977 matches
-
neimplicat. Enunțurile sale sunt preponderent descriptive, însă degajă o forță ilocutorie specifică abordării satirice și caricaturale în genere. Cui se narează? În polemica literară, cum am văzut, beneficiarul de drept al discusului polemic este publicul, cititorul, ca instanță cu abilități evaluative, marcată sau nu deictic în discursul polemic. Un timp mai îndelungat, exegeza discursului polemic a ignorat rolul terțului "într-o practică percepută multă vreme ca bipartită". În cercetarea sa Propositions méthodologiques pour l'étude du polémique, Dominique Garand conceptualizează astfel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o insultă fără conținut: o ploaie de semne de exclamație"80. Vorbim de o secvență cu caracter didactic, teoretic, așadar descriptiv, inserată ca argument pro-domo în textul polemic explicit a cărei funcție pragmatică este evidentă: atrage atenția lectorului (ca instanță evaluativă) asupra perspectivei axiologice pe care locutorul și-o asumă liber și deschis. Prin urmare, polemistul căutând puncte vulnerabile în discursul adversarului, sugerează tactic lectorului o posibilă evaluare comparativă, înfluențându-l în actul deliberării. Polemistul, în ipostaza descriptorului, face dovada unei triple
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în denunț, prin uzanța verdictivelor calificative și imperative, iar destinatarii (net diferențiați într-un schimb polemic direct și concret) dobândesc un statut interșanjabil. Dacă, într-o confruntare deschisă și principială, publicului (destinatar 1) îi este atribuit rolul de instanță critică evaluativă, iar preopinentului (destinatar 2) i se acordă un statut de egalitate, în cazul manifestului enunțul sentențios produce un dezechilibru între actanți. Enunțiatorul își asumă total și nedubitativ adevărul propriei teze și îl expune în termeni categorici, eludând, ab initio, ipoteza
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vulgaritatea nudă a faptului cotidian într-o poezie a evenimentului punctat imagistic"221. De aici, finalitățile distincte ale unui tip, în esență, comun de discurs (doxologic și agonal): primul caută să obțină adeziunea cititorului (în rol de jurat = instanță critică evaluativă) printr-o desfășurare amplă, logic articulată, susținută prin argumente de autoritate ad rem, ad locum, ad verecundiam, iar cel de-al doilea, eliberat de chingile retorico-formale, caută să încânte, deci să-și seducă lectorul, în primul rând, prin forța de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alternative etc.), -să-și construiască o imagine de sine realistă, pozitivă, să-și cunoască, actualizeze și realizeze potențialitățile. Acțiuni desfășurate în cadrul diferitelor discipline: Acțiuni specifice: Consiliere individualizată: dezvoltarea compețentelor transversale 421, identificarea locului și impactului disciplinei în lumea socioprofesională, folosirea practicilor evaluative valorizante pentru elev, crearea posibilităților ca elevii să descopere ca au mai multe opțiuni, informări cantitative și calitative asupra reușitelor celor care au luat anterior bacalaureatul, aprofundarea cunoașterii ofertei și exigențelor învățământului superior: conținuturile și exigențele specializărilor, diferitelor discipline, a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
conștiința celor implicați produsul acțiunii"40. "O abordare tipic dogmatică a politicii, i.e. rigidă și impermeabilă"41. "Un sistem logic coerent de simboluri care, în interiorul unei concepții asupra istoriei mai mult sau mai puțin sofisticate, leagă percepția cognitivă și cea evaluativă a condiției sociale a cuiva și în special așteptările sale cu privire la viitor de un program al acțiunii colective pentru menținerea, alterarea sau transformarea societății"42. "Set de idei prin care oamenii propun, explică și justifică scopuri și sensuri ale acțiunii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
opoziție cu praxisul social ci, dimpotrivă, este conectat cu acesta. Argumentul său este că distorsiunea poate opera numai din spatele unui sistem simbolic preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o dimensiune socială, și, ca atare, dacă ideologia, în sensul său evaluativ, mai puțin polemic sau negativ, nu a fost constitutivă existenței sociale, ci doar a distorsionat-o sau disimulat-o, atunci procesul distorsiunii nu poate să înceapă"126. Soluția gânditorului francez este, în acest context, aceea de a găsi o funcție
