47,201 matches
-
bune sau legi bune nu înnoiesc, ca să spunem așa, constituția și n-o aduc la principiile ei." (III, 8) "Astfel, toți cei care vor să opereze vreo schimbare în guvernarea unei republici, fie în favoarea libertății, fie în favoarea tiraniei, trebuie să examineze cu atenție stadiul în care se află acea republică și să judece potrivit acestuia dificultatea întreprinderii lor; căci, pe cît este de dificil și de periculos de a voi să dai libertatea unui popor care vrea să fie sclav, pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să mergem la originea lucrurilor, pentru a cunoaște cît mai bine primele lor principii; este ușor a deduce atunci progresele făcute și toate consecințele care se pot ivi. Înainte de a marca diferențele dintre state, Machiavelli ar fi trebuit, cred, să examineze originea principilor și să discute rațiunile care i-au făcut pe oamenii liberi să-și pună conducători. Este posibil să nu fi convenit, într-o carte care-și propunea să dogmatizeze crima și tirania, să se facă referire la ceea ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
răsculat după moartea lui Alexandru, care-l cucerise] Pentru a judeca bine geniul națiunilor, trebuie să le comparăm unele cu altele. Machiavelli face în acest capitol o paralelă între turci și francezi, foarte diferiți în privința obiceiurilor, moravurilor și opiniilor; el examinează motivele pentru care cucerirea primului imperiu este atît de dificilă, dar ușor de păstrat; după cum remarcă ceea ce poate contribui la subjugarea Franței fără probleme, și ceea ce, menținînd-o în tulburări continue, amenință fără încetare liniștea celui care o conduce. Autorul privește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să înșele lumea, prin disimulare. De aici vreau să încep a-l combate. Se știe cît este lumea de curioasă; e un animal care vede tot, aude tot și divulgă tot ce a văzut și auzit. Cînd curiozitatea acestui public examinează comportarea oamenilor de rînd, aceasta este pentru a omorî timpul și pentru amuzament; cînd, însă, îl judecă pe suveran, aceasta este în propriul interes. De aceea principii sînt expuși, mai mult decît oricine, judecății lumii. Ei sînt ca aștrii, spre
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este de a reduce inegalitățile, al doilea, de a compensa costul [întreținerii] copilului, al treilea, de a permite libera alegere a familiilor între a lucra și a se ocupa de copiii lor, în special de cei de vârste mici. Să examinăm pe rând aceste trei domenii ale politicii familiale care au, fiecare, efecte incitative sau nu asupra natalității, prin intermediul impactului lor asupra indicelui sintetic al fertilității. Diversitatea politicilor familiale în Franța Cheltuielile publice consacrate familiilor tranzitează prin canalele cele mai diverse
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și sunt greu de comparat în timp. Este totuși posibil de a repera unele tendințe mari. Un studiu CREDES pe o perioadă de 25 de ani (1970-1996) evaluează starea de sănătate a persoanelor în vârstă (65 de ani și peste) examinând evoluția bolilor însemnate, cea a neputincioșilor și cea a doi indicatori sintetici de morbiditate (Sermet, 1998). Măsurarea morbidității este foarte dificilă. Să definești o maladie și să-i determini debutul și vindecarea pune, așa cum am văzut mai înainte, probleme. Mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a făcut apropieri între Pseudo-Dionisie și tratatul De diis al lui Salluste. În paralel, așa cum arată Lilla într-un foarte frumos articol 205, alți cercetători, precum C. Pera, H.Ch. Puech, V. Lossky, E. von Ivanka, W. Völker, Al. Golitzin, au examinat în profunzime dependența autorului corpusului față de Părinții alexandrini și capadocieni. Stăniloae ignoră toate aceste lucrări în Introducerea redactată, să ne amintim, după 1990. El se mulțumește să polemizeze cu preotul-filozof Cicerone Iordăchescu, autor al unei vechi traduceri a lui Pseudo-Dionisie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
