881 matches
-
sau al naturii, pentru că niciodată o societate civilă nu a fost întemeiată pe ateism 86, În definirea providenței, Vico se distanțează de fatalismul stoic sau epicurian, deoarece aceasta folosește pentru atingerea scopurilor sale voința liberă, deși coruptă, a omului. Perspectiva evoluționistă a lui Vico evidențiază rolul religiei în civilizarea umanității și descoperă în legea naturală prototipul normativelor civile: "Această Nouă Știință sau metafizică, studiind natura comună a națiunilor în lumina providenței divine, descoperă originile instituțiilor divine și omenești printre națiunile păgâne
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
1813; Henry Hallam, An Introduction to the Literature of the Fifteenth, Sixteenth, and Seventeenth Centuries, 4 vol. Londra, 1836-1839. 12. In Germania, H. Steinthal, fondatorul revistei Zeitschrift fiir Vol-kerpsychologie (1860), pare să fi fost primul care a aplicat sistematic principiile evoluționiste la studiul literaturii. Aleksandr Vese-lovski care, în Rusia, a încercat să scrie, pe baza unei uriașe erudiții, o "poetică evoluționistă", a fost elevul lui Steinthal. în Franța, teoriile evoluționiste sunt evidente, de exemplu, în: Edelestand du Merii, Histoire de la comedie
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
1860), pare să fi fost primul care a aplicat sistematic principiile evoluționiste la studiul literaturii. Aleksandr Vese-lovski care, în Rusia, a încercat să scrie, pe baza unei uriașe erudiții, o "poetică evoluționistă", a fost elevul lui Steinthal. în Franța, teoriile evoluționiste sunt evidente, de exemplu, în: Edelestand du Merii, Histoire de la comedie, 2 vol., 1864. Brunetiere le-a aplicat la literaturile moderne, așa cum a făcut John Addington Symonds în Anglia (cf. bibliografia capitolului 19, secția a IV-a). 13. Erich Auerbach
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
dar misterioasă, a scriiturii eliberate de orice fel de "program" al textului care se emite singur? Snobismul elitist nu admite o asemenea concretizare a proiectului cultivat asiduu de la pașoptism până în zilele noastre. Faptul că scriitorul Mihail Diaconescu are o concepție evoluționistă ascensiv organicistă asupra istoriei îl determină pe eminentul exeget Theodor Codreanu să se acomodeze prin comentariu și să-și selecteze conceptele critice din aceeași zonă semantică. Rămânem într-o zonă scripturală în care se interferează și se concurează epicul documentar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică asupra construcției, deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei colective". Simplificat la extrem, acesta enunță că schimbările majore la nivelul ordinii socio-politice încetățenite (sub forma revoluțiilor politice de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor valori, poate prea curând uitate sau chiar neglijate! Cinstirea înaintașilor noștri vă face mare cinste și D-Voastre. Aș remarca de asemenea contribuția remarcabilă a profesorului Mustață în ultimele două decenii la efortul de promovare și susținere a ideilor evoluționiste în biologie, perioadă în care am asistat la o recrudescență a ideilor creaționiste, deloc de neglijat, și care i-au derutat pe mulți dintre semenii noștri. Aș spune chiar că, după academicianul Nicolae Botnariuc, este a doua „voce” importantă și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ca apoi să renunți de îndată la aceasta pe măsură ce trecea la prezentarea următoarei teorii. Nici nu-i de mirare că, din acest motiv, disciplina de Evoluționism era un fel de piatră de încercare, studenții neputându-se hotărî care dintre teoriile evoluționiste predate este totuși „cea bună”. Nu pot să uit cursul festiv de la terminarea facultății, prin care domnul profesor Mustață a legat cu măiestrie opera lui Eminescu de biologie, nici de conferințele magistrale despre Marea Neagră sau despre simbolistica apelor ținute în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
din învățământul preuniversitar ieșean, prilej cu care a Ținut o conferință despre Ecologia somatică, foarte apreciată de colegii mei. Deși retras din activitatea de la catedră, continuă să își aducă o contribuție substanțială atât în domeniul entomologiei, dar și al biologiei evoluționiste prin activitatea de cercetare și publicarea de articole și cărți de specialitate. Sunt recunoscătoare domnului profesor pentru exemplul de muncă neobosită, de competență profesională, dar și pentru calitățile profund umane, empatice, pentru delicatețea sufletească și generozitatea cu care a știut
