeniste. Alte perspective asupra statului eugenictc "Alte perspective asupra statului eugenic" În epocă, s-au afirmat și alți adepți ai eugeniei, neafiliați cercurilor conduse de Moldovan, care explorau Însă potențialul teoriilor eugeniste de a reforma instituțiile statului și conceptul de cetățenie. Unul dintre aceștia era Ioan Manliu, un medic interesat de construirea unui stat bazat pe principiile eugeniei. Manliu a publicat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alți adepți ai eugeniei, neafiliați cercurilor conduse de Moldovan, care explorau Însă potențialul teoriilor eugeniste de a reforma instituțiile statului și conceptul de cetățenie. Unul dintre aceștia era Ioan Manliu, un medic interesat de construirea unui stat bazat pe principiile eugeniei. Manliu a publicat câteva lucrări În 1920, Înainte de apariția doctrinei biopolitice elaborate de Moldovan. În ciuda unor similitudini Între ideile lui Manliu și propria sa teorie, Moldovan nu menționează Însă numele acestuia În lucrările sale. Încă din 1921, Manliu a descris
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Regat. Banu era un scriitor prolific și, din multe puncte de vedere, o personalitate cu mai multe calități academice decât Moldovan, ale cărui sinteze aveau aspectul unor manifeste militante sau pamflete mai mult decât al unor analize În profunzime ale eugeniei, la nivelul fundamentelor teoretice, al istoriei și al implicațiilor pentru politicile publice 97. Singura lucrare a lui Moldovan care se poate compara cu profunzimea și complexitatea celor publicate de Banu este ultimul său volum, Tratat de medicină socială (1947). Banu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
disgenici și sporirea dimensiunilor elitei biologice 109. Banu părea un adept fidel al distribuției populației după o curbă În formă de clopot. Cu toate acestea, exista un punct important de divergență Între opinia lui Banu și cea a majorității adepților eugeniei din Marea Britanie, Statele Unite și Franța, preocupați În mod similar de degenerarea clasei muncitoare. Banu considera că responsabilitatea și activitățile de „normalizare” a capitalului biologic al clasei muncitoare nu puteau fi lăsate În Întregime În grija mamelor, așa cum sugerau cei mai mulți dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de orice considerații practice, statul comunist și-a redefinit politicile În sensul aplicării unor măsuri mai restrictive de control al sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de sănătatea națiunii, nu de politică. Cu toate acestea, unele dintre lucrările adepților eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă a devenit fundamentul unei ideologii politice care, În unele cazuri, așa cum este cel al lui Moldovan În Biopolitica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului față de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În el trebuie să vedem un laborator al generațiilor viitoare, față de care atenția noastră trebuie să se Îndrepte cu aceeași solicitudine ca și față de materialul uman prezent. Expunere de motive, Proiectul Legii Sanitare și de Ocrotire, 1930 Adepții români ai eugeniei și-au investit eforturile nu doar În sensul restructurării statului, ci și pentru remodelarea rolurilor și ierarhiilor sociale. La baza viziunii lor a stat ideea Întâietății intereselor colective asupra celor individuale. Rolul social al unui individ singular era, de aceea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trecut să ofere siguranță. Dimpotrivă, principiul interesului prioritar al comunității În raport cu actorii individuali avea să constituie fundamentul unei noi ierarhii a meritelor care, În opinia eugeniștilor, reflecta mai bine nevoile și problemele specifice epocii moderne. Ierarhiile sociale schițate de adepții eugeniei din România erau, În general, mai complexe decât de cele elaborate de alte mișcări eugeniste 1. Ne propunem să examinăm În continuare complexitățile, dar și inconsistențele conținute de modelul ierarhiei sociale eugeniste, pentru a Înțelege mai bine felul În care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
