592 matches
-
acceptă și utilizează mai rar ideile lor. Aceste forme de comportament diferențiat din partea profesorilor față de elevii slabi trebuie acceptate ținând cont de câteva precizări, însă: 1. Aceste comportamente nu se observă în toate sălile de clasă. există profesori care dezvoltă expectanțe potrivite fată de cei mai mulți dintre elevii lor. 2. Unele dintre aceste diferențe se pot datora elevilor mai mult decât profesorilor. De exemplu, dacă elevii slabi nu se oferă voluntar să răspundă (nu ridică mâna) profesorul nu poate fi acuzat că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
observație este valabilă mai ales în cazul elevilor slabi din clasele mici care necesită structurarea aparte a conținuturilor și de urmărirea îndeaproape a muncii lor mai mult decât ceilalți colegi (T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108). În legătură cu efectele expectanțelor profesorilor asupra elevilor, Brophy și Good (apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108) sugerează următorul model al profețiilor care se autoîmplinesc (prin profeții înțelegându-se așteptările profesorilor față de elevi): 1. De la începutul anului școlar profesorul își formează așteptări
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cum să-și îndeplinească sarcinile academice 4. Dacă profesorul insistă în comportamentul său iar elevul nu opune rezistență, atunci el își va modifica imaginea de sine, motivația pentru învățare, nivelul de aspirație, interacțiunile cu profesorul 5. Aceste schimbări vor întări expectanțele profesorului, deci elevii se vor conforma acestora mai mult decât au făcut-o anterior 6. În cele din urmă acest proces va influența rezultatele elevilor. Elevii de la care se așteaptă mult vor demonstra mult, dar elevii de la care se așteaptă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6107). În literatura „cotidiană“ (alta decât ceea pedagogică) efectele experiențelor profesorilor au fost de multe ori exagerate. aproape că s-a aruncat o lumină magică asupra lor. Nu există nici o îndoială că expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor, dar în anumite limite. În aceste condiții optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevilor (au nevoie de ajutor, dar nu îndrăznesc să spună) se acutizează la adolescență, când devin preocupați de felul cum sunt percepuți de colegi, dar și de beneficiile și costurile de a solicita ajutor). În cazul în care profesorul dezvoltă expectanțe pozitive, elevul manifestă un grad înalt al autonomiei. Nu se poate trece cu vederea că gradul de autonomie poate fi influențat de performanța școlară. acceptând ideea că profesorul manifestă expectanțe pozitive față de elevii „buni“, cu performanță școlară ridicată, atunci gradul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de a solicita ajutor). În cazul în care profesorul dezvoltă expectanțe pozitive, elevul manifestă un grad înalt al autonomiei. Nu se poate trece cu vederea că gradul de autonomie poate fi influențat de performanța școlară. acceptând ideea că profesorul manifestă expectanțe pozitive față de elevii „buni“, cu performanță școlară ridicată, atunci gradul de autonomie al acestora s-ar putea să fie mai ridicat decât cel al elevilor cu performanță școlară scăzută. III.6 Relația profesor - elev în construirea autonomiei elevului Gradul de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare, ne vom ocupa În continuare de prefigurarea modalităților În care se produce schimbarea la nivelul organizației și de focalizarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
demers teoretic investigativ. Antonela Curteza (2003, 10) subliniază tendința domeniului de a deveni global, adaptabil unor piețe internaționale, furnizor de calitate și originalitate. A operaționaliza calitatea de către fiecare producător din industria de textile și confecții Înseamnă a investiga exigențele și expectanțele clienților. Și cum acestea nu reprezintă o constantă, ci sunt În continuă schimbare, dorința cumpărătorilor este cea care dirijează dinamica pieței produselor de Îmbrăcăminte. Centrarea atenției clienților asupra calității produselor, nevoia acestora de diversitate, originalitate și ingeniozitate În promovarea produselor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod de autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind În mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se ajunge la un prag, atunci are loc cumpărarea propriu-zisă a produsului sau serviciului respectiv. Putem conchide că factorii psihologici În luarea deciziei de cumpărare joacă un rol hotărâtor. Riscul perceput de către către cumpărător este perceput În funcție de temeri, nevoi sau expectanțe ale acestuia. Astfel, riscul asupra performanțelor așteptate este corelat cu sentimentul ulterior al dezamăgirii produse de o decizie incorectă; riscul de imagine implică evaluarea asupra produsului din punctul de vedere al concordanței acestuia cu imaginea și mesajul pe care individul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
foarte necesar ca această calitate să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei trebuie să-și dea seama din atitudini, gestică și Întrebările uneori lacunare, alteori mai elaborate ale clienților ce trebuințe, dorințe sau expectanțe au clienții. Consider că simțul situației este un talent ce trebuie dezvoltat Încă din copilărie și căutat la cei care lucrează În sfera piețelor de consum. Alături de autorul citat și noi apreciem că simțul situației se Învață și l-am
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceste capacități se pot dezvolta corelat pe tot parcursul vieții (Mariana Caluschi, 2001). Un manager empatic va găsi mai rapid calea de a comunica și relaționa cu angajații; un agent de marketing empatic va reuși să Înțeleagă rapid dorințele și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceeași idee, U. Beck (1992) observa că trăim Într-o societate a riscului În care preocuparea pentru siguranța personală, securitate și bine colectiv au ajuns În topul agendei politice și sociale. Societatea de risc este caracterizată printr-o prăpastie Între expectanțele cetățenilor și eforturile liderilor, managerilor de prevenire și management al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație. Manipularea comportamentului consumatorului se realizează prin crearea de noi trebuințe dobândite și expectanțe având drept forțe implicate corelat comunicarea și factorul afectiv. 5.2.2. Consumatorul În fața acțiunilor de loializare și fidelizare Unul din principalele obiective ale patronilor firmelor și agențiilor de vânzăti din aproape toate domeniile ce oferă obiecte, informații, „mărfuri” de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de mărci, prin experiențele cu produsele și serviciile respective sau prin interacțiunile cu angajații sau reprezentanții companiei”. Formarea sentimentului de Încredere depinde de calitățile tehnice ale produselor ce funcționează impecabil, de Înțelegerea nevoilor consumatorilor, de satisfacerea trebuințelor dar și de expectanțele acestora. Foarte importantă este „alinierea dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește despre un concept și o promisiune care sunt Înțelese și dorite”. În realizarea Încrederii o cerință ese cheia promisiunii ce confirmă așteptările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
crește chiar dacă nu s-ar aplica nici un fel de program educațional, în condițiile în care instrumentul de măsurare a achizițiilor ar fi același în etapele de pretest și posttest. -Factorii subiectivi ai experimentatorului afectează validitatea experimentului în măsura în care anumite caracteristici și expectanțe ale acestuia își pun amprenta asupra situației experimentale. Autoritatea, ostilitatea, apartenența etnică, statutul etc. sînt exemple de caracteristici care pot influența evoluțiile subiecților în cadrul anumitor experimente. Experimentatorul ideal are o poziție de neutralitate și relativă detașare. Există de asemenea o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pregătire Concluzii: Evaluarea aptitudinilor parentale în vederea adopției, pe baza evaluării sociale, psihologice și a participării la sesiunile de pregătire: înțelegerea etapelor de dezvoltare ale copiilor și a modului în care dezvoltarea este influențată de experiențele timpurii ale acestora, flexibilitatea în expectanțe, atitudini și comportamente conform vârstei, nevoilor și particularităților copiilor, caracteristicile și nevoile copilului/copiilor cărora persoana adoptatoare poate să le răspundă, precum și limitările în acest sens rezultate din procesul de evaluare [se vor lua în considerare sexul, vârsta, starea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274328_a_275657]