2,012 matches
-
diverse este o realitate, în secolul al IV-lea, alături de o biserică ortodoxă și una ariană, la nord de Dunăre, a existat și o biserică audiană, înființată de adepții acestei secte. Specificăm că Audius, pentru ideile sale antropomorfe, a fost exilat de împăratul Constantinus II în Scythia Minor, apoi a trecut în "țara goților" la nord de Dunăre, unde a propovăduit "luminile credinței", a întemeiat mănăstiri cu reguli clare și a făcut mulți prozeliți printre latinofoni. Urmașii săi au fost Uranios
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nordul Dunării și a populațiilor din zonă, dar rolul său în creștinarea românilor a fost mult exagerat și, în plus, nu știm dacă el a predicat efectiv în stânga fluviului. Au fost, într-adevăr, trimiși misionari, precum Audius din Mesopotamia, eretic, exilat de împăratul Constantin, care a înființat o comunitate creștină și mănăstiri pentru goții din nordul Dunării, Eutyches, grec, predicator la goții din aceste părți, iar Ioan Gură de Aur a trimis și el misionari aici. Însă toți acești misionari erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
neanulându-i speranțele într-o Magna Hellas. Reîntors în București, Hrisant Hrisoscelu intră de fapt în intimitatea morții. El refuză trezia, viața și, după atâta risipă și nebunie, „voia numai să zacă”. Paralizia morfinomană eliberează visarea, reveria și Hrisant se exilează în amintire. Fastul montărilor, dezlănțuirile carnavalești, jocul și goana măștilor, pofta de ceremonial insinuează ideea teatralității. Surparea idealului eterist, deșteptând - în replică - simțul actoricesc al lui Hrisant, pledează pentru ideea unei istorii consumate ca farsă. Barochismul cărții este indiscutabil. Se
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
necesară, față de acțiunile conducătorilor lor. Regele, furios, a ordonat consiliului bisericii să se dizolve. Black a fost acuzat de sfidare, iar pedeapsă a fost stabilită de consiliul particular al regelui, care, după ce a trasat câteva soluții de compromis, l-au exilat pe preot dincolo de răul Spey și au solicitat tuturor clericilor să semneze un legământ, prin care se obligau că în problemele civile să se supună tribunalului judiciar civil<footnote Lucy Aikin, Memoirs of The Court of Jing James The First
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pe treptele palatului Luvru. Parlamentul s-a reunit de urgență, iar Leonora Galigai a fost judecată, acuzată de vrăjitorie și condamnată la moarte. Cand regina a încercat să protesteze împotriva deciziilor parlamentului, Ludovic a acuzat-o de les-majeste și a exilat-o la castelul Blois. Apoi a decis să se alieze cu ducele de Savoia împotriva armatei spaniole - să nu uităm că Ludovic era căsătorit cu infanta Spaniei - pe care a înfrânt-o. Incapabilă de a reacționa, regina-mamă privea uimită cum
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
el nu luă titlul de împărat, ci trecu acest titlu asupra fiu-său Ioan, căruia-i îngădui pentru acest scop să poarte încălțăminte purpurii ca insemn împărătesc; el își păstră însă autoritatea sa întreagă precum și dreptul direct de-a stăpâni, exilă pe răsturnatul său frate, Manoil, afară din țară, peste mare, la Pergamus, și retrimise pe soția acestuia la tatăl ei, Ioan Asan. În Asan se lupta acum socrul cu ginerele, dar el dete dreptate celui din urmă, pentru că el (zice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tâlc logic și pe sentențe în favoru-i din Sfinții Părinți, totuși a fost învinovățit că e eretic și-a trebuit să iscălească nu numai crezul, ci și abdicarea sa de la patriarhat și depunerea darului preoției. După cererea sinodului, împăratul îl exilă apoi la Brussa. De atunci încoace flacăra pâlpâitoare a condamnării fanatice se lăți repede și neoprită. Chiar biserica Sf[intei] Sofii, care se socotea pângărită prin intrarea latinilor în ea, căta să se sfințească din nou, ca să se curețe. Un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a fost eliminarea criticilor mele expri- mate la adresa adepților „tracomaniei” și ai „protocronismului”, foarte activi în epocă. De asemenea, în mod arbitrar, au fost cenzurate în carte, prin excluderea din text și din note, numele unor autori citați de mine, exilați din țară sau considerați indezirabili de regimul ceaușist (Petre Alexandrescu, Monica Brătulescu, Constantin Eretescu, Octavian Paler, Ion Taloș ș.a.). Foarte probabil că la CCES exista și o listă de nume interzise. Imediat după fuga dictatorului, am reușit să adaug pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scoți pe nebun/ să se ducă/ nălucă” (47, p. 175). Ridicarea unei coloane a cerului, bătutul cu nuiaua de alun („nașul șarpelui”) sau de paltin, bătutul