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoașterii, de care vorbea Mannheim, sugerându-ni-se că este necesară o resemantizare a conceptului de ideologie. A miza în continuare pe definirea și analiza ideologiei numai prin raportare la criteriul adevărului științific înseamnă a ne plasa într-un context evaluativ care, tocmai fiindcă ne este propriu, ne anulează obiectivitatea. Numai în măsura în care, criticând teoriile altora, suntem capabili să îndreptăm critica și asupra propriilor noastre teorii și conjecturi, putem spera că ideologia reprezintă o cale în cunoașterea socialului. Nu este însă vorba
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
însă depășirea acestei "demarcații" care, din perspectivă obiectivistă, se impune fără drept de apel (dar asta nu înseamnă, desigur, că ar fi lipsită de puncte critice), și conferim ideologiei rolul de instrument al cunoașterii sociale bazate pe explicații de natură evaluativă, putem asuma că, renunțând la înțelegerea negativă a conceptului, există șansa de a evidenția principalele sale valențe epistemologice și, prin aceasta, de a-l reinventa. Căci, așa cum subliniază Paul Ricoeur, înainte de a se recomanda prin funcția de distorsiune-comunicare sau prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în sens restrâns există două modalități principale de raportare la ideologie. Prima este proprie, mai ales, filosofiei politice și teoriei politice normative 351, considerând că ideologia are sens în procesul de cunoaștere a realității politice în măsura în care îi recunoaștem exlusiv aspectul evaluativ, fără a emite pretenții cu privire la științificitatea enunțurilor pe care le vehiculează. Din acest unghi, judecățile evaluative utilizate în context ideologic sunt diferențiate de cele formale, ce revin demersului specific filosofiei și teoriei politice normative. Dacă posibilitatea transformării discursului ideologic într-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filosofiei politice și teoriei politice normative 351, considerând că ideologia are sens în procesul de cunoaștere a realității politice în măsura în care îi recunoaștem exlusiv aspectul evaluativ, fără a emite pretenții cu privire la științificitatea enunțurilor pe care le vehiculează. Din acest unghi, judecățile evaluative utilizate în context ideologic sunt diferențiate de cele formale, ce revin demersului specific filosofiei și teoriei politice normative. Dacă posibilitatea transformării discursului ideologic într-un discurs filosofico-politic sau teoretico-politic nu este, de obicei, chestionată, lăsându-se astfel a se înțelege
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
consideră, în schimb, că demersul justificator atribuit ideologiei deturnează abordările filosofice sau teoretico-politice (acestea din urmă fiind considerate ca respectând standardele de științificitate). Când acest lucru se întâmplă, înseamnă că "filosofia politică a părăsit raționamentele formale pentru a exersa judecata evaluativă. Întemeind politica pe o valoarea morală oarecare, transformată în criteriu absolut al binelui public, filosofia politică a alunecat înspre ideologie"352. Pe aceste considerente, ideologia poate fi definită ca reprezentând "un ansamblu de convingeri și de expresii cu caracter simbolic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
subliniat până în această etapă a argumentării noastre, analiza ideologiei s-a realizat prin raportarea sa la statutul epistemic al științelor sociale. Din acest punct de vedere, pentru cei care au considerat că științele sociale sunt neutre în raport cu valorizările de tip evaluativ, ideologia apare ca fiind în mod exclusiv un instrument de distorsionare a datelor rezultate ca urmare a observării științifice a fenomenelor sociale. Pe de altă parte, pentru teoreticienii sociali critici, cei care susțin că, alături de explicațiile cu statut de științificitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
instrument de distorsionare a datelor rezultate ca urmare a observării științifice a fenomenelor sociale. Pe de altă parte, pentru teoreticienii sociali critici, cei care susțin că, alături de explicațiile cu statut de științificitate, în zona observării realității sociale intervin și interpretări evaluative, ideologia este de neocolit în demersul specific științelor sociale. Avem de-a face, pe de o parte, cu un model cognitiv de analiză a ideologiei care se înscrie în tradiția pozitivistă și, pe de altă parte, cu unul care se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apoi de către cea politică își are fundamentul în dominația mâinii drepte" (op. cit., p. 11). 59 Richard Merelman argumentează că "frustrările și anxietățile produse de metodele inadecvate de creștere a copiilor pot inhiba identificarea și pot preveni creșterea capacităților cognitive și evaluative suficiente pentru dezvoltarea ideologiei politice. Mai mult, impunerea unor pedepse și frustrări excesive asupra oamenilor normali din punct de vedere ideologic poate induce o regresie spre contexte conceptuale mai puțin ideologice" ("The development of political ideology: a framework for the
