1,067 matches
-
Celine Dion. Nu ți se pare aberant? Am văzut tot felul de tatuaje la viața mea, unul își făcuse arborele genealogic pe piept și reieșea că se trage din Tuthankamon. O curvă avea scris deasupra feselor „Dacă eu nu te excit, nici Viagra nu va reuși!” Mă întreb ce-și vor mai inscripționa unii pe piele în astfel de condiții?! Apucă paharul de plastic în care cafeaua începuse deja să se răcească și îl duse la gură. Apoi îi făcu semn
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
o zi întreagă de muncă, dornic să stea la o masă, în localul preferat, și să asculte smooth jazz în timp ce bea cel puțin trei phare cu vin. Roșu... Un Magician care fluiera vesel, în spatele Detectivului, coborând fiecare treaptă aproape țopăind, excitat la gândul că niciun scenariu nu poate fi mototolit și aruncat la coș, spre eliberarea definitivă a personajelor. Același Magician, în mijlocul bulevardului, privind sceptic în urma unui Scriitor care se grăbea către întâlnirea cu o Lucie a viselor sale. Mașinile treceau
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mirați. - Domnul scriitor este pus pe surprize, din câte observ. Din cele plăcute... Poate că va fi recompensat suplimentar, după ce ajungem acasă. Îi făcu un semn cu ochiul, apoi îl sărută îndelung. Avea buzele moi, fierbinți, iar atingerea lor îl excită instantaneu. Se desprinse cu greu din îmbrățișare, îi puse mâinile pe umeri, o privi direct în ochi și o întrebă: - Lucia, spune-mi sincer, am murit? Mă duceai către cimitir, într-un dric tras de patru cai, iar hățurile erau
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dar aici nu contează. Poți face sex pe internet fără să se vadă <victor>: nu știu ce nevoie ai de mine. poți să îți spui singură cuvinte sexoase. Și să folosești un dildo <ioana 52>: crezi că nu folosesc? Discuția asta ma excită. Oh... ooohhhhh.. Închid - Iubito, sunt impotent? - Ce-ți veni? - Nimic. Un gând... - Nu am timp de gânduri... mmm... joana... litrutza. O fi bărbat... maya... <victor>: hi, maya <maya>: <victor>: nu mă întrebi de ce zimbesc? <maya>: e frumos să zimbesti. Dovadă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
nebunii... <maya32>: și? <victor37>: nu știu. Se pare că în fiecare fruct poate fi un vierme... <victor37>: saminta distrugerii <maya32>: tot nu te înțeleg <victor37>: îi plăcea să îmi facă rău. Să vadă cum sufăr. Se pare ca asta o excită <victor37>: o scrinteala <maya32>: cum așa? <victor37>: daca o țineam de mină, îmi răsucea degetele <victor37>: dacă ne sărutam, îmi musca buzele <victor37>: daca făceam dragoste, îmi lasă urme de gheare pe spate și de dinți pe umeri <victor37>: mă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
mi-am reprimat imediat această stupidă întrebare excesiv de materială și terestră. Domnișoara ri era o vrăjitoare, o inventatoare de jocuri, ea se juca de fapt cu energiile ascunse în noi, era capabilă să stîrnească aceste energii necunoscute, misterioase, să le excite (în sensul de trezire a lor), să le oblige să devină active și să plăsmuiască situații. nu era exclus, deci, ca Domnișoara ri să fi ieșit, în acel moment, din propriul meu creier, să fi fost întruparea unui tip necunoscut
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
asupra mea. nu vă dați seama, de exemplu, cît de mult îmi place să vă văd clipind. Probabil că sunteți bărbatul care clipește cel mai des pe această planetă. Da, iubitul meu domn, îmi place să vă văd clipind, mă excitați enorm cînd clipiți des și mă priviți cu un aer nelămurit, sunteți ca un fel de pasăre care dă repede din aripi ca să nu se prăbușească. La dumneavoastră pleoapele au ceva din niște aripi atrofiate, din această cauză cine vă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cuțit, și în același timp să mă sărute pe mine pe chelie. O scorpie, ce mai ! Din cînd în cînd îi cere Domnului M fie sarea, fie piperul numai ca să-i atingă degetele, exclusiv pentru a avea pretextul să-l excite tactil, să-l mîngîie fugar și lasciv timp de o secundă, cît durează transferul obiectului. Toate aceste atingeri sunt ca niște săruturi fugare executate deasupra mesei, în văzul meu și probabil cu scopul de a mă testa... De fapt ce
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
rață pană. Crusta era crocantă, mie cel puțin îmi era foame, așa că am început imediat să mănînc deși fosta mea iubită avea mai degrabă chef de vorbă. Brusc mi-am dat seama că nu am cerut vin. Crusta crocantă îmi excitase papilele gustative și am simțit nevoia să acompaniez pulpele de rață cu un pahar de vin. Chelnerul mi-a adus cîțiva stropi de vin într-un fel de cupă, cerîndu-mi să-l gust ca să văd dacă îmi convine. eu eram