La fel ca și alte programe sociale normative propuse În epocă, teoriile eugeniste au folosit diferite reprezentări ale „celuilalt” pentru a trasa granițele normalității. Diferența dintre strategiile eugeniste și ideile altor intelectuali români era reprezentată de insistența cu care adepții eugeniei subliniau necesitatea de a folosi argumente științifice, bazate pe legile eredității, pentru a distinge Între comunitatea normală și elementele străine acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu care adepții eugeniei subliniau necesitatea de a folosi argumente științifice, bazate pe legile eredității, pentru a distinge Între comunitatea normală și elementele străine acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult mai moderați În problema separării elementelor străine de organismul sănătos al națiunii decât membrii mișcării eugeniste din Germania. Adepții români ai eugeniei erau dispuși să recunoască acuratețea limitată a metodelor folosite pentru a identifica indivizii nedoriți și ofereau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult mai moderați În problema separării elementelor străine de organismul sănătos al națiunii decât membrii mișcării eugeniste din Germania. Adepții români ai eugeniei erau dispuși să recunoască acuratețea limitată a metodelor folosite pentru a identifica indivizii nedoriți și ofereau chiar soluții pentru integrarea unora dintre ei În societatea normală, mai ales În cazul delincvenților minori sau al prostituatelor. Prostituția era Însă unul dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
joc era Întreaga recartografiere a structurii și relațiilor sociale - și, În particular, Însăși autoritatea pe care eugeniștii, ce se autodefineau membri ai intelighenției, o puteau pretinde În noua ierarhie. Încă din 1920, au apărut eseuri publicate de medici interesați de eugenie care vorbeau despre „o criză intelectuală” În România. Într-un eseu intitulat Laboratoriile și intelectualii, Gheorghe Marinescu, viitorul director al Societății Române Regale de Eugenie, Își exprima Îngrijorarea profundă În legătură cu posibilele consecințe ale războiului pentru moralitatea societății românești. Acei nouveaux-riches
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pretinde În noua ierarhie. Încă din 1920, au apărut eseuri publicate de medici interesați de eugenie care vorbeau despre „o criză intelectuală” În România. Într-un eseu intitulat Laboratoriile și intelectualii, Gheorghe Marinescu, viitorul director al Societății Române Regale de Eugenie, Își exprima Îngrijorarea profundă În legătură cu posibilele consecințe ale războiului pentru moralitatea societății românești. Acei nouveaux-riches ai războiului (burghezia micilor Întreprinzători) și partidele politice, În opinia sa, „paralizează buna voință a tinerilor cari ar voi să se consacre cercetărilor de laborator
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ridice deasupra conflictelor sociale și să le medieze. Marinescu nu oferea Însă la acel moment nici un indiciu cu privire la posibila filosofie a organizării sociale care stătea la baza unei asemenea susțineri. Viziunea sa a devenit mai explicită În câteva texte despre eugenie publicate ulterior. Cu toate acestea, analiza citată mai sus conține deja indicii ale unei viziuni corporatiste a relațiilor sociale conform căreia conflictele dintre diferite pături sociale urmau să fie mediate de o elită intelectuală tehnocrată, aflată pe o treaptă de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
țări ale Europei Occidentale (În special În cadrul grupurilor de veterani din Franța și Germania), astfel de revendicări Încercau, de obicei, să restabilească poziții pierdute În timpul războiului. Perspectiva conflictuală asupra relației dintre antreprenori și intelectuali și-a găsit ecou printre adepții eugeniei, ale căror scrieri explorau alte aspecte ale rolului intelectualilor În comunitățile naționale, regionale sau locale. La primele lor apariții, atât Buletinul eugenic și biopolitic, cât și Societatea de Mâine se raportau la intelectuali, Înțeleși ca specialiști cu educație superioară, ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sens. Intelectualii păreau, de aceea, să constituie grupul cu șanse ideale de a media Între prioritățile eugenice ale națiunii și masele rurale, de care erau foarte strâns legați și asupra cărora aveau o influență semnificativă, la nivelul local informal. Adepții eugeniei considerau, de asemenea, că o garanție a potențialului intelectualilor locali de a susține substanțial noua ordine, la nivelul populației de rând, era faptul că preoții și Învățătorii jucaseră un rol esențial În difuzarea ideilor naționaliste și În mobilizarea țărănimii, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de etnie română, o mare nedreptate, Înlocuind angajații de etnie maghiară din aparatul de stat cu alții de etnie română 10. Procesul de restructurare etnică s-a derulat Însă cu greu, din cauza insuficienței personalului calificat și specializat. În opinia adepților eugeniei, ritmul În care statul gestiona acest proces era chiar Îngrijorător de lent, iar situația, avertizau eugeniștii, putea să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de lent, iar situația, avertizau eugeniștii, putea să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea, nu li se putea Încredința responsabilitatea aplicării normelor eugenice. Adepții eugeniei au mers chiar mult mai departe, argumentând că birocrații care nu erau de etnie română reprezentau o amenințare disgenică directă, pentru că obișnuiau să ia În căsătorie românce, care Își pierdeau astfel identitatea națională și Întemeiau familii ai căror copii erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