În această situație. Ordinea În echipă era aceeași ca și În timpul operației. Când pansamentul a fost Îndepărtat, medicul care a cerut să vadă plaga și-a aranjat ochelarii pe nas și s-a apropiat de patul lui Nicu. După ce a examinat plaga cu atenție, a declarat. ― Domnule profesor, mi-am permis această intervenție pentru a mă convinge că nu ați greșit acceptând să fiți operat de o echipă atât de tânără. Echipă care merită un „bravo” din toată inima din partea bătrânului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Dumnezău șî puternic Îi dracu’!” - gândea piranda, rămasă singură. Doctorul Vatră tocmai Îndepărtase pansamentul de pe plaga operatorie a șetrarului, când a intrat val-vârtej „doctorașul”. ― Ori mi se pare mie, ori nu știi ce Înseamnă ora fixă... De o oră eu examinez și pansez bolnavii de unul singur... ― Da... dar profesorul mi-a spus să vorbesc... ― Întâi, pentru dumneata el este domnul profesor Hliboceanu și nu „profesorul”! Apoi, știu foarte bine ce dispoziție ai primit. La ora douăsprezece, trebuia să fii În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
face casă bună cu mine, doctore Cuc! În acest timp, s-au auzit pași pe holul clinicii. Îndată s-a deschis ușa salonului și au intrat profesorul și doctorul Gruia. ― Ei? Ce noutăți avem, domnule doctor Vatră? ― Vă rog să examinați și dumneavoastră plaga pacientului... Profesorul s-a apropiat și a studiat cu atenție plaga operatorie a șetrarului. ― Totul este În perfectă stare. Mâine... vom pune punct spitalizării pacientului. După trei zile, să se prezinte la clinică, pentru a vedea dacă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
plaga operatorie a pacientului. Gruia și-a dezinfectat mâinile, și-a pus mănușile de cauciuc sterile și a așteptat ca sora șefă să-l servească cu instrumentarul necesar. Totul decurgea ca la carte. Când plaga a rămas descoperită, Gruia a examinat-o cu atenție. Apoi a ordonat: ― Pensă chirurgicală... După ce a primit pensa, a apucat - doar el știa de ce - una din suturile plăgii și a mișcat-o puternic... Atunci... securistul a urlat un „au” care a făcut să zăngăne geamurile salonului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
luminii este un Învățăcel pe lângă cea a gândului... Gruia, fără să-și dea seama, plutea deja pe o undă din univers care Îl purta spre infinit... ― Și acum, să mergem la pacientul nostru - l-a adus profesorul la realitate. Au examinat bolnavul și au ajuns la concluzia că totul este În regulă. ― Contravizita o vom face la ora obișnuită și, dacă nu va apărea nimic deosebit, ne vom retrage În vederea pregătirii pentru diseară... La revedere. ― Să trăiți, domnule profesor - a răspuns
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
e puțin, vecine. Umbra nesiguranței se insinuează În cap când nici nu te aștepți. Doar nu sunt George Călinescu, care În fața comisiei de examen În vederea ocupării unui post de profesor la Universitate s-a transformat - pe nebăgate de seamă - din examinat În examinator. El punea Întrebările și el răspundea...” „Ei, să n-o luăm chiar așa. Poate Îi plăcea să se audă vorbind...” „Poate” - a răspuns Gruia conciliant. Când a ajuns la clinică, s-a dus În cămăruța lui, cu gând
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Sever și cu copiii. Ce rost are să mai pui uluci noi la garduri sau mai știu eu ce, când mai bine-ar fi să vedem cui putem să-i vindem casa asta, ca să te muți odată cu noi, la oraș?... Sever examină mai întâi atent și curios atelierul din chioșc, apoi îi dădu socrului său de știre că aveau de gând să-i amenajeze o cameră de locuit în casa lor și că trebuia, în consecință, să urgenteze cu vânzarea casei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lucrurile, Virgil dădu fuga la doctorul Rigani. Norocul le surâse, fiindcă tocmai atunci pică la dispensar o mașină a salvării, cu care o expediară prompt pe Mariana la maternitatea spitalului Pantelimon, unde născuse și rândul trecut. Doctorul Rigani, care o examină cu grijă pe Mariana, îi declară lui Virgil că era, într-adevăr, vorba de o naștere cam prematură, dar că nu trebuia să-și facă griji, fiindcă totul avea să fie bine și, la fel ca în urmă cu doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Profesorul, cu înfățișarea lui de ins distins și superior, năvăli pe ușă foarte grăbit și foarte supărat că una dintre secretare, mai tânără și mai puțin experimentată, îi încurcase rău niște liste cu studenții restanțieri, pe care urma să-i examineze chiar în acea dimineață și pe care avea de gând să-i trântească pe capete, dacă se dovedea că își pierduseră vacanța fără să învețe, fiindcă, așa cum declară el deloc protocolar: Boii n-au ce să caute la școală! Vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ei, dar vocea aparent veselă și exuberantă a vecinei de pat o readuce la realitate : Eu părăsesc chiar acum spitalul. Gata ! S-a terminat ! Mă simt cu mult mai bine ! Vin ai mei să mă ia de aici ! Dora o examinează. Părul lung, de un blond prea blond, iese într-o singură șuviță de