947 matches
-
științifice Îl reprezenta incongruența dintre valorile seculare și eforturile eugeniștilor de a câștiga sprijinul preoților. Ioan Agârbiceanu, un preot și un scriitor remarcabil, a publicat o serie de articole pe această temă. Simpatiile sale erau, În mod clar, În favoarea mișcării eugeniste. Totuși, el nu percepea un conflict inerent Între propriile sale convingeri religioase și o teorie care identifica adevărul și valorile morale cu legile obiective ale naturii: Viața ș...ț, redusă la puterile tradiției și ale forțelor spirituale moștenite, nu mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Ceva mai târziu Însă, el a ales să treacă sub tăcere această problemă, pentru că discutarea ei era contrară scopurilor mai pragmatice, de mobilizare printre preoții satelor a unei baze mai largi de susținere a programelor eugenice și a predării ideilor eugeniste. Educarea maselor rurale despre necesitatea de a duce o viață sănătoasă și de a lua decizii reproductive responsabile era un scop pe care Moldovan nu Îl percepea ca fiind contradictoriu cu credința creștină. El a repurtat chiar unele succese, obținând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
importanța preotului la sate, ca model și Îndrumător către o viață mai sănătoasă și mai bine ghidată de principii eugenice. Cu toate acestea, contradicția dintre valorile eredității biologice și cele ale creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
apăruse ca o consecință directă a democratizării sistemului de educație 28. Este remarcabil faptul că Banu considera acest spirit de revoltă și intoleranță ca pe o amenințare la adresa intereselor României. Analiza sa este un exemplu relevant pentru felul În care eugeniștii se autodefineau ca promotori ai unei soluții moderate și orientate către menținerea ordinii, păstrând În permanență distanța Între critica liberalismului și a pluralismului parlamentar și potențialele sale interpretări extremiste. Chiar dacă aceste analize, care reliefau aspectele negative ale democrației, contribuiau la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
extremiste. Chiar dacă aceste analize, care reliefau aspectele negative ale democrației, contribuiau la legitimarea soluțiilor violente, extremiste pentru problemele României, mulți membri ai elitelor universitare Își mai căutau Încă refugiul intelectual În potențialul progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste, fără să interogheze implicațiile lor dincolo de intențiile lor imediate și explicite. Alți susținători ai eugeniei nu vedeau o problemă În creșterea numărului de intelectuali. Sabin Manuilă, de exemplu, se referea la disparitatea dintre numărul mare de indivizi educați În disciplinele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
primul rând, obligația statului de a asigura o selecție mai bună și de a utiliza mai bine capitalul uman. Accentul pus pe necesitatea ca guvernul să Își asume responsabilitatea, dar și controlul noii elite era o consecință firească a viziunii eugeniste a statului ca protector natural al sănătății prezente și viitoare a națiunii. Alți autori abordau problema șomajului intelectual Într-o manieră cu totul diferită, având ca temă centrală posibilitatea indivizilor de a alege liber să urmeze cursurile unei instituții universitare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
adepții eugeniei păreau să fie de acord că satul era „marele rezervor de unde se premenesc și se alimentează energiile constructive ale Țării...”31. Țăranii reprezentau o resursă umană neexploatată, un repozitoriu de tradiție și cheia purității etnice a națiunii române. Eugeniștii se foloseau de unele date fundamentale despre trecutul populației românești din Transilvania pentru a susține un astfel de argument. Era un fapt larg acceptat că, prin forța Împrejurărilor sau În urma unei alegeri conștiente, nu existaseră căsătorii interetnice În rândul populației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un interes constant pentru subclasele rurale. Studiul lui Banu despre sănătatea generală a poporului român concluzionase că țăranilor trebuia să li se acorde cea mai mare atenție, datorită potențialului lor neexploatat, dar În același timp și vulnerabilității existenței acestora 33. Eugeniștii reușiseră, astfel, să transforme ceea ce mulți istorici definiseră ca moștenirea apăsătoare a unui trecut al oprimării Într-o avuție biologică și o promisiune de dezvoltare În viitor. Ideile lor despre țărănime Încercau să creeze nu doar un sentiment de mândrie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
