1,030 matches
-
ca un prezent radios, ca plăcere imediată și mereu reînnoită, ca „utopie materializată”6 a abundenței. Nu promisiunea unei mântuiri terestre ce va să vie, ci fericirea imediată, eliberată de ideea de speculație a rațiunii și de pozitivitatea negativului. Plenitudinea exaltată de timpurile consumeriste nu ține de o gândire dialectică: ea este euforică și instantaneistă, exclusiv pozitivă și ludică. Discursul profetic a fost preluat de consacrarea prezentului hedonist vehiculat de mitologiile festive ale obiectelor și divertismentelor. Fapt care nu împiedică nicidecum
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe celelalte planuri? Aceste dihotomii sunt atât de profunde, atât de radicale precum afirmă adepții înțelepciunii new age? Avem câteva motive să ne îndoim, cei din urmă luând parte, din multe puncte de vedere, la ceea ce refuză. „Valorile esențiale” sunt exaltate, dar, în realitate, schimbarea, modelele, mobilitatea admirațiilor, curiozitatea epidermică sunt cele care dirijează noile căutări de sensuri. Este oare valorizată coerența cu sine? Aceasta nu-i împiedică pe adepți să adopte mereu noi și noi metode, să schimbe școala și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
capabili să înfrunte fantomele, cei care au trăit experiența mării și au simțit fascinația ei, cei care mai cred încă în existența și în forța de dominație a strigoilor. Ultima piesă a lui Ibsen, Când ne vom trezi din morți, exaltă puterile artistului sculptor până-ntr-atât încât face din ambivalența lor unul dintre pivoții centrali ai operei. Sculptorul Rubek este un personaj dintre cele mai bizare. Din clipa în care și-a terminat capodopera numită Ziua Învierii, a devenit „un
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
excelenței tezelor formulate în amonte. Preocupat nu atât să schimbe ordinea lumii, cât să se schimbe pe sine, discipolul lui Epicur se desprinde de lumea trivială a familiei, muncii și patriei, el adoptă o atitudine potrivnică față de orice societate care exaltă meritele banului, bogățiilor, onorurilor și puterii. Ceea ce-l atrage pe omul de rând și generează o viață mutilată, iată ce-i repugnă aspirantului la înțelepciune. Dar a trăi în lume ca și cum ai fi în afara ei pune o problemă: comunitatea o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
epicuriene care integrează, de exemplu, considerațiile finale ale poemului asupra evoluției civilizației și în care găsim dovezi că gândirea lui Lucrețiu poate figura cu demnitate pe lista filosofiilor hedoniste. Este cazul ultimelor versuri ale cărții a V-a, unde Lucrețiu exaltă meritele unei societăți rafinate care, ciudat, apare simultan cu muzica... Într-un registru pe care Rousseau, cel din Discurs asupra originii inegalității dintre oameni, îl va calchia, Lucrețiu realizează un tablou al nașterii și al progreselor culturii și ale civilizației
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și a trupului, înțelepciunea soteriologică, mântuirea prin gândirea dublată de o practică filosofică a vieții. La ora trecerii de cealaltă parte, Diogene își celebrează starea, bătrânețea, precizând că aceasta oferă și avantaje. Nu foarte îndepărtată de medicina stoică, logica epicuriană exaltă meritele stării în care se află omul în vârstă: s-a sfârșit cu tirania dorințelor, au dispărut inconvenientele asociate căutării plăcerii, s-a terminat cu chinurile pasiunii, afectele s-au dus, trupul trăiește „la ralanti”, desigur, dar nu mai cunoaște
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii; proporțiile represiunii 114 Colectivizarea din România În perspectivă istorică: o Înfrângere temporară pentru țărănime, un eșec de substanță pentru regimul comunist 121 Canalul Morții (Doina Jela) 126 Canalul Dunăre - Marea Neagră, pretext ideal pentru a exalta țelurile generoase ale regimului, eroismul luptei de clasă și Îndârjirea burgheziei care nu voia să cedeze și să-și abandoneze privilegiile 127 Clasa muncitoare, pentru prima dată stăpână pe propria soartă 129 Canalul, mormânt al burgheziei: marile procese-spectacol 130 Sfârșit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ostile, așa cum o dovedește lozinca inspirată direct din discursurile Anei Pauker, numărul unu În Partid la demararea lucrărilor, slogan care străjuia intrarea lagărului de muncă de la Cernavodă: „Construim fără burghezie și Împotriva burgheziei”. Canalul Dunăre - Marea Neagră, pretext ideal pentru a exalta țelurile generoase ale regimului, eroismul luptei de clasă și Îndârjirea burgheziei care nu voia să cedeze și să-și abandoneze privilegiiletc "Canalul Dunăre - Marea Neagră, pretext ideal pentru a exalta Țelurile generoase ale regimului, eroismul luptei de clasă Și Îndârjirea burgheziei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
burghezie și Împotriva burgheziei”. Canalul Dunăre - Marea Neagră, pretext ideal pentru a exalta țelurile generoase ale regimului, eroismul luptei de clasă și Îndârjirea burgheziei care nu voia să cedeze și să-și abandoneze privilegiiletc "Canalul Dunăre - Marea Neagră, pretext ideal pentru a exalta Țelurile generoase ale regimului, eroismul luptei de clasă Și Îndârjirea burgheziei care nu voia să cedeze Și să‑Și abandoneze privilegiile" Promisiunea comuniștilor de a realiza un salt economic al țării era pentru moment singura care figura În Decretul nr.