sub bandajul larg care îi strânge fruntea și este de aproape aceeași culoare cu cea a chipului care trădează multă suferință. Înțelege bine că tânăra este dornică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în locul batistei..." Mai reușește să spună doar " Am plecat, noapte bună, draga mea" și iese din salon cu pași furișați. Grilajul patului Dorei rămâne coborât. Dora a prins puteri și înalță căpătâiul patului. Se întoarce pe o parte ca să poată examina noua vecină de cameră. Un profil de o frumusețe pură, ca tăiat într-o stâncă de culoarea ciocolatei, se profilează pe albul pernei. În imobilitatea lui amintește chipul reginei Nefertiti pe care l-a admirat nu demult în medalioanele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
apoi este târziu, trebuie să mai și dormim, așa că o să las pe mâine continuarea. Teodora întrerupe scurt, fără prea multe comentarii, depănarea amintirilor ei și, după un "Noapte bună !" grăbit, Dora se retrage în iatac. * * * Așezată pe marginea patului, Dora examinează un micuț aparat de fotografiat. Așa cum spusese Teodora, aparatul rămas de la fostul camarad neamț al lui Simion, care nu mai avusese șansa să se întoarcă la nevasta și cei doi copii ai lui, este, cum abia se poate descifra pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Câinele din vis ! Dacă chipul ăsta inuman se apropie cumva de mine atunci se va naște monstruoasa caracatiță roșie din vis !" Și chipul inuman s-a apropiat, zbirul m-a zgâlțâit bine, m-a pus pe picioare și m-a examinat. Privirile hulpave au început să-i fie însoțite de gesturi deșănțate. A început să mă ciupească de sâni și de fese și să râdă cu un râs grosolan, mai înspăimântător decât mârâitul câinelui din beznă. În vremea ce o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
aproape de panică, grăjdarul și-a început lucrarea cu râvnă și cu ură. Mai întâi l-a potrivit pe Roibu în poziția pe spinare, cu picioarele chircite în sus, și se pregătea să-i ia de-ndată fuduliile și pielea. A examinat cu lama cuțitului, de mai multe ori, castanele de la picioarele posterioare ale animalului înțepenit. Dar, în momentul primei înțepături a pielii pentru operațiunea de castrare, piciorul contractat al armăsarului, acționat parcă de un resort nevăzut, a izbit cu viteza fulgerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
le-a spus cu lacrimi în ochi. — Ia să vedem, au pus mâna pe piciorul stâng. —Vă simt mâna dar nu chiar atât de bine, dar simt. — Să vedem și la piciorul celălalt. -la ăsta nu simt nimic. Au mai examinat-o ei pipăind, strângând sub genunchi, pe pulpă, la talpă, tot întrebând-o dacă simte, cum simte. Au vorbit ceva între ei și-au plecat spunându-i. Sunt semne bune, Nataliță. Poate scapi de operație. —Să vă audă Dumnezeu, domnilor
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
întrebe nimic văzându-i atât de distruși. Nimeni n-ar fi știut să dea relații decât Sebastian Avrămescu, care fusese la volan, dar în situația în care se afla, nu se putea sta de vorbă cu el. Cecilia a fost examinată de medicii alertați și ei de această tragică întâmplare. Au oprit hemoragia provocată de un traumatism abdominal care a necesitat intervenție chirurgicală, au suturat plăgi, tendoane, au tratat și pansat rănile existente, i-au făcut transfuzie că pierduse mult sânge
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
anglo-saxone, din Europa, din America și din Australia, plus excepția extrem-orientală, Japonia, sunt națiuni în rândul cărora straniile reflexe otomano-levantine ar produce un firesc dezgust. Cum să-i explici unui englez sau unui australian că, în România post-ceaușistă, milițienii care examinează candidații pentru obținerea permisului de șofer acceptă să-i ajute pe aceștia să promoveze probele în schimbul unor mici cadouri, în cea mai ilustră tradiție Pristanda? Cum să-ți faci programare la un medic japonez sau scandinav și să-i duci
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ani, dar puțin folosită) nu mai elimina apa. Învățată cu eficiența teutono-niponă din ultimii cinci ani, a chemat un instalator, care, desigur, a întârziat vreo săptămână. În urma telefoanelor insistente, omul cu pricina s-a deplasat plictisit la apartamentul nostru, a examinat superficial instalația și a mormăit că mașina nu pare a avea vreo defecțiune, fiind vorba doar de un mic blocaj al furtunului de eliminare a apei, problemă care se remediază în câteva secunde. A pretins douăzeci de lei, bașca o
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]