copilăriei petrecuți la sat, așa cum demonstrează pagini ample din scrierile autobiografice ale ambilor autori 35. Adepții eugeniei au integrat Însă această viziune nostalgică Într-o perspectivă mult mai agresivă și mai pragmatică decât alți contemporani, printre care Nichifor Crainic. Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia umană a satelor, ci să transforme țărănimea Într-o forță reală, nu doar potențială de asigurare a sănătății viitoare a națiunii. Eugeniștii Își asumaseră ca imperativă necesitatea de a direcționa programele eugenice mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și mai pragmatică decât alți contemporani, printre care Nichifor Crainic. Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia umană a satelor, ci să transforme țărănimea Într-o forță reală, nu doar potențială de asigurare a sănătății viitoare a națiunii. Eugeniștii Își asumaseră ca imperativă necesitatea de a direcționa programele eugenice mai ales către țărănime, nu doar pentru a permite acestei populații să Își materializeze potențialul, ci și ca să contracareze tendința aparentă de migrație către oraș și factorii disgenici cu impact
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu doar pentru a permite acestei populații să Își materializeze potențialul, ci și ca să contracareze tendința aparentă de migrație către oraș și factorii disgenici cu impact crescând la sate, de la alcoolism până la tuberculoză și sifilis. O altă preocupare importantă a eugeniștilor se lega de infuzia de politicieni profesioniști la sate, care le făceau promisiuni false țăranilor și care profitau de lipsa de educație politică a acestui electorat ce Își câștigase doar de curând dreptul la vot. Multe voci publice din România
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
țărănilor de a participa În arena politică cu aceleași drepturi ca și românii cu un nivel superior de educație. În același timp, o masă de noi votanți reprezenta un potențial electorat pentru toate partidele. În cursa pentru câștigarea voturilor țărănimii, eugeniștii aveau un mesaj diferit de toate celelalte partide. În schimbul mobilizării În sprijinul priorităților eugenice, ei le ofereau țăranilor programe, de la programe de imunizare până la măsuri de igienă publică, care pretindeau să aibă ca efect direct Îmbunătățirea speranței de viață pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mobilizării În sprijinul priorităților eugenice, ei le ofereau țăranilor programe, de la programe de imunizare până la măsuri de igienă publică, care pretindeau să aibă ca efect direct Îmbunătățirea speranței de viață pe plan local 36. La o examinare mai atentă, viziunea eugeniștilor despre țărănime pare cel puțin ambivalentă. Eugeniștii erau interesați de educarea țăranilor În legătură cu responsabilitățile lor eugenice, În principal prin intermediul Școlilor Țărănești create de Astra la Începutul anilor ’30 și prin intermediul Serviciului Social Înființat de Dimitrie Gusti În 1936. Pe de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ofereau țăranilor programe, de la programe de imunizare până la măsuri de igienă publică, care pretindeau să aibă ca efect direct Îmbunătățirea speranței de viață pe plan local 36. La o examinare mai atentă, viziunea eugeniștilor despre țărănime pare cel puțin ambivalentă. Eugeniștii erau interesați de educarea țăranilor În legătură cu responsabilitățile lor eugenice, În principal prin intermediul Școlilor Țărănești create de Astra la Începutul anilor ’30 și prin intermediul Serviciului Social Înființat de Dimitrie Gusti În 1936. Pe de altă parte, eugeniștii considerau educația periculoasă pentru că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pare cel puțin ambivalentă. Eugeniștii erau interesați de educarea țăranilor În legătură cu responsabilitățile lor eugenice, În principal prin intermediul Școlilor Țărănești create de Astra la Începutul anilor ’30 și prin intermediul Serviciului Social Înființat de Dimitrie Gusti În 1936. Pe de altă parte, eugeniștii considerau educația periculoasă pentru că adesea le oferea inocenților copii de țărani o imagine tentantă, idealizată a orașelor, care Îi putea corupe 37. Astfel, evoluția țărănimii trebuia controlată, fiind, În același timp, mobilizată pentru binele superior. De fapt, problema jonglării Între
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuia controlată, fiind, În același timp, mobilizată pentru binele superior. De fapt, problema jonglării Între activarea puterii maselor și, În același timp, menținerea unor mecanisme de control al maselor a reprezentat marea dilemă a partidelor populiste În perioada interbelică. Mișcarea eugenistă a rezolvat această problemă propunând programe și o structură socială În care controlul era deținut de specialiști tehnici, elita naturală, al căror scop era tocmai reconcilierea celor două obiective opuse. Țăranii, ca „rezervor natural al vitalității biologice”, urmau să rămână
