853 matches
-
LA ANALIZA ACELOR DE LA MAȘINILE DE TRICOTAT Majoritatea inventatorilor și fabricanților de ace de tricotat au utilizat următoarele modificări și schimbări din punct de vedere euristic, o clasificare a acestora fiind făcută în tabelul IV. 2. Din punct de vedere euristic se constată că majoritatea inventatorilor au realizat următoarele îmbunătățiri tehnologice ale acelor de tricotat: Au separat elementul cel mai necesar (a calității celei ai necesare) și au amplificat sau îmbunătățit condițiile de lucru ale acestuia Au asociat la ac un
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
selectate într-un sistem care este perceput conștient ca incomplet sau ineficient operațional și prin urmare, fără descoperirea unor noi proprietăți el nu va conduce la rezolvarea problemei. Învățarea prin descoperire se realizează cu aportul tuturor metodelor de învățământ, orientate euristic și presupune desfășurarea următoarelor activități: * înțelegerea temei de cercetat; * formularea ipotezelor și soluționarea problemelor puse și selectarea ipotezelor plauzibile; * stabilirea condițiilor, a elementelor intelectuale și a materialului necesar spre a descoperi răspunsul sau a efectua lucrarea cerută; * efectuarea lucrării; * verificarea
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
următoarele tipuri de învățare, fără să considerăm că am eludat problema tipologiei învățării: învățarea prin imitare; învățarea conceptuală; învățarea pe de rost; învățarea prin rezolvarea de probleme; învățarea pasivă; învățarea activă; învățarea senzorială; învățarea algoritmizată; învățarea prin activitate practică; învățarea euristică; învățarea prin exersare; învățarea prin receptare; învățarea prin descoperire. Întreaga problematică a învățării trebuie să constituie, alături de predare, o constantă a preocupărilor cadrului didactic în ceea ce privește organizarea și desfășurarea procesului de învățământ. Din perspectivă pedagogică, devine importantă clasificarea bazată pe gradul
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
de deprinderi motrice, pe criteriile respective, o sinteză a literaturii de specialitate studiată : Priceperile motrice sunt componente neautomatizate ale activității motrice umane voluntare, deoarece sunt dependente de condiții; sunt variabile nestandardizate. Principala cale de formare a lor este de tip euristic și modalitatea cea mai frecvent folosită este problematizarea. Priceperile motrice sunt condiționate de volumul de deprinderi motrice cunoscute, deci de experiența motrică anterioară. Priceperea motrică este o fază de valorificare conștientă - în condiții variabile și neprevăzute - a deprinderilor motrice cunoscute
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
empirice, selecționarea și formarea cadrelor în acest scop. Noile condiții sociale și organizaționale au impus însă utilizarea unor tehnici noi. De exemplu, în luarea deciziilor programate se folosește cercetarea operațională, tratarea electronică a informațiilor, iar în luarea deciziilor neprogramate - procedee euristice aplicate la formarea cadrelor sau la punerea la punct a programelor ordinatoarelor. Ideea corelației dintre diferitele particularități ale grupurilor de decizie și înseși tipurile de decizie apare și mai clar conturată la André L. Delbeco. El arăta, încă din 1967
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
procesului de căutare fiind stabilite de nivelurile de aspirație ale actorilor); dezvoltarea (apare atunci când atât alternativele, cât și consecințele lor sunt neclare); cibernetica și randomizarea (sunt folosite atunci când incertitudinea și conflictul cresc foarte mult și apare necesitatea recurgerii la tehnici euristice bazate pe încercare și eroare sau pe strategia șansei) (vezi Koopman, Brœkhuijsen, Wierdsma, 1998, pp. 369-370). Caracteristici Cele câteva probleme ale deciziei (definire, natură, clasificare, procesualitate), tratate mai sus, conturează (direct sau indirect, explicit sau implicit) principalele caracteristici ale deciziei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
3. participanți; 4. oportunități de alegere (acestea fiind situațiile în care participanții se așteaptă să lege o problemă de o soluție și astfel să ia o decizie). Cât privește caracteristicile decidenților, acestea se referă la ambiguitatea preferințelor, importanța acordată raționamentelor euristice și proceselor de tatonare, încercare și eroare, angajarea fluctuantă în activitățile decizionale. Cele patru elemente nu sunt înlănțuite logic între ele, ci amestecat mai mult sau mai puțin aleatoriu, ele fiind aruncate toate într-o ladă de gunoi. Fiecare dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