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de care vorbeam, ar trebui să fie auzit măcar acum, la începutul Mileniului al III-lea. Un rol deosebit l-ar avea Institutul Cultural Român însă ...no comment! Rog pe bunul Dumnezeu să ni-l facă auzit. ASPECTE DIN OPERA EVOLUȚIONISTĂ A LUI EMIL RACOVIȚĂ Emil Racoviță a fost unul dintre cei mai străluciți biologi ai timpului său și ai neamului nostru. Activitatea sa științifică s-a manifestat în diverse domenii: zoologie, oceanologie, etologie, ecologie, evoluționism etc. A fost un observator
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
conexiunii directe și inverse. Transformarea mediului extern în mediu intern, sau formarea unui mediu intern care contracarează acțiunea mediului extern, acțiune perturbatoare, constituie după Emil Racoviță esența viului. În felul acesta vrea Emil Racoviță să ne convingă asupra pertinenței teoriei evoluționiste și o face cu argumente de o surprinzătoare actualitate și în zilele noastre. În ceea ce privește specia, Emil Racoviță se străduiește să o definească în așa fel încât să fie atotcuprinzătoare. Răspunzând la afirmațiile unor biologi care declarau că specia nu există
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mult timp împotriva acestui aforism Emil Racoviță își dă seama că nu poate avea succes dacă nu explică pe înțelegerea oricui cum stau lucrurile. În acest sens aduce următoarele argumentele: Ne-am propus să prezentăm în materialul nostru actualitatea gândirii evoluționiste a lui Emil Racoviță. Ca să-l poți și aprecia pe Emil Racoviță trebuie să-i citești opera, sau măcar să-i citești cartea „Evoluția și problemele ei”. Numai așa poți să intri în problematica și în tainele evoluției. Apar în zilele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și că este vorba de o cronică a evenimentelor actuale. Nimic nu-i nou sub soare și nimic nu s-a câștigat în înțelegerea evoluției ca fenomen cosmic nici după optzeci de ani. Ar fi nefiresc să selectăm din gândirea evoluționistă a lui Emil Racoviță doar ideile care și astăzi își probează valabilitatea, doar capacitatea de a pătrunde în înțelegerea subtilă a structurilor și proceselor biologice și de a convinge pe cititor de realitatea transformismului, și nu am preciza poziția față de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
reprezenta o realitate cosmică. Nu putea să accepte însă că acele construcții deosebit de solide edificate în jurul conceptului de evoluție s-ar putea nărui asemenea unor castele de nisip. Așa îmi explic reacția marelui evoluționist la apariția noilor curente din biologia evoluționistă. Trebuie, totuși, să-i „dăm Cezarului ce este a Cezarului”, să apreciem la adevărata sa valoare contribuția lui Emil Racoviță la recunoașterea evoluției ca fenomen cosmic real și să eliminăm din gândirea noastră acele naivități care s-au menținut multă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dar și abioticul substanțelor ce există acolo. Apa Însăși, cea care mustește acolo, are suflet. Uitucule! Ai scris o carte despre asta... - Bine, Moti. Înțeleg că vrei să mă expediezi pe o stâncă goală. - Ignorantule! Culmea e că te consideri evoluționist. Așa ar trebui să știi că tot ce te Înconjoară e viu, chiar de nu ascultă de biologie. Și piatra e vie, are suflet; chiar tu, culmea, l’ai măsurat. Și mai știi ceva? Chiar ceva creat de tine, o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a investi energie liberă, aceea care, disipând În cursul procesului de entropizare, poate alcătuiește, În respectul unei ipotetice legi de conservare, o altă lume. Și așa se ridică două probleme: 8. Mirosuri O nouă Constituție? Aș zice da, căci sunt evoluționist, dar dacă implicita schimbare e „hăis“ ori „cea“? E menită ea integrării europene? Poate nu Întâmplător, Îmi apare acum imaginea unui guzgan. Păi ăsta nu trăiește singur, căci barem pentru perpetuare mai e nevoie de altul. El trăiește Într’un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că, din punctul de vedere al obiectivului acestei lucrări, respectiv stabilirea paternității unor teorii, este util să prezint primele contribuții științifice în consemnarea aspectelor psihologice și sociale despre fenomenul îmbrăcămintei. Astfel, voi cita unele lucrări care se încadrează în curentul evoluționist și voi arăta că ipotezele teoriilor menționate anterior își au originea în lucrările lui Charles Darwin (1809-1892), Herbert Spencer (1820-1903), Wilhelm M. Wundt (1832-1920), Ernst Grosse (1862-1927) și Edward Westermarck (1862-1939). 