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și noapte, neînțelegere, îndoială. Galben Galbenul exprimă în vis ideile de lumină, claritate și căldură. Poate indica înțelegerea, eliberarea sau recolta. Simbolistica galbenului este mai ales legată de cea a soarelui. Ea are proprietățile sale luminoase, iradiante și vii. Galbenul exaltă și iluminează, fără a întrista ori agresa, cum o poate face roșul. Constituie, de fapt, octava superioară. Corespunde planului celest și divin. Îmbracă un caracter sacru, care explică faptul că este regăsit într-un mare număr de veșminte religioase. Aliat
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
bucuria; bucurii; buget; bun; bunătate; burta; cadouri; calm; capace; ceaslov; chef; pe cineva; cîștig; clipe; colind; de copii; copilărie; Crăciun; dărui; degeaba; deocheat; dispus; bine dispus; dorință; dragoste; dulce; ei; elan; emoții; energie; entuziasm; entuziasma; entuziasmat; entuziast; eu; euforie; a exalta; examen; extaz; face fericit pe cineva; a face fericit; fain; fapte; fața; fericirea; festiv; de fiecare; frate; gest; idei; din toată inima; iubi; a iubi; iubit; împinge; împlinit; încîntare; încîntată; a întrista; întotdeauna; întristare; a se înveseli; lacrimă; lacrimi; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pulverizarea propriei țări când sinele îi stă constant pe marginea abisului?! Doar că, pe marginea abisului fiind, sinele e reîntemeiat, așa cum țara devine, fie și mascat, un reper existențial. Căci disperarea creează sens. Iată: „Disperarea nu mă deprimă, ci mă exaltă. Disperarea e altceva decât deprimarea, disperarea e flacără, o flacără care străbate sângele” (III, 13). În fine, dacă boala aceasta, a țării din sine, nu e numită în mod explicit, Cioran își neagă constant identitatea etnică. Ar vrea să fie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dionisiacă, înflăcărată, solară, dar și cu fierberi lăuntrice. Când cele două laturi ale poeziei se întâlnesc într-un poem, poezia devine profundă și sentimentul este discret. Nostalgic, poetul regretă că nu s-a născut și nu a murit pe mare. "Exaltă-mă, frenetică Veneră,/ al mării pântec lin boltindu-și șoldul,/ Delfinei coapse-a tale, de himeră/ Până la țărm rostogolind imboldul." Poetul îi mărturisește iubitei că nu o va face nemuritoare într-un sonet, precum Shakespeare pe iubita lui: "doar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Coșbuc, O. Goga, Lucian Blaga, se manifestă printr-un mesianism de factură specială, în sensul că există o chemare care nu mai presupune opreliști, ci se desfășoară într-o liniște contemplativă, fără gesticulație, traversând ținuturi primordiale, experiențe tragice, care îl exaltă și-l tulbură. El rămâne însă vital cu o imensă putere de voință. "Dar poate că lirica poetului ar cădea într-o mai clară lumină dacă am situa-o, pentru a-i determina mai exact reperele, la confluența dintre poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
omul e dator să se călească în contact cu loviturile vieții: "Să învățăm să plângem/ Altfel pierim de lacrimi,/ Altfel cădem în golul orb/ și mai murim odată din neîndemânare, ca și la cel dintâi potop." Poemul "Calul, fiul Troiei" exaltă primatul necesității generatoare de idei. Se ridică deodată o voce fără gură,/ Un creier fără craniu, un sânge fără corp:/ Să învățăm noi lucruri cu care să ne înfrângă/ Un cal de pildă orb". Omul parcurge experiența poverii înfrângerii, alimentând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întâmplătoare și există o legătură între ei: Dostoievski și Camus, Cehov, Büchner, Kafka, Wajda, Bergman, Buñuel, Brook, Strehler, Penciulescu, Ciulei, Pintilie. Și nu numai ei. M-am bucurat că-i cunosc și că-i pot privi și asculta. M-a exaltat contactul cu ei. M-au ajutat să-mi forțez viața. Eu nu pot să exist decât dacă mă ofer până la capăt. Citesc Dostoievski și am senzația că sunt acolo, că-l trăiesc, că sunt unul dintre presonaje sau că trec
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
transfer de mesaj de la o generație la alta. Ființele vii, celulele și moleculele erau considerate ca făcînd parte dintr-o rețea de comunicare. Termenii de informație, efect retroactiv, mesaje, coduri, alfabet, instrucțiuni, programe erau introduși în vocabularul biologilor. Cibernetica, ce exalta automatismul, se ca-racteriza în Statele Unite prin dorința de a descrie fenomenele spiritului și cele de comportament prin concepte ale științelor matematice și fizice. Jean-Pierre Dupuy o descrie chiar ca pe o "încer-care fizicalistă de a cuceri științele spiritului"44. În