autorul îi avertizează pe cititori asupra efectelor unor factori psihologici (percepția, memoria, disonanța cognitivă) asupra procesului decizional. În următoarele două părți sunt analizate modelele mai vechi comparativ cu modelele mai noi ale luării deciziei, acestea din urmă accentuând rolul strategiilor euristice și a biasărilor în luarea deciziei. Secțiunea a 5-a insistă asupra influenței obținute de factorii sociali și psihosociali (facilitatea, lenea, compararea socială, conformitatea, gândirea de grup etc.) în raport cu deciziile care se iau în grup. Ultima secvență a lucrării insistă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la locul de muncă (Highhouse, 2001, p. 315). • Interpretarea deciziei dintr-o perspectivă cognitivă și evoluționistă Abordarea cognitivă a deciziei se datorează în mare parte lucrărilor publicate de Kahneman și Tversky (1979, 1982), care au contabilizat o serie de strategii euristice decizionale (strategia ajustării ancorei, strategia reprezentativității, strategia disponibilității), precum și efectele pe care le produc asupra deciziilor factori cum ar fi modul de formulare (framing-ul), modul de ancorare, dificultatea reamintirii unui eveniment etc. Extrem de cercetat a fost fenomenul de framing, explicat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este o astfel de teorie (Landy, 1989, p. 393). # Din păcate, teoria proceselor oponente nu a fost validată empiric. O recunoaște însăși Landy care arăta că teoria lui „nu a generat prea multă cercetare empirică” (ibidem). Ea are însă valoare euristică arătând cum se schimbă satisfacția de-a lungul timpului în raport cu o serie de elemente. Teoria comparării interpersonale Aceasta teorie își are originea în cercetările din psihologia socială care arată că oamenii se analizează pe ei înșiși pornind de la perceperea celorlalți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la achiziții cognitive și la dezvoltarea gândirii abstracte. Fără să eludăm faptul că repetiția este până la urmă “mama învățării”, accentul pus pe acest tip de formare bazat exclusiv pe exercițiu și model, fără să-l îmbine cu experimentul creativ, demersurile euristice, interpretările, metamorfozările, jocurile didactice, descompunerile structurale, transferurile informaționale în alte zone, este sortit eșecului. Scopul școlii este acela de a-i dezvolta abilități și de a-i furniza instrumente capabile să realizeze transferuri de achiziții, de a dezvolta gândirea proprie
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată în continuare câteva metode pe care auxiliarul didactic le propune educatorilor de artă pentru a fi aplicate în cadrul activităților didactice: EXPERIMENTUL CREATIV - experiment euristic, având la bază conceptul învățăii prin descoperire; JOCUL DIDACTIC - joc dirijat cu reguli precise, având ca scop învățarea de noțiuni, concepte, situații de viață, realizând transferul între jocul ca mijloc de abordare a lumii și vieții specific copilului, și învățarea
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
distanță; 61 63 • canalul prin care se transmite mesajul; • receptarea mesajului de către elevi; • stocarea și prelucrarea lui în scopul luării deciziilor (formularea răspunsurilor de către elev, a corectărilor sau a completărilor de către profesor). Analizată din perspectivă psihopedagogică, comunicarea didactică prin dialog euristic apare ca un model interactiv, profesorul și elevul fiind în același timp emițător și receptor, creându-se între ei o relație de schimb de idei, de corectări și completări. Mecanismul comunicării didactice bidirecționale, prin dialog euristic poate fi prezentat grafic
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
comunicarea didactică prin dialog euristic apare ca un model interactiv, profesorul și elevul fiind în același timp emițător și receptor, creându-se între ei o relație de schimb de idei, de corectări și completări. Mecanismul comunicării didactice bidirecționale, prin dialog euristic poate fi prezentat grafic astfel: Emițător Receptor Elevul receptează mesajul Profesorul emite stochează informația mesajul didactic canal de transmitere prelucrează Profesorul Elevul receptează răspunsul feed-back I emite răspunsurile corectează, completează solicitate de profesor ameliorează metodele receptează mesajul de comunicare feed-back
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
întrebărilor problemă, a întrebărilor retorice sau care determină reflecții (Ce se întâmplă dacă? Din ce cauză? Ar putea fi și altfel? La ce credeți că vă folosește această informație? Etc.). De asemenea, profesorul va aprecia și strategia comunicării (inductivă, explicativ-demonstrativă, euristică, deductivă, prin analogie sau combinată), precum și mijloacele audio-vizuale, a căror folosire sporește receptivitatea. 4. Comunicarea în afaceri 65 67 Activitatea de comunicare a firmei, preocuparea pentru modul în care întreprinderea își stabilește relațiile cu clienții sau furnizorii, atitudinea față de imagine
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
