1,567 matches
-
în mod obișnuit (să se facă remarcat pe stradă datorită comportamentului său sau îmbrăcăminții sale, etc.); acest tip de exercițiu poate fi propus și la sfârșitul terapiei pentru „a anihila sentimentul de a fi ridicol”: să danseze, să facă gesturi excentrice, să scoată țipete ciudate... în timpul ședinței de terapie, iar apoi într-un spațiu public. O listă de exerciții de transpunere în situație Unul dintre obstacolele care apar în programul de tratament al pacienților fobici sociali provine din dificultatea de a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
, Dinu (pseudonim al lui Dinu C. Ioanid; 18.VI.1886, București - 10.XII.1948), prozator. Despre biografia lui se cunosc puține date certe. Mai edificatoare, evocările contemporanilor acreditează un personaj original, excentric. Era de condiție aristocratică, lucra ca agent bancar și frecventa cenaclul Sburătorul, E. Lovinescu compunându-i în Memorii un portret de neuitat, intitulat, în chip definitoriu, Un anglo-saxon autohton, în care N. e rând pe rând un „Des Esseintes bucureștean
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
departelui”. În secțiunea mitopoetică, dedicată Luceafărului, premisa e curioasă („ieșit din credințele populare ale patrimoniului zeiței Dochia, Zburătorul eminescian [...] se proiectează în personaje ca Sarmis legendarul ori ca istoricul Mușat”), iar excursul critic derutează nu rareori prin fuga pe trasee excentrice. Reinterpretarea poemului e justificată prin idei noi de poetică, psihanaliză și deconstructivism (prin Gaston Bachelard, C.G. Jung, Paul Ricoeur, Ernst Cassirer, Paul de Man, printre alții), iar la Eminescu autoarea găsește „afinități uimitoare” cu ontologia heideggeriană, prin simplul fapt că
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
KARNABATT, Lucrezzia (1887, Brăila - 1960, București), prozatoare și publicistă. O apariție excentrică era K., cu ținuta și masca ei de femeie fatală, în societatea bucureșteană a vremii. E posibil ca această conduită provocatoare să nu fi fost străină de un anume bovarism. Se numea de fapt Chirițescu și era fiică de căpitan
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
de evaluare a dreptății, virtuții, binelui, adevărului și frumosului. Iar în centrul acestui șantier se află media, care ne individualizează și ne uniformizează în aceeași măsură. Fiecare face ce vrea, iar media pândesc, înregistrează și expun tocmai ceea ce este mai excentric. Întrecerea în excentricități s-a declanșat, iar normalitatea stă în umbră. Poate de aceea media sunt atât de reprezentative pentru modernitatea pe care o trăim. 3.7. Asimetria unei dualități românești: structură sau individualizare? Ar fi greu, chiar imposibil să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
imaginea duhovnicului și arzătoarea dorință de mărturisire. Mai bine decât oricare modern european, fericitul Blaise știa leacul pentru oroarea de vid a naturii noastre. Topologia centrului și avatarurile scriituriitc "Topologia centrului și avatarurile scriiturii" Omul, această ființă prin firea lucrurilor excentrică. Mihai Șora Scriitura: între formă și conținuttc "Scriitura \: între formă și conținut" A existat dintotdeauna o secretă corespondență între tehnicile scriiturii și coerența lumii înfățișate într-un discurs totalizator. Registrul formal al expresiei verbale predetermină conținutul oricărui enunț și îi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
literelor, care, altminteri, trăiesc mai ales din patetica iubire de sine a autorului. Lumea ca suprafață textualătc "Lumea ca suprafață textuală" În această neputință de a transcende sfera psihologică a subiectivității își are obârșia și pasiunea recentă pentru excentricitate. Cei „excentrici” nu întrețin neapărat un raport polemic cu „centrul” pierdut. De regulă, ei sunt pur și simplu des-centrați. Să luăm un caz relativ recent în istoria culturală occidentală. Actorii „excentrici” ai culturii populare - atât de vizibili la Paris (1968) sau Woodstock
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a subiectivității își are obârșia și pasiunea recentă pentru excentricitate. Cei „excentrici” nu întrețin neapărat un raport polemic cu „centrul” pierdut. De regulă, ei sunt pur și simplu des-centrați. Să luăm un caz relativ recent în istoria culturală occidentală. Actorii „excentrici” ai culturii populare - atât de vizibili la Paris (1968) sau Woodstock (1969) - exprimau doar criza provocată de o îndelungată absență. Refuzând noțiunea burgheză de emancipare (adesea îndatorată unei mentalități colonialiste), tinerii excentrici ai deceniului șapte căutau rădăcinile universale ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