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Introducțiune“ - Dacia lite rară, 1840) pledează pentru crearea unei literaturi cu specific național, inspirată din istoria na țională, folclorul românesc, frumusețea naturii Țărilor Române. Etapele roman tismului românesc sunt: - Romantismul pașoptist (1830-1866) este „vizionar și apocaliptic cu Heliade, mesianic și exaltat cu literatura de exil a pașoptismului, epic și solar cu Alecsandri, declamator și gotic cu Bolintineanu, dezamăgit și fantastic cu pașoptiștii, titanic și sar castic cu Hasdeu“ (Paul Cornea). Această primă etapă, care are ca element de specifi citate și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
II-a revizuită și adăugită" a monografiei "Urmuz". Faimosul dicton "Mori și devii" este cât se poate de potrivit în cazul destinului avut de cele câteva zeci de pagini semnate de grefierul-scriitor Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, alias Urmuz. Descoperit de Arghezi, exaltat ca precursor de avangarda anilor '30 în frunte cu Geo Bogza, uitat, contestat sau minimalizat, autorul sinucigaș (1883 - 1923) în perioada de aur a marelui roman românesc, a rămas un caz autohton de insurgență literară timpurie, anticipatoare și sincronă în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în care mama și fiul se întîlnesc în fervoare) este expulzată. În viziunea părintelui, exercițiul mistic apare acceptabil doar ca "mijloc pentru dezvoltarea fanteziei". Tema "datoriei" răsună timpuriu în viața lui Bologa. Exprimată de tată, în varianta "datoriei părintești", aceasta exaltă valoarea idealității, într-o formă patetică: "Copilul trebuie să înțeleagă de la început că viața omului numai atunci e prețioasă cînd urmărește un ideal." Perioada studenției începute în filosofie corespunde încercării de a așeza gîndirea într-o ramă conceptuală proprie, formă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în căsătorie." Există, pe de altă parte, o vanitate a situării narcisiste (în imaginar), drept centru al universului celuilalt. Gelozia însăși, ca suferință acerbă, are un revers ascuns, care face din naratorul proustian și din cei asemenea lui ființe care exaltă, în fapt, propriul eu. Dacă Proust tinde să "topească" într-o supracategorie două prezențe distincte în opera sa, Swann și naratorul, cel din urmă oglindindu-se admirativ, inconștient adesea, în figura celui dintîi, tiparul "omenesc" comun este dat de "aria
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
XX, Editura Minerva, București, 1986. ION BARBU (1895-1961) Ion Barbu (alias Dan Barbilian) s-a născut la 19 martie 1895, la Câmpulung-Muscel. A studiat la Câmpulung-Muscel, Dărmănești-Roman, Stâlpeni, Pitești, București. Opere: După melci (1921); Joc secund (1930). I. Barbu era exaltat, frondeur, exploziv, vizual, retoric. UNIVERSUL POETIC Tudor Vianu a împărțit opera lui I. Barbu în trei etape: a. "parnasiană"; b. "baladescă" și de pitoresc oriental; c. "ermetică". În poeziile din prima etapă se întâlnesc nostalgii celeste (Lava), amintirea vitalismului orgiastic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de motivele romantismului european și ale folclorului românesc: pesimism, viața ca vis (după Schopenhauer), atmosfera sumbră. Poezia din perioada '7376 valorifică două teme mari: bucuria și durerea dragostei. G. Ibrăileanu a identificat două secțiuni în această etapă. În prima etapă exaltă iubirea, într-un univers marcat de fluența folclorului, cu scene de iubire care au loc într-un cadru fabulos, magic: Sara pe deal, Floare albastră, Crăiasa din povești, Povestea teiului, Călin (file din poveste). Cele mai frecvente motive sunt: motivul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că simți totul, inclusiv o durere care te-ar putea ucide; aceasta este hiperestezia. În afară de boli, există și situații fiziologice care produc hiposau hiperestezie. Atunci când ești trist, poți să-ți faci rău fără să-ți pese de durere; când ești exaltat, poți să te tai la braț ca să demonstrezi că nu-ți pasă. În schimb, când ți-e frică, și o atingere cu fulgul te face să tresari. O virgină care a fost anunțată că mâine la ora 21,00 o să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și civismul altora. Rareori se întâmplă ca ambele motivații să se suprapună în angajamentul social. Timpul, I, 23 (16-22 ianuarie 1990), p. 1, 7 A PATRA PUTERE Produs al lumii moderne, presa joacă azi un rol pe care politologii îl exaltă pe drept cuvânt. O anume dinamică a puterilor, menită să asigure echilibrul social, reclamă prezența acestui factor. Ideea de bază pe care se sprijină societatea modernă e desigur aceea care, stipulând separația puterilor în stat, previne posibilitatea de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]