practicilor autorizate și, mai general, a legilor care guvernează moravurile. Este vizibilă acum extrema dificultate de a defini un concept a cărui natură Însăși se sustrage unei delimitări stricte. Unii autori consideră de altfel că acest concept nu mai este euristic, nu doar pentru că aria sa de extindere este infinită, ci și pentru că anumite aspecte esențiale, cum ar fi studiul reprezentărilor obișnuite ale cetățenilor, nu sunt aproape niciodată abordate. Acesta este și interesul principal al lucrării lui Duchesne (Duchesne, 1997b), care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociație” (Vergesellschaftung), Georg Simmel despre similitudini generale sau particulare, Charles Colley despre o asociere primară și una secundară etc. Astfel de etichete nu au fost niciodată „pure” sau univoce și nu trebuie Înțelese literal, ci interpretate cu discernământ, În manieră euristică. Mai recent, termenul de „comunitate” a Început să fie utilizat În contexte foarte diferite, legate de cetățenie (Dominique Schnapper), de meserie sau de identitatea profesională (Renaud Sainsaulieu), de grupuri de egali sau de organizarea cunoștințelor (Thomas Kuhn), de dezbaterea publică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și dinamica economică, lăsând În seama sociologiei „acțiunile nelogice” (Pareto) și „raționalitatea prin valori” (Weber). Numai școlile heterodoxe pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
țările din Lumea a Treia. Etnicitatea devine o formă de identificare alternativă a conștiinței de clasă care, pentru unii, constituie un atribut universal, și nu doar o dimensiune relativă la lupta Între grupurile În genere definite ca „etnice”. Astfel, „virtutea euristică a conceptului ar ține tocmai de faptul că permite punerea În legătură a unor fenomene considerate până acum categoric diferite” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 27). Mai mult, s-a văzut În etnicitate o nouă paradigmă pentru științele sociale, care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe de o parte, echivalări ce antrenează diferite registre stilistice, iar, pe de altă parte, structurări specifice, de obicei prin expansiune, diferite de formulările directe. V. figură, litotă, politețe, trop. DUBOIS 1973; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN EURISTICĂ. Ca "artă a inventării", euristica a fost întemeiată de filozofi raționaliști precum B. Pascal, R. Descartes, G. W. Leibniz și B. Bolzano, dar, în epoca actuală, i s-a atribuit rolul de ramură a metodologiei științei care studiază metodele și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fost întemeiată de filozofi raționaliști precum B. Pascal, R. Descartes, G. W. Leibniz și B. Bolzano, dar, în epoca actuală, i s-a atribuit rolul de ramură a metodologiei științei care studiază metodele și tehnicile de inovație intelectuală. Mecanismul euristic presupune o anumită structurare a expresiei atunci cînd este redat (în scris), încît discursul constitutiv este de obicei analitic și interpretativ, uzînd de mijloace lingvistice ce trimit la construcții teoretice. V. discurs, text. D. FILOZ. 1978. IO EVALUARE. Înțelesul curent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pot studia proprietățile și transformările altor sisteme (mai complexe). În domeniul lingvisticii, formele de modelizare sînt diverse, dar, în analiza discursului, se realizează îndeosebi prin schematizări ale descripțiilor discursive, care nu sînt decît etape ale cercetării ce corespund unei proceduri euristice și momentane a descrierii, precum reprezentarea unui model teoretic prin care se presupune accederea la o intuire a realității. De aceea, atunci cînd vizează cercetarea producerii sensului, lingvistica încearcă să modelizeze mijloacele limbii și funcționarea lor. V. model. DETRIE - SIBLOT
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
istoric. Textele biblice, scrie autorul, trebuie supuse aceleiași critici ca orice document istoric. Primul principiu, al criticismului, impune istoricului să analizeze toate evenimentele trecutului pe baza unei critici amănunțite a izvoarelor și să le selecteze pe cele verosimile cu ajutorul metodei euristice, filologice etc. Urmează apoi principiul analogiei, adică evaluarea posibilităților trecutului prin compararea lor cu propria experiență a zilelor noastre. Conform acestui principiu, Învierea lui Hristos ar fi imposibilă, pentru că nu are niciun corespondent în experiența umană a zilelor noastre. Acest
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
anevoios, dar politologii nu au așteptat perspectiva aderării "noilor democrații" la Uniunea Europeană pentru a se interesa de emergența sistemului de clivaje și partide politice care marchează perioada postcomunistă. În această privință, conceptul de clivaj furnizează un instrument fructuos de analiză euristică, întrucât avem de-a face cu variante de partid singulare, ba chiar caracterizate de o labilitate deconcertantă. În ultimii ani am avut de mai multe ori ocazia să amplificăm paradigma clivajelor fundamentale ale lui Rokkan în cazul țărilor din regiune
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Parsons, atestă cu brio acest fapt. În ceea ce ne privește, axele g l și a i sau "intersecția g i" au ridicat de la bun început probleme. Considerăm că principalele virtuți ale paradigmei lui Rokkan sunt caracterul ei comparativ și valoarea euristică. Nu le putem aprecia deplin decât confruntându-le cu alte "produse" oferite de "piața" intelectuală a uneltelor de analiză pentru studiul partidelor politice, axa dreapta/stânga pe care o teoretizează Duverger și, mai recent, Stephen Luke. Această axă suferă într-
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]