caz relativ recent în istoria culturală occidentală. Actorii „excentrici” ai culturii populare - atât de vizibili la Paris (1968) sau Woodstock (1969) - exprimau doar criza provocată de o îndelungată absență. Refuzând noțiunea burgheză de emancipare (adesea îndatorată unei mentalități colonialiste), tinerii excentrici ai deceniului șapte căutau rădăcinile universale ale unei centralități de fapt ontologice. Pasiunea pentru ostentație evocă dezgustul față de repetiția comercială a unei anumite imagini a „sinelui” - vid și vrednic de compătimire - în cultura occidentală. Excentricii de acum patru decenii se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
îndatorată unei mentalități colonialiste), tinerii excentrici ai deceniului șapte căutau rădăcinile universale ale unei centralități de fapt ontologice. Pasiunea pentru ostentație evocă dezgustul față de repetiția comercială a unei anumite imagini a „sinelui” - vid și vrednic de compătimire - în cultura occidentală. Excentricii de acum patru decenii se numeau în anii ’20-’30 „avangardiști”. Ei atacau dictatura modelor artistice, stabilite prin relații economice de putere și trafic de influență politică. Dar revoluția democratică a gustului instituie valoarea estetică printr-un simplu act de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o imensă textură înzestrată cu un uriaș coeficient de conectivitate imanentă. „Metanarațiunile” și gândirea sistematică stârnesc astăzi suspiciuni. În era recentă a deconstrucției, diferența dintre impostură și genialitate este obnubilată de practica scriiturii anarhice. Devine tot mai greu să fii excentric când centrul nu mai este nicăieri vizibil sau credibil. Atunci, nu mai rămâne la îndemână decât catastrofa descentrării. În critica literară, intertextualismul desființează ideea de intrigă narativă. Pe suprafața textului concertul semnelor este necontrolat, fiind garantat doar de conexiunea la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
comunismului de stat, când organizarea unui mecanism conspirativ de transmitere a culturii era perfect justificată ca modalitate de a salva prețioasele tradiții umaniste ale studiului și cercetării libere, însă constituia înaltă trădare. Intelectualii autodidacți alcătuiau o specie destul de rară și excentrică în România interbelică, deși accesul la educație nu era cu adevărat și întotdeauna universal, dat fiind că sistemul relativ răspândit și corect al burselor particulare ori de stat era contrabalansat de politici restrictive, culminând cu politicile numerus clausus sau numerus
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a ajuns la maturitate în anii ’30 sub influența charismaticului Nae Ionescu (1890-1940), într-un grup de elită, „Criterion”, ce reunea oameni străluciți ca Mircea Eliade (1907-1986), Emil Cioran (1911-1995), Mircea Vulcănescu (1904-1952), Eugen Ionescu (1909-1994), chiar și unii mai excentrici, precum Petre Tuțea (1901-1991) și alții 7. Tânăra Generație, cum i se spunea de obicei, era prima ce ajunsese la vârsta maturității imediat după Primul Război Mondial, și reprezentanții ei împărtășeau convingerea potrivit căreia, din moment ce proiectul politic și național al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
texan care a candidat la președinția Statelor Unite, ridicând la cub ridicolul deja substanțial al campaniilor electorale), fie că e vorba de stângistul ecologist Ralph Nader, soluția celui de-al treilea partid a fost până acum compromisă. Rămân așadar franctirorii, de la excentricii consecvenți la spiritele cu adevărat lucide și independente. Unul dintre aceștia a fost Allan Bloom. A-l prezenta în cheie grotescă și a-l minimaliza devine astfel un gest politic de mare semnificație. Dincolo de accentele ei controversate, The Closing of
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
această temă publicat în toamna lui 1964 de Partisan Review, să fi fost lesbiană ea însăși și să fi avut revelația reconcilierii culturii populare cu înalta cultură și cercetarea academică grație mentorului ei din acea perioadă (pariziană), Alfred Chester, homosexual excentric. Prezența în canonul culturii înalte americane a altor elemente din cultura populară este asemănătoare: „Abe” e fan de baschet (Chicago Bulls, Michael Jordan), iar implicația directă este că se uită la sportivi, ca și la militari, cu jind homosexual. Implicațiile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
traducere de Alina Doica, Polirom, Iași, 2002. Postfața mea, „Câte fețe are liberalismul?”, reluată supra, se poate citi ca un complement al textului de față. Notez aici, la sugestia lui Mihail Neamțu, existența interesantei inițiative - după mine, rezultatele ei sunt excentrice - de a combina filozofia lui Ludwig von Mises cu teologia virtuții a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Vezi http://www.misesromania.org. 12. Friedrich A. Hayek, „Intellectuals and Socialism”, cap.12 din cartea sa Studies in Philosophy, Politics, and Economics, University of
