123,612 matches
-
forțele vieții, mimesisul trebuie părăsit, crede Artaud și, în acest scop, scrie tragedia Les Cenci, alimentând paradoxul inovației prin remodelarea tradiției existente. Nu piesa, nu dramaturgia pot revigora însă sursele poluate ale teatrului; în cărțile lui Artuad două mari metafore exprimă ideea unui limbaj teatral revenit la originile sale: ciuma și alchimia. "Maladia ca revelație a invizibilului implică, totodată, dimensiunea vindecării și a purificării, grație revelației aduse de dezordine. Așa că, atunci când vorbește despre epidemia salvatoare, Artaud intuiește perfect schema tradițională: refacerea
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
Gheorghe Grigurcu După o primă etapă a recepției, în care fusese socotit un exponent pitoresc al "culturii populare" (Titu Maiorescu), întrupare, după cum se exprima N. Iorga, a unei "popularități care se bazează înainte de toate pe stilul popular", Ion Creangă a fost insistent situat în perspectiva opusă, a unei culturi "înalte". Nu o dată cu șocul implicat în paradox. Pentru penetrantul B. Fundoianu, autorul Amintirilor din copilărie
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
azi nu le-au tăiat obișnuința de a spune ce cred, în public. Aceeași opinie publică amuzată în autobuz de exprimările pe care le aude devine combativă în grupuri mici, după ce se întoarce cu picioarele pe trotuar. Și cum își exprimă ea revolta față de expresiile porcoase de care a făcut haz ? Din cîte aud, cetățeanul revoltat folosește același set de expresii care îl contrariază în public la alții. Mă străduiesc să bag la cap toate schimbările care au loc în limbajul
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
1849. Personajul Raphael este un poet care, deși "improvizează", nu scrie - ca Nepotul lui Rameau din urmă cu un secol, care știa să cînte dar nu era în stare să compună. De ce nu scrie Raphael? Între ceea ce simți și ceea ce exprimi există aceeași distanță ca între suflet și cele 24 de litere ale alfabetului." Intrăm aici într-o logică a alienării despre care știm astăzi prea multe pentru a mai insista asupra ei. Pe scurt, dihotomia les mots versus les choses
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
de la Cafeneaua Picador și revista "Skamander", al căror adversar neînduplecat va deveni mai târziu. Chiar dacă acum asculta în extaz versurile lui Tuwim, Lechoń sau Slonimski, din care nu pricepea nimic, și se arăta încântat de boema lor excentrică, provocatoare. Se exprima și comunica greoi cu cei din jur, mai ales cu cei pe care nu-i cunoștea. Revolta care se aduna în el va răbufni în 1920, când se izolează de compatrioții participanți la războiul cu Rusia. Spaima de serviciul militar
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
am nici o îndoială) la aceste exemplificări mă refer. Nu mi-am propus să analizez în paragrafe speciale fiecare din aceste romane, pentru că a făcut suficient de bine acest lucru Mihai Cimpoi în prefața pe care am cunoscut-o în prealabil. Exprim în mod deschis un alt punct de vedere decât Mihai Cimpoi, propun o lectură complementară, problematizantă, cu dorința de a incita la discuții și la reflecții. Reiau aici fragmentar câteva considerații generale. Am pornit de la necesitatea integrării literaturii basarabene în
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
Însă nu pot minți, nu pot spune fraze frumoase, festive, panglici de cuvinte, simple sau spectaculoase, numai pentru a fi politicos, circumstanțial, înțelegător și îngăduitor, numai pentru că circumstanțele politice au fost și sunt ingrate, insurmontabile. E oare decent să-mi exprim aceste temeri și acest scepticism? Nu știu. Dar cred că e onest. Literatura basarabeană este, pentru mine, oglinda unei drame a conștiinței naționale. Dar este și o dramă a neputinței estetice, a carenței de expresivitate și de universalitate. Din nefericire
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
bucovineni), pentru că am rostit propoziția amară: "literatura din Basarabia e a cincea roată la căruță" (acel articol a apărut în "România literară" nr. 29 din 1993 și se referea la diferențierea a patru tipuri de literatură în perioada comunistă). Îmi exprimam astfel perplexitatea de a nu ști cum să situez literatura din Basarabia față de literatura din România. Afirmația a fost invocată în cele mai diverse împrejurări și cu motivații diferite, cel mai adesea ca o lamentație de ce rău se privesc unii
