743 matches
-
Început să vorbesc foarte repede. Aveam gura uscată și saliva mi se scurgea În cocoloașe albe, rotunde - ceea ce se cheamă „să scuipi vată”. Ne-nvîrteam prin Times Square. Mary voia să găsească pe cineva cu un „piccolo” (patefon). Debordam de sentimente expansive, prietenoase, și dintr-o dată voiam să mă Întîlnesc cu oameni pe care nu-i mai văzusem de luni sau chiar ani de zile, oameni care nu-mi plăceau și care nu mă plăceau. Am făcut cîteva Încercări ratate să găsim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
foarte ocupat cu prepararea tezei definitive, pe care o trecu la Paris cu distincție. Până aci totul mergea bine și i se prezicea o carieră frumoasă. Un singur punct negru: nu aveau copii, lucru ce mâhnea pe Elena care, mai expansivă ca bărbatul ei, o spunea cu tristețe. În 1925, pe când eram la Carlsbad, dânsa făcea cura la Franzensbad ca să-și vadă visul împlinit. Într-o zi, după invitarea mea, sosi să deju neze cu mine și stăturăm de vorbă îndelung
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un strămoș Djuvara huiduit de Eminescu. Strămoșul Djuvara nu-i, pentru poet, decât "un biet omușor de pe la Brăila", care vrea să facă la Viena politică socialistă". Și, autorul istoriei secrete încheie, urechindu-l părintește, ca pe un școlar nătâng, pe expansivul (actualmente) istoric Neagu Djuvara: "După 125 de ani de la articolul lui Eminescu, strănepotul ar vrea să se răzbune. Nu-i frumos!" Cu adevărat interesante și incitante sunt însă următoarele eseuri : Anii formării. Muntele alb, insula albă, ce se construiesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
rozaliu, genialoid", după expresia Ruxandei Cesereanu). Exegetul nu angajează un război cu acești lideri de opinie ai generațiilor mai recente, care "refuză bombardamentul encomiastic", dar atrage atenția asupra erorii în care se află atâta vreme cât "din fericire, posteritatea eminesciană e vie, expansivă" și tocmai aceste controverse "îi asigură o longevitate străină de supraviețuirea muzeală, cu iz funerar". Trecând în revistă tentative oarecum similare de discreditare a poetului, din trecut (Grama, Aron Densusianu ș.a.) se vede îndreptățit a concluziona (paradoxal) că Eminescu "trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
germană În toamna anului 1945 a dat examen de admitere la Liceul Teoretic “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți și a intrat elev în clasa I, când aceasta prestigioasa școală avea mulți profesori deosebiți. A fost un coleg mai puțin liniștit, era expansiv, bun prieten, făcea sport și participă împreună cu altii la diferite soții. În clasele mici, cănd Țurcanu Ion mai făcea câte o năzbâtie în oră de istorie și profesorul Toroutiu Valerian, fost director al liceului, îl prindea îi spunea: - „Drăguță, tata
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
Tot în acea perioadă, expresia publică a entuziasmului nostru literar a fost un cenaclu mai deosebit - un fel de creative writing -, pentru care, la un moment dat, am vrut să obținem chiar și per sona litate juridică. Eram efervescenți și expansivi, asemeni marilor creatori sub impulsul inspirației, din fil mele ce ecranizează biografii celebre : Beethoven, deși surd, compunînd Simfonia Destinului, sau Goethe scriind de zor la Faust. Din nefericire, iubirea noastră literară a fost un foc de paie, sfîrșindu-se așa cum a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
e necesar să știu că fericirea e altceva decît absența nefericirii. Coborîșul ne-a despuiat de nemurire Însă și de infinita ei ambiguitate. Și iată-mă plin de o bucurie avară pentru tot ceea ce Îmi dăruie și mie această primăvară expansivă. Întreaga coastă strălucește În fața valurilor care astăzi au mlădieri de felină... Prometeu În grecește, Prometeu Înseamnă „prevăzător”. Nu s-ar zice, din fericire, că și-a respectat numele. Ceea ce s-a Întîmplat pe munte, unde Zeus a trimis un vultur
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
în primul rînd, ele sînt un document psihologic, întrucît redau graficul mișcărilor interioare ale unui om complex, cu trăiri intense, variate, tip reactiv, neliniștit, oscilînd între romantism și realism, opusul inșilor placizi, monotoni, reci. Avea o fire de luptător, loială, expansivă. Se atașa statornic de persoane și cauze și pretindea un devotament egal. Hiperactiv, croia mereu planuri și tactici. în timpul relecturii acestor scrisori, mi-au venit adesea în minte trei vorbe: una a cronicarului nostru („odihna altora îi păriia că-i
