1,036 matches
-
părul) care se vedea de la o poștă că-i artificială, toate acestea te izbeau ca ceva straniu și neadaptabil” <endnote id="(898, pp. 16-17)"/>. În paranteză fie spus, În 1788, „protoantropologul” american John Ladyard, călătorind prin Rusia, obseva că obiceiul evreicelor măritate de a-și tăia părul ar fi similar cu obiceiul femeilor măritate din estul Europei de a și-l ascunde sub basma. „Este Încă unul dintre acele obiceiuri estice, odrasla geloziei orientale. În clipa În care o femeie se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
basma. „Este Încă unul dintre acele obiceiuri estice, odrasla geloziei orientale. În clipa În care o femeie se mărită la ei, devine Însemnată, așa cum facem noi cu un cal pe care l-am cumpărat. Să-și ascundă părul Înseamnă [la evreice] să și-l taie, și să-și fi tăiat urechile În același scop nu ar fi fost mai ridicol” <endnote id="(387, p. 460)"/>. Într-un articol publicat la Viena În 1877, referindu-se la „Problema evreiască În Europa de Est” (România
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cartea și părul. Cu alte cuvinte, pe de o parte, Talmudul a fost ars, din nou, În public <endnote id="(139, pp. 311- 323)"/>, iar pe de altă parte, evreii au fost obligați să-și taie perciunii și barba, iar evreicele să renunțe la peruci <endnote id="(37, p. 261, și 261, p. 31)"/>. Din această perspectivă, situația nu s-a schimbat odată cu venirea noului țar, Alexandru al II-lea (1855-1881). În 1876, de exemplu, printr-o circulară emisă la Lemberg
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca să le poarte pe la case și să le ducă cu cinste și mărire până În creierii munților” <endnote id="(735)"/>. Un descântec de deochi asemănător cu cel de mai sus a fost cules În 1890, În nordul Moldovei, de la o descântătoare evreică, mama folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice de către evrei și evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de mai sus a fost cules În 1890, În nordul Moldovei, de la o descântătoare evreică, mama folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice de către evrei și evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica poate să deoache, dar tot ea deține antidotul. În Bucovina, de exemplu, se crede că, dacă un copil a fost alăptat de o evreică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice de către evrei și evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica poate să deoache, dar tot ea deține antidotul. În Bucovina, de exemplu, se crede că, dacă un copil a fost alăptat de o evreică, nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica poate să deoache, dar tot ea deține antidotul. În Bucovina, de exemplu, se crede că, dacă un copil a fost alăptat de o evreică, nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această dublă putere asupra copilului : „De mine deochiat,/ De mine vindecat” <endnote id="(533, p. 162)"/>. În descântecele culese În 1939 din zona Munților Apuseni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe bănci... și azi parcă-i aud... Au bărbile cărămizii și au perciunii roșii, Și tălmăcesc o perifrază din Talmud <endnote id=" (691, p. 176)"/>. În nuvela La țigănci (scrisă În 1959), Mircea Eliade folosește „părul roșu aprins” al prostituatei evreice ca semn de identitate etnică. Mai ales că protagonistul acestei povestiri fantastice este pus să treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i țiganca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eterogene [= evrei]” <endnote id="(356, pp. 51-56)"/>. Asemenea legi puneau În termeni juridici aberanți clișee mentale aberante, dar existente În imaginarul colectiv. Tatăl dramaturgului Eugène Ionesco, de pildă, Își numea propriul său fiu „jidovit”, pentru că l-a conceput cu o evreică. El Îi mărturisea fiului acest „păcat” În termeni biologico-teologici cețoși : „Am comis o mare greșeală În viață ; mi- am murdărit sângele, trebuie să răscumpăr păcatul sângelui”. Tatăl lui Eugčne Ionesco era un mărunt avocat oportunist, legionar sub regimul legionar, anto
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare de care e Îmbăcsită”. În privința femeilor evreice, aceste neajunsuri ar fi insuportabile, fiind la polul opus cu frumusețea lor proverbială : „Ovreicele sunt cunoscute În toată creștinătatea pentru frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt cunoscute În toată creștinătatea pentru frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie” <endnote id="(366, pp. 109 și 131-132)"/>. O presupusă calitate maximală (frumusețea evreicelor) este dublată și astfel anihilată de un presupus defect maximal (murdăria lor). Cam același limbaj folosesc consulul prusac la București În 1824 („Cine sunt mai murdari decât turcii, țiganii și evreii ?” ; <endnote id="cf. 743, p. 46"/>), francezul Raoul Perrin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nou, atât pe dinăuntru, cât și pe din afară ; lucrurile din casă sunt aerisite și spălate, așa că de Paști orice casă evreiască - chiar și a celui mai sărac - este de o curățenie exemplară” <endnote id="(585, p. 254)"/>. „Nici chiar evreicele mai bogate” din spațiul românesc nu șovăie să-și văruiască pereții casei „cu mâna lor”, notează Rudolf Henke În 1877 <endnote id="(299, p. 134)"/>. O servitoare ruteancă (personaj dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld) povestește cum făcea, prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică. Întâlnindu-se cu tatăl ei, evreica proaspăt botezată a simțit „o duhoare pestilențială emanând de la el”, un miros pe care - avându-l ea Însăși - nu Îl simțise Înainte de convertire <endnote id=" (83, p. 95)"/>. Dacă odată cu trecerea evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică. Întâlnindu-se cu tatăl ei, evreica proaspăt botezată a simțit „o duhoare pestilențială emanând de la el”, un miros pe care - avându-l ea Însăși - nu Îl simțise Înainte de convertire <endnote id=" (83, p. 95)"/>. Dacă odată cu trecerea evreului la creștinism dispare mirosul urât al acestuia, evident