în toaca din lemn de paltin etc. sunt toate gesturi rituale apotropaice ; demonii sunt exilați sub pământ sau în „pustie”, în zona necosmizată, „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă,/ unde-n răscruce/ nu e stâlp să urce” (47, p. 178). e) în ambele legende (cea românească a edificării arcei și cea ucraineană a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Astfel de fenomene sunt relativ frecvente în istoria reală sau legendară a omenirii. Să fie vorba de faptul că grecii nu i-au putut trece cu vederea lui Dedal o crimă din tinerețe, pentru care a și fost, conform tradiției, exilat din Atena în Creta ? Să fi pălit măreția geniului său 316 Ordine și Haos pentru că, din invidie, a redus la tăcere un concurent, aruncându-l „din vârful cetății Atena” ? Este vorba de propriul său nepot și ucenic, Talos, care, inventând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magistraturii) și pe cari acum este silit a le supune dezbaterilor viitoarelor colegii electorale. Nu putem tăgădui că această scrisoare are proprietatea a pune multe enigme opiniei publice. Amicul cel mai călduros al d-lui Brătianu și cu toate acestea exilat de buna sa voie în Luteția, cu toate astea supărat foc pe majoritatea sa fidelă, rezistând rugăciunilor prin viu grai și înscrise ale credincioșilor, respingând genuflecțiunile a însuși ilustrului d. Cîmpineanu, iată lucruri cari, spuse deodată și pe aceeași pagină
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de aur a unora ca Plantin, Estienne, Didot etc. Saint-Simon copist, corector la tipar, angajat al librăriei. Proudhon, muncitor tipograf. Pablo Iglesias la fel, fondatorul partidului socialist spaniol (1850-1925). Allemane, de asemenea. Monatte, Rosmer... Există un tipograf-jurnalist spaniol, Mesa, care, exilat la Paris, îi transmite lui Jules Guesde, "sergentul instructor și recrutor" al socialismului francez, moștenirea primei Internaționale. În Franța lui Ludovic-Filip, ca și în Chile-ul lui Pinochet (în care prima grevă muncitorească, în 1979, este cea a muncitorilor Cărții
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un portret acid, construit cu (ndepărtarea voită a oricărei circumstanțe care ar fi fost (n măsură să atenueze o critică foarte aspră (faptul că a trebuit să creeze (ntr-o altă limbă dec(t cea maternă, că a trebuit să se exileze din țara sa, că a fost ș( s-a simțit hăituit toată viața). Aceste elemente ajung chiar să (( fie imputate lui Gherea. Desigur că Lovinescu face aceasta ș( pentru că realizează o paralelă (ntre Maiorescu ș( C.D. Gherea. Cum cei doi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
s-a numărat printre cei ce i-au urmat lui Socrate și au fost numiți socratici. Era atenian, modest și cu un aspect plăcut. A fost primul care a luat însemnări și a redat convorbirile cu Socrate ("Amintiri"). A fost exilat de atenieni pentru că își oferise serviciile Spartei. A scris mai multe cărți (între care "Amintiri" și "Apărarea lui Socrate"). Lui Xenofon nu-i lipsea inima, îi lipseau talentul literar și stofa de gânditor ale lui Platon. Iată de ce relatările sale
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a trebuit să joace rolul zeului om, de aceea moartea sa nu era omenească, ci artificială și patetică. Socrate n-a murit întrucât n-a existat. După condamnare, atenienii s-au căit: * au închis terenurile de exerciții și gimnaziile; * au exilat pe acuzatori; * l-au condamnat la moarte pe Meletos; * au ridicat o statuie în cinstea lui Socrate; * Anytos a fost alungat. Euripide i-a mustrat pe atenieni în piesa "Palamedes": Ați ucis pe-atât înțeleptul, Neprihănitul, îndrăgitul de muze" 5
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
achizițiile provenite din exterior, de cele mai multe ori Îmbunătățindu-le. A ține Întotdeauna cont de ceilalți! În fața schimbărilor și a incertitudinilor globalizării și ale pierderii avantajului industrial al țărilor bogate În competiția internațională, numeroși comentatori au preconizat o Japonie În criză, exilată În umbră, În fața expansiunii fabuloase a Chinei, a cărei evoluție viitoare nu o cunoaște nimeni! E un semn de slabă cunoaștere a acestui arhipelag, care, de atâtea ori, a surprins prin capacitatea sa de a răspunde provocărilor, sprijinindu-se pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
celor de un neam; căci el, aruncând învinuiri nedrepte - cele care se obișnuiesc - aducând oamenii pe la tribunale, el se pătează cu sânge, făcând moarte de om. Gustă cu limba și cu o gură spurcată din moartea celor de același neam, exilează, ucide, promite oamenilor ca datoriile să fie șterse și ca pământul să fie reîmpărțit. Oare nu este necesar și ursit ca, după aceasta, un astfel de om, ori să piară de mâna dușmanilor, ori să ajungă tiran și să devină