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
social psychology: from social cognition to ideology", în Theory & Psychology, Vol. 8 (5), 1998, p. 635). 340 Terry Eagleton, op. cit., p. 15. 341 Se afirmă chiar că "judecățile despre realitatea socială reflectă perspectiva proprie a cuiva, un punct de vedere evaluativ și motivat. Cel care percepe nu este neutru sau pasiv, ci obiectiv implicat în societate. Nicio judecată despre societate (sau natură) nu este posibilă decât dintr-o perspectivă umană reflectată prin valori și ideologii. Realitatea este surprinsă nu numai prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în societate. Nicio judecată despre societate (sau natură) nu este posibilă decât dintr-o perspectivă umană reflectată prin valori și ideologii. Realitatea este surprinsă nu numai prin idei, scheme cognitive etc., ci, de asemenea, prin valorile noastre, iar validitatea aspectelor evaluative ale stereotipurilor este de asemenea relaționată cu observatorul" (Penelope J. Oakes, S. Alexander Haslam, John C. Turner, Stereotyping and Social Reality, Blackwell, Oxford, 1994, p. 203). 348 Martha Augoustinos, Iain Walker, op. cit., p. 645. 349 Peter L. Berger, Thomas Luckmann
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
science politique, PUB, Bruxelles, 2000-2001, pp. 1-19. 56 Gerry Stoker, "Introduction", în David Marsh și Gerry Stoker (ed.), Theory and Methods in Political Science, MacMillan, Basingstoke, 1995, p. 14. 57 Astfel, Gerry Stoker distinge teoriile normative (teoriile prescriptive și cele evaluative) și teoriile descriptivo-empirice (teoriile predictive, modelele și cadrele conceptuale). Vezi Gerry Stoker, op. cit., pp. 16-18. 58 Ibidem, pp. 17-18. 59 Gary King, Robert O. Keohane și Sydney Verba, Designing Social Inquiry. Scientific Inference in Qualitative Research, Princeton University Press, Princeton
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
managerul Body Gym a realizat încă din anii de debut ai firmei pe piața locală din Iași acest fapt, are posbilitatea de a învăța mult de la și despre angajații proprii prin utilizarea unor strategii de colectare a datelor cu conținut evaluativ obținut prin supraveghere, interviuri, formale sau informale, istoricul evaluărilor propriu-zise realizate de a lungul timpului. La Body Gym gândirea evaluativă este folosită în mod constant, se pun întrebări personalului, se determină și se analizează sistematic datele obținute. Conceptul integrat la
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
posbilitatea de a învăța mult de la și despre angajații proprii prin utilizarea unor strategii de colectare a datelor cu conținut evaluativ obținut prin supraveghere, interviuri, formale sau informale, istoricul evaluărilor propriu-zise realizate de a lungul timpului. La Body Gym gândirea evaluativă este folosită în mod constant, se pun întrebări personalului, se determină și se analizează sistematic datele obținute. Conceptul integrat la Body Gym pune accent pe satisfacția personalului văzută raportat la realizări individuale, înțelegere, acceptare și integrare în personalitatea proprie a
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
scopul de a provoca ilaritate cu singurul obiectiv de a pune interlocutorul într-o situație dificilă. În sfârșit, manipularea conotațiilor trimite la faptul că, pe lângă denotație, anumite cuvinte mai primesc și alți determinanți. Conotația unui cuvânt desemnează sensul figurat, eventual evaluativ, al unui termen. Manipularea poate să apară prin atașarea la un cuvânt a unor conotații, care deturnează sensul principal prin asocierea unui sens secund, pozitiv sau negativ. Astfel, cuvinte ca libertate sau dreptate sunt folosite pentru conotația lor. Nimeni nu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
probe și argumente pentru afirmațiile făcute. Adevărul și mitingul președintelui 1. descriere generală: În ediția din 20 aprilie 2007, mitingul este prezentat în două materiale: un editorial pe prima pagină și un articol acoperind întreaga pagină 2. Primul material este evaluativ: "Ieri s-a mai prăbușit un mit! Cel al iubirii fierbinți dintre popor și tătucul Traian Băsescu. Celor care au pus la cale agitația din Piața Universității le-a scăpat un lucru: participarea mai mult decât jalnică, din punct de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a diluării pasiunilor etnice resurgente în anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]