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe evrei, dar asta pentru că evreul este homo alienus prin excelență. El este prototipul „străinului”, al „celuilalt”. Dar și ceilalți „ceilalți” au deficiențe similare. Conform acestor „relații de subordonare”, pentru creștin, evreul ar mirosi urât, dar pentru bărbatul creștin, femeia evreică ar mirosi și mai urât. Vezi În acest sens o sugestivă zicătoare populară a șvabilor : Abraham pute a usturoi, Dar Sara pute cât doi <endnote id="(83, p. 108)"/>. Sarcastic, poetul evreu modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cât de mult se schimbă viziunea lumii și valorificarea vieții de la o cultură la alta” : „Tot ceea ce glorifica vechea Eladă - eroicul, destinul, frumusețea - este nu numai neînțeles, ci și violent atacat de scriitorii creștini” <endnote id="(629, p. 306)"/>. 6. Evreica frumoasă și elegantă „Mândrulică, draga mea, Te-aș iubi, de te-aș puteá, Dar maica mea nu te vrea Că nu ești de legea mea.” <endnote id="(223, p. 14)"/> Erotism exotic Oamenii simpli, cei pentru care „evreul este inteligent
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
draga mea, Te-aș iubi, de te-aș puteá, Dar maica mea nu te vrea Că nu ești de legea mea.” <endnote id="(223, p. 14)"/> Erotism exotic Oamenii simpli, cei pentru care „evreul este inteligent”, cred de asemenea că „evreica este frumoasă”. Este Încă o legendă din vasta mitologie creată În jurul „evreului imaginar”. Expresii românești admirative, de genul „Ovreicuță frumoasă !” (În Muntenia) sau „Jidăncuță frumoasă !” (În Moldova), erau uzuale În mediul țăranilor și al târgoveților <endnote id="(3, p. 55
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jidăncuță frumoasă !” (În Moldova), erau uzuale În mediul țăranilor și al târgoveților <endnote id="(3, p. 55)"/>. Pentru țăranii din Bucovina, Sfânta Duminică - o zi sfântă, Întruchipată ca o femeie frumoasă, despletită, asociată curățeniei și veseliei - este personificată de o evreică : „Când o visezi [pe Sfânta Duminică], să Închipuie ca jidaucă” <endnote id="(259, p. 222)"/>. Iată câteva fragmente de poezii populare culese În a doua jumătate a secolului al XIX-lea : Am zis zău și pre-a mea lege, Că de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(222, p. 82)"/>. Fac În paranteză următoarea observație : este inedit faptul că, În simbolistica acestei colinde, „hărmanca” este responsabilă cu recolta bună de grâu, „moldovanca” cu recolta bună de struguri, În timp ce „jâdauca” răspunde de fecunditatea oilor. Atracția erotică față de evreică are, probabil, și o altă explicație. În general, bărbatul conferă o senzualitate diferită femeii considerate diferite (etnic, rasial, religios). Cu cât este o fată considerată mai „diferită”, cu atât mai mare este senzualitatea atribuită acesteia și cu atât crește „curiozitatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
domnitorul Caragea Îi da vizite secrete”), Calmuca (tătăroaică) și Rozolina (nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27 și 108-109)"/>. Într-un „roman național” (Manoil, 1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul de „fiice ale Vinerii” și o frumoasă „israelită” : „Una este Zlatca Evreica, de la munte până la Dunăre, În Țara Românească”. Și „curtezana” evreică Rașelica Nachmansohn - din romanul lui Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia fără margini a stirpei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27 și 108-109)"/>. Într-un „roman național” (Manoil, 1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul de „fiice ale Vinerii” și o frumoasă „israelită” : „Una este Zlatca Evreica, de la munte până la Dunăre, În Țara Românească”. Și „curtezana” evreică Rașelica Nachmansohn - din romanul lui Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia fără margini a stirpei alese”, „ovreica” este „conștientă de minunata ei frumusețe răsăriteană”. Seducătoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dar aparține unei „rase cam lubrice”, cum se exprimă un personaj antisemit <endnote id="(211)"/>. În fine, În 1944, vizitând orașul spaniol Córdoba, Mircea Eliade vede o fată „uluitor de frumoasă”. În percepția istoricului religiilor, ea nu putea fi decât evreică, având un „accentuat tip iudaic” <endnote id="(907, p. 254)"/>. În mentalitatea populară, există un fel de specializare pe criterii etnice a femeii. Vezi și zicalele din folclorul românesc, de tipul „O am pe româncă,/ Pentru că știe să gătească/ Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să gătească/ Și pe țigancă,/ Pentru că știe să iubească” <endnote id="(403)"/> sau „La tinerețe omul, fiind dornic de dragoste, Își ia o țigancă pentru că sunt mai focoase ; mai Încolo, vrând să strângă avere și să Înainteze, Își ia o evreică, pentru că sunt frumoase și le duce mintea ; apoi, dorind să mănânce bine, Își ia o unguroaică ; iar la bătrânețe, vrând să i se facă pomenile după ce moare, Își ia o româncă” <endnote id="(547)"/>. Așa se explică fenomenul paradoxal că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bine, Își ia o unguroaică ; iar la bătrânețe, vrând să i se facă pomenile după ce moare, Își ia o româncă” <endnote id="(547)"/>. Așa se explică fenomenul paradoxal că persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]