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
oferind o dovadă obiectivă, științifică, biologică, bazată pe o serie de măsurători antropometrice 57. Sursele existente nu conțin suficiente informații pentru a ști dacă activitățile lui Făcăoaru În Transnistria l-au pus În contact cu populația de evrei care fusese exilată În mod forțat În regiune sau dacă a realizat cercetări asupra acestei populații. Pentru că relațiile lui mergeau Însă până la nivelul guvernatorului regiunii, consider că nu este o greșeală să presupun că Făcăoaru cunoștea soarta evreilor din Transnistria. Este, de asemenea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
campanie teribilă de purificare ideologică a cărei ținte au fost, printre altele, științele sociale. Predarea psihologiei a fost abandonată, studenții aflați în acel moment în anul III de studii au fost transferați la alte secții (filosofie, istorie etc.), iar profesorii exilați la alte catedre. Au rămas câteva laboratoare de psihologie din rețeaua transporturilor auto și feroviare alături de cele, puține, din diferite ramuri industriale. În 1982, sub pretextul că cercetările în meditația transcedentală, inițiată în cadrul Institutului de Psihologie din București, subminează ordinea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
măsură ca și vorbele celorlalți. Încă din momentul lecturii, și chiar fără să ne propunem, Începem să vorbim despre cărți În mintea noastră și apoi cu ceilalți, și tocmai cu aceste discursuri și păreri vom avea de-a face ulterior, exilând departe de noi cărțile reale, ajunse pentru totdeauna ipotetice. * La Eco Încă mai mult decât la Valéry, cartea ni se Înfățișează ca un obiect aleatoriu despre care vorbim Într-un mod imprecis, un obiect cu care fantasmele și iluziile noastre
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
În exil atacă și calomniază tot ceea ce este românesc În exil”. Cu toate acestea, În ciuda unei imparțialități exprimate, În paginile ziarului pot fi găsite afirmații precum „noi sîntem imparțiali, dar legionarii ar trebui Împușcați”. La rîndul lor, evreii din România exilați la Paris aveau de asemenea propriul lor jurnal, Cuvîntul nostru. Notre parole. Our Word, condus de I. Klein. Tot la Paris apăreau Caiete de mărturisire ortodoxă și Cronicarul condus de Ion Velicu. Deși centrată pe comunitatea evreiască din Paris, Cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
eficienței cu care enigmaticul (chiar și în varianta sa „dezvrăjită”) este sugerat sau impus. Textul cel mai semnificativ este lunga apocrifă Don Quijote în exil, în care se imaginează continuarea aventurilor cavalerului pe o corabie care îl poartă către Noua Spanie. Exilat prin voința regelui și a Inchiziției, Don Quijote e însoțit în călătorie de o mână de „dușmani ai Spaniei” și de un echipaj convertit la donquijotism, alături de care își va urma sminteala nobilă, va fi înghițit în pântecele Leviatanului sau îl
MANIUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
În 1957 a publicat în „Viața românească” un fragment din piesa de teatru în versuri Ovidiu la Tomis, în care încearcă să contureze destinul poetului antic, destin mai presus de gloria efemeră a Cezarului, din a cărui voință Ovidiu fusese exilat la Pontul Euxin. M. a tradus în românește scrieri aparținând lui Adelbert von Chamisso, Jack London, Thomas Mann ș.a. În 1967 a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea romanului Muntele vrăjit de Thomas Mann. SCRIERI: Rabbi Haies Reful, București, [1935
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
muntelui (1985), unde poemele, pe aceeași tramă narativ-parabolică, într-un limbaj apropiat de naturalețea oralității, exprimă disperarea celui care își găsește unicul refugiu în vis, în „deșertul” din propriul creier, de vreme ce „țara de-afară” nu este decât un wasteland trist: „Exilată în țara din creierul meu/ Unde nu e nici iarnă, nici primăvară,/ Ci numai timpul în care mi-e dat să visez,/ Mi s-a făcut dor de țara de-afară.// Trec granița din nou și mă supun/ Legilor ei
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
guvernul nu o poate controla și În care inițiativa este de partea claselor populare pătimașe, nestăpânite și pline de resentimente politice”. Dacă, după cum susțin mulți, Comuna din Paris din 1871 a fost Într-o oarecare măsură o Încercare a celor exilați la periferie de către Haussmann de a recuceri orașul („la reconquête de la Ville par la Ville”), atunci originea geografică a acestei acțiuni trebuie să fi fost Belleville. Comunarzii, În defensivă militară la sfârșitul lui mai 1871, s-au retras spre nord-est
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]