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
de față a-l analiza succint, pe urmele d-nei Irina Petraș care-i consacră un substanțial capitol în cadrul unei cărți de "schițe pentru un portret" al scriitorului. Abordînd dragostea ca pe un fenomen eminamente intelectual, autorul Patului lui Procust își exprimă punctul de vedere prin vorbele unui personaj, Pietro Grala, din Act venețian: "Bucuriile adevărate ale dragostei sînt bucurii ale minții (...) Vorbeai că dragostea este beție, ei bine, omul inteligent nu se îmbată", ca și, în nume propriu: "Luciditatea se instalează
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
pedalat puternic pe ideea patimilor Omului provocate de oameni. O supremă paradigmă, un simbol ce sublimează istoria sângeroasă a umanității, și "pătimirea ca destin", trăită individual sau colectiv. Iisus e un simbol atemporal și e conceptibil ca simbol numai pentru că exprimă universalul. Totodată, în film e reactualizată, deși în plan secund-cauzal, legenda lui Iuda cu amănunte ce duc spre sursa Papini. Iar ceea ce face scriitorul italian se poate numi proză de evocare pe subiectul maniheismului lumii, în general, și al slăbiciunii
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
în povestea biblică, personajul trăiește o psihodramă, aruncă arginții la picioarele cumpărătorilor lui și imediat își pune capăt vieții. El n-a putut suporta povara vinei de a fi dezertat din grupul credincioșilor lui Iisus și nici fapta trădării. Suicidul exprima fuga de o viață acoperită de oprobii. în schema completă a circumstanțelor nașterii noii religii, chiar și sinuciderea lui Iuda era necesară. Astfel se purifică totul. O lege internă l-a obligat să procedeze așa și nu altfel. Dar, ca să
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
Rodica Zafiu Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") și prin prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
prinzi nuanțele nu e nevoie să mergi la Conservator (a se citi: la Litere). Artiștii ad-hoc vor să pară autentici, să presteze (scrie) așa cum sunt. Fără trucuri, fără deghizări, fără (inter)textualism, optzecism, pedigree-uri livrești, parade cu lecturi. Ca să exprimi lumea e de ajuns să numeri muștele de pe pervaz, nu ai nevoie de Gheorghe Iova, de Orbitor sau de Norbert Elias. Asta spun cei naivi, care cred că pot sta departe de referințe, de sistem. Cei care au (mai) dat
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
actor - poate cădea cu multă ușurință, nu l-au interesat defel pe Opreanu. Pictura lui nu are nimic denotativ, nimic datat și nimic ostentativ. Ea este o eliberare energetică pură, o exteriorizare a tensiunilor lăuntrice în explozii cromatice care nu exprimă nimic altceva în afara propriei lor dinamici. Intr-un mod surprinzător și bizar, poetul-pictor reface traseele simbolice ale primitivului și ale copilului, itinerariile formării conștiinței, atît la nivelul speciei, cît și la nivel individual. Ca structură generală și ca sensibilitate cromatică
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
le descoperă pe cele mai interesante. - Ultimele tale volume de versuri, Cartea mâniei, Apocalipsa după Marta, Falanga, sunt pline de sarcasm. Lumea în care trăiești nu ți se pare deloc "cea mai bună dintre lumile posibile". Ai mai scris versuri? Exprimă aceeași stare de spirit? - Da, mi-am păstrat năravul, și am un maldăr de poeme nepublicate. Mi le recitesc din cînd în cînd, dar mi-am interzis să le public; vreau să-mi las imitatorii să flămînzească. - Spre ce se
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
precauție. în plină conversație, sunt întreruptă de apariția unei persoane necunoscute, feminine, care cere interlocutoarei mele (era ora 11 dimineața), după o scuză formulată rapid, un tirbușon. Se fac prezentările, aflu că doamna cu tirbușonul este de la Ministerul Culturii, îmi exprim nemulțumirea și nedumerirea față de aspectul standului, dar sunt pe loc admonestată. Nu mobilierul, ci cărțile contează, totul s-a făcut în grabă, dar iată, spațiul este generos, să mă uit la cărțile din rafturi și nu la ce este în
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Gheorghe Grigurcu Cea dintîi trăsătură ce-o degajă ele cu bruschețe este refuzul, exprimat cu o "impertinență discretă", a oricărei călăuze. Junele neinițiat se dorește a sta cu orice preț pe propriile-i picioare. "Singurul magister pe care îl acceptă acest adolescent revoltat pe toți și pe toate - un stăpîn față de care este cum