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
multe astfel de muzici vă voi iniția și pe dumneavoastră... Domnișoara ri fu atît de tulburată încît se lipi de mine și mă sărută lung, cu buzele ei enorme, cu brațele încolăcite în jurul gîtului meu. — ah, ați reușit să mă excitați din nou... Veniseră aceste cuvinte susurate la urechea mea dinspre Domnișoara ri sau dinspre unul dintre teancurile de cărți ? Imposibil de spus, Domnișoara ri tocmai se ocupa de urechea mea umectînd-o cu buzele ei carnivore. — Domnișoară ri, vă rog să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
goală printre cărți, întinsă între două mormane de cărți... Faptul că dintr-un moment în altul ar fi putut să intre în librărie un vizitator sau chiar să se întoarcă domnul Bernard nu o inhiba pe Domnișoara ri, dimpotrivă, o excita și mai tare. Domnișoara ri dorea să fie prinsă în flagrant delict de dragoste acolo, împreună cu mine, întinsă pe un pat de cărți... 40. Infinită Domnișoară ri, poemul care vă sărută sînii trebuie purtat o vreme la gît ca un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
vreun actor sau vreun cîntăreț preferat ? Dacă aveți vreo fantasmă vocală vă pot servi în consecință. Pot să vă vorbesc cu vocea lui marlon Brando sau a lui George Clooney dacă vreți. — Chiar așa ? — absolut. Vreți să încercați ? Dacă vă excită vocea lui George Clooney pot să o adopt pentru dumneavoastră. Putem face o încercare. — Bună seara... mă bucur că ați decis să-mi acordați puțin timp. Vă asigur că fiecare secundă va fi intensă. — mă faceți să rîd. Pe Jean
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fi la fel de bine puși în încurcătură ca și cei ignoranți. — Pac ! ... Pac ! sigur, cititorul înțelege imediat despre ce este vorba, în roman se trag două gloanțe chiar de la început. metaforic vorbind, gloanțele sunt încasate însă de cititor căruia îi este excitată curiozitatea prin tîlcul introducerii, dar și prin efectul-surpriză al deschiderii. nimeni nu-și mai amintește astăzi de un scriitor precum enrico emanuelli, autorul unui roman intitulat O minunată călătorie. el este însă un veritabil as al teaser-ului : întîiul capitol POPAS
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a avut acest obicei, de a adormi imediat și profund după. acum pot scrie timp de cîteva ore la mașina ta de scris, la acest instrument curios și pervers. Probabil că dacă m-ai vedea acum, imaginea mea te-ar excita enorm. sunt goală, la masa ta de scris, aplecată peste tastatura asta enormă... Știi că uneori apăs pe diferite taste cu sînii ? Da, cred că asta ți-ar fi plăcut, să mă vezi cum bat cu sînii la mașina ta
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ei. Acum îl întrebă, fără să ridice ochii din cărți: - Domnule Felix, am uitat să te-ntreb, ce-ai de gând săurmezi la Universitate? - Aș vrea să urmez medicina. - Firește, fiu de doctor, te-nțeleg. Foarte frumos. Aglae păru foarte excitată de acest nevinovat dialog. - Doctor, meserie nesigură, să umbli după clienți! - Un doctor bun, muncitor câștigă foarte bine azi, observăcu voce mângâietoare Pascalopol. - Nu-i așa? se interesă deodată Otilia. - Pentru asta trebuie sa ai cap, nu glumă! adause receAglae
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
deoparte. - Bine, zise Stănică, așezîndu-se de-a binelea să mănînce,să-mi spui, mă rog, ce poți să faci? - Cum ce pot să fac? întrebă indignată Aglae. - Asta te-ntreb și eu, zise calm Stănică, dar cu vădităintenție de a excita. Vrea s-o adopte, și pace. Legal nu e nici o piedică. - Mâncați, îndemna Simion pe Aurica și pe Titi, mâncați, mâncarea este elixirul vieții! și el însuși înghițea cu lăcomie, vârând în gură bucăți mari de pâine și ștergând