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tiranofil. Ba chiar dimpotrivă. La fel de clară era pentru toată lumea și evaluarea (i)responsabilității politice a lui Alexandre Kojève, marele prieten-inamic al lui Leo Strauss și marele admirator al lui Carl Schmitt - venit să țină o conferință la Berlin în 1967, excentricul rus, probabil agent KGB timp de patru decenii, a anunțat că merge să-l vadă pe Schmitt, „singurul om cu care merită să vorbești în Germania”. Lilla urmărește deriva acestuia de la teologie, prin hegelianism, spre materialism dialectic și viziunile statului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dintre cei cu hipoglicemie suferă diverse grade de șoc insulinic fără să-și dea seama ce se întâmplă. Aceasta poate fi o situație absolut îngrozitoare, mai ales pentru persoanele care nu știu care este cauza problemei și sunt catalogate ca nevrotice, ipohondre, excentrice, „nebune” sau fără leac. Gândiți-vă la miile de suflete ale căror vieți au fost ruinate, când răspunsul s-ar putea să fi fost disfuncția pancreasului și hipoglicemia. Medicul Seale Harris susține că „hipoglicemicul de astăzi este diabeticul de mâine
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cu britanicul Conan Doyle și școala cvasiparanormală a acestuia. Detectivul trebuie să fie un om de rând, pentru că numai un om de rând e suficient de generos, dar și suficient de disperat pentru a face această meserie. Aristocrații, miliardarii, savanții excentrici se pot, firește, implica într-un caz sau altul de urmărire a unui criminal, dar nu-și fac niciodată din asta o carieră. În orice caz, nu în viața reală. Ca purtător de cuvânt al autorului, Philip Marlowe detestă snobismul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la persoana întâi, Chandler a putut să arate că lumea, nu o amărăciune înnăscută, l-a transformat pe Marlowe într-un singuratic și un alcoolic. Personajul este, prin urmare, o modalitate prin care Chandler și-ar putea explica propria recluziune excentrică (Hiney, 1997, p. 102). Caracterul lui Philip Marlowe e marcat, în egală măsură, de voința autorului, dar și de lumea sordidă prin care își plimbă frustrările. Alcoolici, drogați, neguțători de literatură pornografică, personaje imorale, cadavre și crime - iată orizontul la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în 1943, când pleacă la Hollywood, Chandler are cincizeci și cinci de ani, iar Cissy îl depășea cu șaptesprezece -, Chandler încearcă să revină, în forță, în viața socială. Se acomodează atât de bine, încât spre sfârșitul sejurului hollywoodian adoptă stilul excentric al vedetelor zilei. În perioada în care scria, cu mari întreruperi, scenariul viitorului film The Blue Dahlia, cere studioului Paramount să-i pună la dispoziție un set suprarealist de servicii: două Cadillacuri urmau să stea, zi și noapte, la dispoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
panoramă în care umorul sardonic și grotescul agresiv sunt produse de imaginația unui doctor el însuși demn să figureze pe lista pacienților săi: Nepotul dipsoman, sora nimfomană, mama în curs de îmbătrânire căreia-i place să-și arate chiloții, cumnatul excentric ce are obiceiul să fure de la magazinele Woolworth. La sanatorii precum Resthaven se duceau nevestele vedetelor de cinema și fiii politicienilor. Erau cu toții liniștiți. Dispariția lui Carmen nu suscită nici pe departe spaima stârnită de intervenția lui Marlowe ca posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a ajuns la un anumit consens: clasa politică acceptă că interesul național al României este integrarea În structurile euro-atlantice. Mircea Mihăieș: Ca dovadă, Parlamentul a aprobat În unanimitate actele referitoare la integrarea noastră În NATO. Vladimir Tismăneanu: Și cei mai excentrici dintre excentrici, și cei mai aberanți dintre aberanți nu s-au opus, deci, la așa ceva. Îmi amintesc o discuție pe care am avut-o cu mult prețuitul - de către mine, tine și bănuiesc și alți cititori ai cărții pe care o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la un anumit consens: clasa politică acceptă că interesul național al României este integrarea În structurile euro-atlantice. Mircea Mihăieș: Ca dovadă, Parlamentul a aprobat În unanimitate actele referitoare la integrarea noastră În NATO. Vladimir Tismăneanu: Și cei mai excentrici dintre excentrici, și cei mai aberanți dintre aberanți nu s-au opus, deci, la așa ceva. Îmi amintesc o discuție pe care am avut-o cu mult prețuitul - de către mine, tine și bănuiesc și alți cititori ai cărții pe care o facem Împreună
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
efort 101%, adică în condiții de concurs. Per ședință de antrenament se planifică 30-60 sărituri sau intensități/ forță rapidă la nivel de 5-8 serii cu pauze între serii de cel puțin 3 minute! Formele de efort muscular sunt diverse: concentrice, excentrice și reactive. Condiția cea mai importantă ca antrenamentul forței rapide să fie eficient este aceea a unei bune stări fizice generale. Pregătirea în acest sens se va desfășura succesiv pe perioada întregului an. Exercițiul nr. 28 Descriere: 5-10 sărituri succesive
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]