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
Georgeta Drăghici Cea dintîi trăsătură ce-o degajă ele cu bruschețe este refuzul, exprimat cu o "impertinență discretă", a oricărei călăuze. Junele neinițiat se dorește a sta cu orice preț pe propriile-i picioare. "Singurul magister pe care îl acceptă acest adolescent revoltat pe toți și pe toate - un stăpîn față de care este cum
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
de Mugur Vasiliu, cu o prefață de Nicolae Constantinescu, la Editura Scara, unde au apărut deocamdată volumele I-II (2003) și III (2004). Și în secolul al XIX-lea, și cu prilejul apariției primului volum al noii ediții, s-a exprimat regretul că s-a scris puțin despre impozantul corpus al proverbelor. Dimitrie R. Rosetti, în Epoca (1896, nr. 75), scria între altele: "E atât de mare vârtejul politic în care trăim, încât a trecut aproape nebăgată în seamă o lucrare
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
cititor, să-i deschidă ochii, să-l inițieze în arta lecturii. (Un lucru pe care, schimbînd ceea ce e de schimbat, ar trebui să-l înțeleagă azi și autorii de programe de prostire generală de la televiziune). Opiniile lui Mircea Ciobanu sînt exprimate cu o anume brutalitate, dar este reconfortant să vezi că, măcar, autorul nu le face cititorilor ploconeli oportuniste și flatante, foarte la modă și azi, la fel ca ieri, pentru a-i cîștiga prin prefăcătorie: "Această zeitate, cititorul, a înnebunit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
la sfîrșitul anilor �90 Augustin Buzura nu se considera un scriitor curajos. Atitudinea sa semăna într-un fel cu cea impusă de Mihai Botez în spațiul public. Ca și Mihai Botez, Augustin Buzura nu urmărea cu orice preț să se exprime împotriva regimului comunist. Programul său literar nu implica, a priori, opoziția față de establishment, ci doar rostirea integrală a adevărului. El presupunea impunerea în forță a stării de normalitate într-o țară căzută într-o (i)realitate ubuescă. În viziunea prozatorului
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
trebuie spus, această poziție este una discutabilă. Repet, ne aflăm în decembrie 1989, Augustin Buzura este unul dintre cei mai populari scriitori ai momentului, consacrarea sa este deplină. Dacă în acest moment de cumpănă al istoriei, scriitorul s-ar fi exprimat public împotriva politicii lui Nicolae Ceaușescu, exemplul său ar fi fost un real imbold pentru toți contestatarii interni ai regimului. În plus, fireasca prețuire occidentală pentru un astfel de gest, nu știu dacă ar fi dus la creșterea cotei scriitorului
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
de capacitate de abstractizare, de control strict al materiei din teritoriul înalt al ideii. Ca și Brâncuși, încă o dată, el este un creator de axiome, un adversar declarat al discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Brâncuși se exprima paremiologic, sintetiza în cîteva cuvinte substanța epică a unor interminabile demonstrații, Hans Mattis Teutsch epuizează în enunțuri geometrice, aproape eliptice, întreaga discursivitate a lumii vizibile căreia îi deconspiră legitățile și îi restituie o nouă arhitectură. Tot ceea ce, la o primă
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
totalitarismului. Dar consecventă ei și în fața micilor actori ai vieții, relevă deja o manieră atipica de a înțelege practică jurnalistică, una care o recomandă pe Tita Chiper ca model pentru cei care urmeaza Facultatea de Jurnalistică. Andrei Pleșu chiar își exprimă speranța că va exista o catedră care să-i poarte numele. Sunt remarcabile curiozitatea și deschiderea Țiței Chiper față de o umanitate complexă, pestrița, flexibilitatea și lejeritatea cu care se mobilizează la fața locului, în funcție de "mișcările" interlocutorului, fie că e vorba
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
totul. Ce rost avea să mai răscolesc cazul, spunându-i lui Țuculescu cum stau lucrurile. O altă pânză, de asemenea un fals "Andreescu" în posesia lui, era cea care îmi stârnea interesul; de dimensiuni mijlocii, reprezenta un pește. Mi-am exprimat îndoiala că tabloul ar fi autentic și l-am rugat să-mi îngăduie să-l cercetez în laboratoarele Muzeului Național de Artă. "Ți-l voi da - mi-a răspuns pictorul - numai ca să văd ce e în stare un critic de
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]