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un mâner luxos și savant turnat din bronz, și debarcară acolo. Înăuntru, patru veioze, plasate pe parchet în cele patru unghere ale încăperii, își desfăceau, ca niște arteziane, snopurile înfoiate de raze, dirijîndu-le să cadă, în jeturi subțiri, asupra tavanului excitat de oglinzi. Asupra zidurilor fremătând sub membranele unor obscure planșe cafenii sau a unor gravuri japoneze. 113 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - ...Va fi tare la umeri, frumos la stat, minunat la obraz. La ora 10, dintr-o curticică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sofisticate mâncăruri. 162 DANIEL BĂNULESCU Capitala își ține respirația. Nimeni din presa după-amiezii nu are tupeul de a se lansa în glume tâmpite în legătură cu unele similitudini referitoare la Venus din Milo. După orele 18, bucureștenii tropotesc din nou, în grupuri excitate de Mitici, în centru, pe Sărindar, pe lângă sediile principalelor cotidiene, pentru a se rebranșa proaspetelor știri. Se întinseseră noi zvonuri. Cică-se în Cotroceni, într-un bazin răzlețit, coborând să peticească un hidrofor, un instalator calcă, cu vârful unui sabot
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
rom și scorțișoară, fusese izbutită, din păcate, tot la nimereală. Apoi fata se întoarse smucit către el și-l sărută, picurîndu-i, de pe buzele ei, pe colțul buzelor lui, bobițe de sânge. Înmuie degetul într-una și o studie. În loc să-l excite ori măcar să-l furnice, sărutul îi dădu senzația că prăjina din fața sa era bolnavă de piept ori că tușise pe el. Se gândi să-i spună ceva răutăcios despre balansoare, pe care, mai mult ca sigur, un alt nebun
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
stearpă și respingătoare. În tine, nimic nu mai ia o formă sau o consistență expresivă, ci tot ce pleacă în afară și tot ce vine din afară rămâne ca un murmur îndepărtat, monoton și egal, neputând în nici un fel să excite nuanțele vieții sufletești, să trezească un interes sau o curiozitate. Atunci îți pare inutil să-ți mai dai o părere, să mai iei o atitudine sau să mai impresionezi pe cineva, și toate zgomotele la care ai renunțat prin tăcere
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să-ți dea cheia misterelor psihice, a structurilor diferențiale ale vieții sufletești. Nu ești un psiholog bun dacă tu însuți nu ești un subiect de studiat, dacă materialul tău psihic nu oferă zilnic o complexitate și un inedit care să excite curiozitatea ta continuă. Nu te poți iniția în misterul altuia, dacă tu însuți n-ai un mister în care să te inițiezi. Pentru a fi psiholog trebuie să fii atât de nefericit, încît să pricepi fericirea și atât de rafinat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
aici. Dar ideea hipnotică își extrage puterea din imaginile pe care le sugerează și le aduce cu sine, adică din partea sa concretă, nonabstractă. Printr-o serie de transformări, ea declanșează în minte un fascicul de imagini. Acestea, la rîndul lor, excită și aduc aminte de o întreagă serie de senzații elementare. Astfel s-ar produce metamorfoza obișnuită a unei noțiuni generale într-o percepție imediată, trecerea de la o gîndire prin concepte la o gîndire prin imagini. Hipnoza este susținută de faptul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de oameni, bonavi de patimă, sclavi ai misiunii lor sînt, în mod necesar, făpturi aparte. Deviați, anormali, ei au pierdut contactul cu lumea reală, s-au rupt de semenii lor. Nu puțini au fost conducătorii recrutați din rîndul acestor "nevrozați, excitați, semi-alienați care ispitesc marginile nebuniei. Oricît de absurdă ar fi ideea pe care o apără, scopul pe care îl urmăresc, toate raționamentele se năruiesc dinaintea convingerii lor. Disprețul și persecuțiile nu fac decît să îi stîrnească și mai mult. Totul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la eliminarea fizică a oricărui membru al acestor forțe ș...ț. Ceaușescu însuși veghea la întreținerea devotamentului acestor indivizi prin dialog direct, dovezi de mărinimie și afecțiune. Un spirit infantil, de castă militară, al cărei unic argument e forța, era excitat în sens performant, un fel de sport absurd, divertiv («faceți-mi ce vreți, pot să mor de-acum, m-am distrat bine astea trei zile»; «nu-ți fie frică măi soldat, nu tragem în tine. Ne distrăm și noi puțin
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trebui „spart” cu orice preț de „ultima generație” de megacomputere. Viața nu e un mesaj secret ascuns într-o sticlă plutitoare pe trasee intergalactice, peste care civilizația umană a dat în mod întâmplător. Orice câmp semantic - invizibila „informație” care îi excită pe biogeneticieni - reprezintă un nod de aparențe, așa cum totalitatea nu poate fi un postulat fericit decât pentru rațiunea practică. În termenii lui Henry, inteligența Vieții adevărate nu e mecanică, iar adevărata cunoaștere (connaissance) implică o naștere (naissance) suprem paradoxală, în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]