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și sacrificii, am simțit că discut cu un intelectual plin de idei și, mai presus de toate, înzestrat cu o conștiință care mi-a întărit convingerea că, temperamental, avem anumite afinități. Deși ard pe dinăuntru, eu nu pot fi un expansiv pe măsura a ceea ce sînt în ființa mea intimă, așa că ia confesiunea de mai sus ca o atitudine rară, pe care n-am făcut-o cunoscută decît la foarte puțini. Neputînd trișa cu convingerile și ideile, rămîn mai departe să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pregătim de plecare. Între timp sătenii aduseseră o căldare de chicha (o băutură alcoolică locală făcută din porumb fermentat la care se adăugă apă) cu un polonic pe care o împărțeau bine dispuși cu soldații, deci congregația devenise mult mai expansivă decât la plecarea noastră. După dispariția ultimelor picături de chicha elicopterul este gata să decoleze și parcă mă aștept să-l văd ridicându-se pe trei cărări. Îmi iau rămas bun de la cei doi ofițeri mulțumindu-le pentru ajutor (dacă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
despre un subiect, de obicei, în loc să tacă, fac pe dos : ei spun la superlativ, cu alte cuvinte, strigă. Și strigătul este pream- bulul sonor al agresiunii, al luptei și al masacrului.” (trad. mea, A.M.) Ortega y Gasset remarcă tocmai caracterul expansiv al ignoranței și natura inițial discursivă a violenței înainte ca aceasta să devină act. Superlativul ca formă de augumentare fie a nonsensului, fie a trivialului se trans- formă în țipăt și aici este momentul în care actul locutor devine expresie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un avantaj față de cei scunzi din obișnuita majoritate a tenorilor. Conturarea vocală a personajului a fost destul de convingătoare. Lipsa de experiență însă trădează anumite stângăcii sau, mai bine zis, o anumită stânjeneală care îl conduce spre polul opus față de temperamentul expansiv al partenerei din acest spectacol, Carolina, la care m-am referit mai sus. Interpreta rolului Fidalma cu un glas mic pentru cerințele scenei ieșene (care este deficitară din punct de vedere acustic) mai are de lucru până a deveni convingătoare
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
partea de poveste. Pentru că sumbra existență a acestor oameni s-a luminat deodată. Fiecare, în felul său, uneori naiv sau ridicol, unii extrem de simplist, pe măsura minții, redusă, alții complicat, un "fel" încurcat în resturi de delir și halucinații, alții expansiv, alții doar trist, pur și simplu trist. Dar fiecare din acești bolnavi avea o emoție scrisă pe față, citindu-se printre riduri, văzându-i-se în ochi. Toți păreau uluiți de faptul incredibil care urma să li se întâmple; aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al populației acestei categorii. De aceea, costurile neintegrării prin educație sunt incomparabil mai mari pe termen lung. În acest sens, o utilitate importantă în strategiile de integrare prin diferență ar avea-o modelul american multiculturalist, aplicat grupurilor etnice mult mai expansive demografic (afro-americanii, hispanicii) decât celui al albilor de origine europeană. Prima noastră obligație este să ne cunoaștem conaționalii, dincolo de folclor, stereotipuri și prejudecăți. De exemplu, cei mai mulți habar nu avem că femeilor rome din comunitățile tradiționale le sunt interzise avortul și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
monomanie, sensibilitatea pacientului este excitată, monomaniacul trăiește "în afara sa" și transferă asupra celorlalți prisosul sentimentelor sale. Monomaniacul este vesel, temerar, se agită mult, totdeauna gata să irite (II: 1-3). Evoluția bolii este acută și rapidă. Pasiunile monomaniacilor sunt exaltate și expansive; având sentimentul unei stări de sănătate perfecte și inalterabile, a unei forțe musculare crescute, acești bolnavi observă latura bună a lucrurilor; satisfăcuți de ei înșiși, sunt mulțumiți de alții, sunt fericiți, veseli, comunicativi: cântă, râd, dansează; dominați de vanitate, orgoliu
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
die Verrücktheit) pe care o înțelege drept "un sistem uniform și progresiv de sistematizare a delirurilor, fără o sensibilă deteriorare mintală" (1907: 53) de ,,demența paranoidă" (dementia paranoides), caracterizată prin "persistența multor deliruri incoerente și schimbătoare, de natură persecutorie sau expansivă, dimpreună cu un grad moderat de excitare, și care se dezvoltă repede în demență", adică printre "procesele psihice degenerative" (1907: 257). Ceea ce până atunci era considerată o psihoză unitară se transformă, în ediția a VI-a din 1899, în două forme
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sau orice alt fenomen cataclismic dețin capabilitatea de a-mi anula identitatate socială și de a mă arunca, cu spiritul dezgolit și trupul zdruncinat, în mijlocul unui vârtej ce amestecă și neantizează fragmentele unei lumi inconștient de captivă viciului și egoismului expansiv. Membrii naivi ai acestei mundaneități sunt izbiți de bulversare și panică, renunță brusc la orice legătură cu prezențele ce le animau viața spre a căuta disperat un refugiu, un loc al protecției față de învolburarea deplină a naturii ce devine non-natură