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însă doar atât: o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice. Un alt aspect al analizelor eugenice ale vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În acea perioadă. În ansamblu, eugeniștii erau foarte alarmați de acest fenomen ca proces disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții periculoase pentru sănătate și o mai mare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții periculoase pentru sănătate și o mai mare expunere la riscul afecțiunilor sociale disgenice, precum bolile venerice, alcoolismul și tuberculoza. Mișcarea eugenistă din Europa Occidentală deja reliefase faptul că munca În mediul industrial urban transformă familiile sănătoase În familii disfuncționale, punând În pericol sănătătea generațiilor viitoare. O astfel de analiză pesimistă nu oferea nici o soluție viabilă, În afara unei prohibiții forte Împotriva migrației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
oferea nici o soluție viabilă, În afara unei prohibiții forte Împotriva migrației la orașe. Totuși, o astfel de politică era nerealistă pentru că nimeni nu putea să Își propună să controleze atât de direct și de extensiv comportamentul individual 38. Mai mult, majoritatea eugeniștilor recunoșteau că industrializarea și unele dintre efectele sale sunt procese inevitabile. De aceea, aleseseră o abordare pragmatică a problemei și erau dispuși să se ocupe de tema urbanizării ca fenomen inevitabil. Una dintre pozițiile cele mai explicite În acest sens
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În mare parte, Manuilă Încuraja urbanizarea În Transilvania ca pe o măsură „pozitivă” de a obține o „balanță” etnică pentru majoritatea populației din orașele transilvănene, care nu era de etnie română. Preocupați fie de puritatea etnică, fie de progresul economic, eugeniștii au acceptat importanța urbanizării ca fenomen și l-au discutat nu doar ca aspect disgenic al vieții moderne, ci și ca un efect inevitabil al modernizării. Eugeniștii și-au Îndreptat apoi eforturile către găsirea unei modalități de a controla, și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era de etnie română. Preocupați fie de puritatea etnică, fie de progresul economic, eugeniștii au acceptat importanța urbanizării ca fenomen și l-au discutat nu doar ca aspect disgenic al vieții moderne, ci și ca un efect inevitabil al modernizării. Eugeniștii și-au Îndreptat apoi eforturile către găsirea unei modalități de a controla, și nu de a Împiedica acest fenomen. Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenicitc " Familia și rolurile de gen \: femeile ca factori disgenici" Subiectul care preocupa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au Îndreptat apoi eforturile către găsirea unei modalități de a controla, și nu de a Împiedica acest fenomen. Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenicitc " Familia și rolurile de gen \: femeile ca factori disgenici" Subiectul care preocupa mișcarea eugenistă mai mult decât oricare alt aspect al relațiilor sociale În perioada modernă era familia. Într-un anumit sens, relațiile dintre soț și soție, părinți și copii erau În centrul viziunii eugeniste despre relațiile sociale și politice În cadrul statului și al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
gen \: femeile ca factori disgenici" Subiectul care preocupa mișcarea eugenistă mai mult decât oricare alt aspect al relațiilor sociale În perioada modernă era familia. Într-un anumit sens, relațiile dintre soț și soție, părinți și copii erau În centrul viziunii eugeniste despre relațiile sociale și politice În cadrul statului și al națiunii. Cea mai mare Îngrijorare a eugeniștilor era legată de destrămarea iminentă a familiei tradiționale, ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al relațiilor sociale În perioada modernă era familia. Într-un anumit sens, relațiile dintre soț și soție, părinți și copii erau În centrul viziunii eugeniste despre relațiile sociale și politice În cadrul statului și al națiunii. Cea mai mare Îngrijorare a eugeniștilor era legată de destrămarea iminentă a familiei tradiționale, ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului postbelic. Schimbările din sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a devenit, astfel, o noțiune demodată 42. Mai mult, urbanizarea i-a Împins pe țărani la orașe, forțându-i să Își abandoneze legăturile de familie și tradițiile. Pentru că eugeniștii considerau că familia, mai degrabă decât individul, este unitatea socială de bază, o astfel de transformare li se părea dezastruoasă, capabilă să cauzeze chiar destrămarea societății, sub ochii lor. Cum ar fi putut mișcarea eugenistă să găsească metode de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]