1.2.2. Charles R. Darwin și exprimarea emoțiilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de "evoluție". De aproape un secol și jumătate numele și lucrările lui Charles R. Darwin (1809-1892) Descendent of Man and Selection in Relation to Sex (1871) și Expression of Emotions in Man and Animals (1872) sunt recunoscute ca reprezentând curentul evoluționist, care a marcat debutul științific al unor domenii de studiu cum ar fi psihologia, antropologia, sociologia, științele comunicării. Charles R. Darwin a elaborat o teorie a evoluției speciilor de plante și animale, arătând că acestea evoluează prin variație și selecție
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înfrumusețarea, la fel ca și dansul, balurile mascate și pictura sunt manifestări universale, conchide Charles R. Darwin (1871/1902, 657). Sălbaticii acordă o atenție deosebită înfățișării fizice. Pasiunea lor pentru înfrumusețare este deja celebră. Deoarece cultura sălbaticilor ilustrează, în concepția evoluționistă, trecutul societăților industrializate, moda zilelor noastre urmează același principiu ca și cea a sălbaticilor: aceasta răspunde unei nevoi de emulație (idem, 666) . De asemenea, cealaltă lucrare a lui Charles R. Darwin citată anterior, Expression of Emotions in Man and Animals
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de animale și de forțe supranaturale. Dat fiind anul apariției acestui articol, contribuția lui Knight Dunlap (1875-1949) poate ar fi trebuit comentată în altă secțiune. Am ales să-l prezint în această primă parte deoarece autorul urmează aceeași linie teoretică evoluționistă. Iată argumentația lui Knight Dunlap (1928, 78): Având originea primitivă în nevoile practice, amplificarea sau retenția îmbrăcămintei o fac pe aceasta practic inutilă și dezvoltată de rezistența la competiția sexuală, care este azi cea mai puternică forță care acționează împotriva
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
explicație pentru emergența fenomenului îmbrăcămintei. Discutând despre rolul artefactelor în comunicarea nonverbală, Septimiu Chelcea (2004/2008, 61) arăta că este greșit să recurgem la explicații ale fenomenelor sociale printr-un singur factor.Acesta a fost și reproșul fundamental adus teoriilor evoluționiste care vizau explicarea originii hainelor și a motivelor pentru care oameni se îmbracă (E. Harms; 1938, 249; R. Köning, 1971/1974, 91; M.J. Horn, 1968, 12; Susan B. Kaiser, 1997, 27). Într-un studiu intitulat The Psychology of Clothes (1938
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a altora. Având în vedere structura primei părți a capitolului despre etapele de studiu ale modei vestimentare și perioada istorică la care m-am raportat, respectiv cea cuprinsă între anii 1871 și 1890, este relevant de semnalat că influența scrierilor evoluționiste a dominat științele sociale până în jurul anului 1900. Treptat, efectele urbanizării progresive începute în epoca industrială, creșterea individualității, climatul modernității vor naște, în plan teoretic, alte interogații cu privire la fenomenul îmbrăcămintei. 1.3. Etapa clasică (1890-1960) Perioada cuprinsă între anii 1890
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
iluziile responsabile pentru traiul cotidian. Fiecare dintre noi ne secretăm credințele care dau naștere la rândul lor dorințelor ce stau la baza proiectelor proprii. O zonă demnă de a fi explorată: ambianța mentală personală. * Interesul pe care-l stârnește teoria evoluționistă este influențat și de modul în care abordează istoria, respectiv explicitarea retrospectivă a comportamentelor. Născându-se în atmosfera aceleiași epoci, ea lasă să se vadă metode similare gândirii marxiste, în special prin sprijinirea pe trecut. În același timp, evoluționismul depășește
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
câteva schimbări discrete, dictate de repoziționările personale. Prin intermediul ei îți poți fixa contururi sau îți dai limite ce-ți stabilesc în mod cvasi-definitiv conținuturi. Există, așadar, cărți definitive și cărți intermediare, ultimele deschizând către așteptările viitoare. * Marea problemă a teoriei evoluționiste o constituie efectul dizolvant pe care tinde să-l aibă asupra oricărei morale. Cum mai poți gândi o normă morală într-un univers dominat de lupta pentru supraviețuire? Renunțarea la toate perspectivele morale ne va conduce la o situare a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]