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
enigmatică și nevăzută"; "Sacra Bucurie-a Iubirii a murit"*; "Temnița lanțului trupesc"**; [*The sacred Joy of Love is dead: vezi nota de mai sus privind [T]he Genius dy'd; Genius dead despre noțiunea de extincție care în modernitate evoluează expansiv.] [**Prison of bodily chain: trimitere la faimoasa metaforă platoniciană privind soma-sema: trupul-închisoare.] " Sufletul poate fi orice, după cum știți cu toții, Iar al meu prefăcutu-s-a, luînd chipul unei Ciori"***; Avînd Aripe, cum cred că v-am spus înainte, Țîșnit-am printr-o
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pahar și merge de i-l oferă.) Cetățeanul: În sănătatea coanii Joițichii! Că e (sughite) damă bună! (ciocnește cu ea: ea i strânge mâna din toată inima. Urale, ciocniri.) Cațavencu: (lui Tipătescu încet) Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv) Pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... Mai mult, sau mai puțin onești! (Tipătescu râde.) În sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru! (Urale, ciocniri.) Trahanache: (luând un pahar și trecând în mijloc foarte vesel) Ei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
citit, s-o facem cît mai curînd!, ne îndeamnă. Vădit interesat de evoluția raporturilor dintre cei „mari”, Bălăiță a urmărit de la început pînă la sfîrșit regalul intempestivului oaspete. Deși nu-i suferă pe „tipii” de felul lui D. Z. - impetuoși, expansivi, dominatori - și nici nu-i plac - în teorie - „copiile după natură”, a stat totuși, cînd „privitor ca la teatru”, cînd foindu-se în scaun și sughițînd nervos, ba l a și stimulat cu anumite remarci. *Le-am vorbit studenților (ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost că m-a împins la Comitet.) Față de poet am încercat să fiu comprehensiv. L-am nemulțumit însă aproape de fiecare dată, cred, pentru că nu pot să laud fierbinte: sînt prea reticent pentru gustul său. Iar el e, adesea, „centaur”, fugos, expansiv. La suprafață n-a existat niciodată o ruptură între noi, dar în adînc mai multe fire au fost uzate, slăbite, zbîrcite. De vină e, poate, distanța, sau sînt anumite „vorbe” purtate de „crainicii” săi privilegiați. Vrei o judecată de ansamblu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
i-a răspuns prietenei sale Tuța: „Iată, stau mai la răcoare cu dl Călin”. Întrucît în sală nu erau aburi, cred că a dat cuvintelor sale un sens figurat. Pentru mulți eu trec drept un „om rece”. „Calzi” sînt cei expansivi, sentimentali, care se aprind ușor și promit multe. Dimpotrivă, după aceeași împărțire schematică, cei ce se manifestă cu reținere sînt „reci”. Și într-un caz și în celălalt, forma e luată drept fond, intenția drept faptă, retorica drept substanță. E
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
11-12/2003) Pisica lui Michaeltc "Pisica lui Michael" Una dintre acele duminici după-amiaza, făcută „să-ți amintești emoții”, cum spune Poetul. Ne aflam În ospitaliera locuință a doamnei Melsene Timsit, la Paris, și În prezența Evei Koralnik, prietena comună. Cordialitatea expansivă a oaspetelui german cu temperament latin ne fermecase instantaneu. După-amiaza se supunea seducătoarei locvacități a vorbitorului, confortabil instalat pe canapea, cu gulerul cămășii desfăcut și mânecile neglijent suflecate, cum aveam să-l revăd În anii următori, nu o dată, la München
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fără cale ferată și gări/ că o duc în beție de toamnă-mpușcată/ cu arome de struguri putrezind lângă nări/ ceea ce vă doresc câteodată și vouă...” În unele poezii apar ecouri ale cântecului de lume sau ale tonului de o tristețe expansivă întâlnit în romanțe: „Vara de toamnă, toamna de vară/ cățeaua de viață lătrând în noi/ tu, Constandino, aprinde lamba/ e rost de lacrimi și de noroi/ e rost de neamuri și de bătaie/ se face noapte în carteriu/ nu e
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
când, sub genericul Pe drumuri de munte, sunt editate, în 1921, volumele Amintiri dintr-o călătorie și În munții Neamțului, al doilea cu o prefață de Mihail Sadoveanu. Despre călător, toți câți l-au cunoscut vorbesc la unison: omul planturos, expansiv, un fel de tarasconez din munții Neamțului, se manifesta în natură ca un contemplativ, un romantic deschis clipei de sublim. Cum veselia lui era zgomotoasă, iar râsul izbucnea în hohote homerice, latura gravă a personalității i-a fost mai puțin
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]