liber-profesioniștii care aparțineau clasei de mijloc din Transilvania nu erau nici aceștia, În marea lor majoritate, români. Eugeniștii nu puteau controla direct comportamentul unor astfel de indivizi care, spre deosebire de angajații statului, aveau propriile lor surse de venit. În consecință, adepții eugeniei Își exprimau scepticismul față de clasele de mijloc și, cel mai adesea, subliniau aspectele disgenice, potențial amenințătoare ale comportamentului reprezentanților acestor clase, mai degrabă decât să Încerce să Îi atragă ca aliați În susținerea ideilor eugeniste. Atunci când discipolii lui Moldovan au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În principal, capacitatea sa de a obține fonduri. Un contraexemplu În acest sens este cel al mișcării din Statele Unite, care a obținut sprijinul multor oameni de afaceri, deveniți aliați convinși ai mișcării. Este și cazul familiei Rockefeller, care a acordat eugeniei un sprijin important În secolul XX. Oricât au Încercat, eugeniștii români nu au reușit să atragă În proiectele lor și să cointereseze oameni de afaceri de succes și, drept rezultat, activitatea lor a fost finanțată mai ales cu fonduri de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Statele Unite și Marea Britanie, de exemplu, cei mai mulți eugeniști (cu excepția câtorva autori, printre care anarhista Emma Goldman) formulau critici la adresa instituțiilor politice și Împotriva anumitor partide sau grupuri de politicieni, dar nu Împotriva Întregului sistem. Nici chiar În Germania cei mai mulți adepți ai eugeniei nu au subscris tendinței antiparlamentare decât după preluarea puterii de regimul nazist 21. Respingerea ireconciliabilă a statutului de grup social respectabil pe care politicienii români Încercau să și-l mențină avea ca surse opinia populară și experiențele particulare ale României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și mai multă emfază: „Se pornește la o muncă după criterii științifice, ceea ce Astra n’a putut să facă până abia În anii din urmă”25. Deși erau conștienți de tensiunile intrinsece În poziția lor față de Biserică, numeroși adepți ai eugeniei evitau să discute incompatibilitatea dintre valorile seculare pe care le promovau și mai vechile valori religioase ale publicului căruia se adresau. Încă din 1926, În Biopolitica, Moldovan evidențiase potențialul disgenic al Bisericii. Ceva mai târziu Însă, el a ales să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
extremiste pentru problemele României, mulți membri ai elitelor universitare Își mai căutau Încă refugiul intelectual În potențialul progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste, fără să interogheze implicațiile lor dincolo de intențiile lor imediate și explicite. Alți susținători ai eugeniei nu vedeau o problemă În creșterea numărului de intelectuali. Sabin Manuilă, de exemplu, se referea la disparitatea dintre numărul mare de indivizi educați În disciplinele umaniste și numărul mic de specialiști În domenii tehnice, fie ele inginerie, chimie sau medicină
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuit să promită - siguranța intelectuală a fiecărui intelectual. Critica liberală susținută de Negulescu punea și ea accentul pe necesitatea ca indivizii să Își asume mai multă responsabilitate, dar Într-o manieră complet diferită de cea a contemporanilor săi, adepți ai eugeniei. El se referea la controlul pe care fiecare individ, bărbat sau femeie, Îl avea asupra rolului și destinului său social, o viziune În care statul funcționa ca un cadru minim ce permitea interacțiunea Între indivizi autonomi. Din această perspectivă, intelectualii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indivizi autonomi. Din această perspectivă, intelectualii nu aveau nici responsabilități Înnăscute, nici privilegii mai mari decât alți indivizi. Accesul lor la poziții de putere depindea de efortul personal și era garantat doar de performanța superioară Într-o anumită funcție. Adepții eugeniei contemporani filosofului liberal identificau Însă responsabilitatea individuală cu limitele, calitățile și obligațiile biologice față de organismul mai larg. Selecția trebuia să se facă de sus În jos - indivizii urmau să fie aleși și promovați pe criteriul nevoilor națiunii, și nu pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]