3,070 matches
-
coarnelor uterine (corpusculi Meissner), corpului uterin (terminații în coșuleț, corpusculi Krause și Meissner), cervixului (corpusculi Ruffini, Meissner și Krause)," florei involte " și vaginului (corpusculi Krause și Meissner), (VICTORIA ZINCA citată de RUNCEANU L. COTEA, C., 2001,). Stadiul de angajare și expulzare a fetusului, formarea "conului fetal" în prezentarea anterioară (J.C. WHITTIER, J.G. THORNE-2007) 11 stadiul 3. de eliminare a anexelor fetale Acest stadiu cuprinde intervalul de la expulzarea fătului până la expulzarea anexelor fetale, având o durată care variază între 0,5-12ore (BOITOR
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Meissner), (VICTORIA ZINCA citată de RUNCEANU L. COTEA, C., 2001,). Stadiul de angajare și expulzare a fetusului, formarea "conului fetal" în prezentarea anterioară (J.C. WHITTIER, J.G. THORNE-2007) 11 stadiul 3. de eliminare a anexelor fetale Acest stadiu cuprinde intervalul de la expulzarea fătului până la expulzarea anexelor fetale, având o durată care variază între 0,5-12ore (BOITOR, I. 1984, SEICIU FL. și col. 1987, RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
citată de RUNCEANU L. COTEA, C., 2001,). Stadiul de angajare și expulzare a fetusului, formarea "conului fetal" în prezentarea anterioară (J.C. WHITTIER, J.G. THORNE-2007) 11 stadiul 3. de eliminare a anexelor fetale Acest stadiu cuprinde intervalul de la expulzarea fătului până la expulzarea anexelor fetale, având o durată care variază între 0,5-12ore (BOITOR, I. 1984, SEICIU FL. și col. 1987, RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mucoasa uterină, care suferă importante modificări structurale pe parcursul perioadei de gestație. Diverse studii de specialitate (SEICIU, Fl. și col. 1989, RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991; RUNCEANU, L., COTEA, C. 2001) au indicat faptul că, desprinderea placentei fetale de componenta maternală și expulzarea anexelor fetale, ca parte finală a parturiției are loc ca urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de componenta maternală și expulzarea anexelor fetale, ca parte finală a parturiției are loc ca urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în condiții normale necesită realizarea următoarelor condiții : maturarea placentoamelor pentru cel puțin 5 zile antepartum printr-o secreție crescută de estrogeni; contracțiile uterine din timpul parturiției să aibă loc în mod fiziologic (intermitente " în valuri " și cu intensitate mare în timpul expulzării fetusului) pentru a crește și scădea alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
expulzării fetusului) pentru a crește și scădea alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu separarea unității fetoplacentare (RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991) 1.3. Activitatea cinetică a uterului în timpul parturiției În timpul procesului de parturiție se disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu separarea unității fetoplacentare (RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991) 1.3. Activitatea cinetică a uterului în timpul parturiției În timpul procesului de parturiție se disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL A.H și col. 1991). Durata contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și neurohormonale, care sunt caracteristice structurilor excitabile. Astfel, în timpul contracțiilor uterine au loc fenomene de depolarizare și hiperpolarizare, corelate cu mobilizarea calciului. Procesul poate începe inițial fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi să-și mărească intensitatea în faza de expulzare propriu-zisă datorită compresiunilor mecanice asupra cervixului (ZEROBIN K. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Centrul reflex și reglator al contracțiilor uterine se află în măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se finalizează cu expulzarea fetusului la momentul optim caracteristic speciei. În diverse studii de specialitate(BOITOR, I., 1979, BOGDAN Al. și col., 1981, PORTER D.G., 1993, RUNCEANU L., COTEA C., 2001) se evidențiază faptul că în etiopatogeneza distociilor există trei categorii de factori care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
reflexum monștrii dublii: compleți (cefalopagi, toracopagi, sternopagi,etc.), incomplete (ipsiloizi, lambodoizi) 31 Distocii prin diverse anomalii: -distocii prin hidrocefalie, distocii prin exces de volum fetal, 2.1.4. Simptomatologia distociilor În majoritatea cazurilor simptomatologia distociilor este reprezentată prin eforturi de expulzare din partea femelei și imposibilitatea angajării și trecerii fetusului prin conductul pelvin în vederea finalizării procesului de parturiție. Examenul vaginal evidențiază diferite aspecte. Uneori sunt constatate modificări ale raportului feto-maternal, determinate de diverse rețineri obstetricale, așezări și / sau poziții anormale, manifestate prin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
procesului de parturiție. Examenul vaginal evidențiază diferite aspecte. Uneori sunt constatate modificări ale raportului feto-maternal, determinate de diverse rețineri obstetricale, așezări și / sau poziții anormale, manifestate prin simptome caracteristice fiecărei categorii de distocie: angajarea membrelor în conductul pelvin, eforturi de expulzare, fără ca fătarea să progreseze la examenul vaginal constatându-se reținerea capului și gâtului în diferite poziții: pe stern ( încăpușonarea), cu prezentarea coamei sau a frunții ( fig. A.1. , fig. A. 2.), angajarea capului, neangajarea membrelor, eforturi intense de expulzare, fără ca
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de expulzare, fără ca fătarea să progreseze la examenul vaginal constatându-se reținerea capului și gâtului în diferite poziții: pe stern ( încăpușonarea), cu prezentarea coamei sau a frunții ( fig. A.1. , fig. A. 2.), angajarea capului, neangajarea membrelor, eforturi intense de expulzare, fără ca fătarea să aiba loc la examenul vaginal constâtandu-se: -reținerea unui membru sau a ambelor, reținerea genunchiului,(fig. A .3.), -încrucișarea membrelor pe cap (fig. A.4.), -prezentarea jaretului (fig. B.1.), -prezentarea feselor (fig. B.2.), poziții anormale ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
feselor (fig. B.2.), poziții anormale ale fetusului în conductul pelvin: dorso-pubiană (fig. C.1.), -dorso-ilială stângă sau dreaptă (fig. C.2), -lombo-pubiană (fig. C.3), dorso-lombară (fig. C.4) angajarea parțială a fetusului în conductul pelvin, eforturi intense de expulzare, fără progresiunea fătării, la examentul vaginal se constată reducerea diametrelor conductului pelvin față de cele fetale, care sunt excesive și fetusul nu poate fi expulzat. DISTOCII LA VACI (SEICIU FL. și col. 1989) Distocii în prezentarea anterioară semne: membrele anterioare sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
feselor (în reținerea bilaterală). remedierea: respingerea corpului fetal în uter, prinderea tibiei cu mâna și închiderea articulației prin transformarea distociei în prezentarea jaretului, care se remediază repetând operațiunile descrise anterior. C. 1. Distocie prin poziție dorso-pubiană semne: eforturi slabe de expulzare, lichidele fetale sunt scurse, membrele fetusului sunt parțial angajate în conductul pelvin, remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal rotirea corpului fetal în poziție eutocică, C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială dreaptă semne: -angajarea fătului în conductul pelvin pe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetal lombo -pubiană, membrele sunt parțial angajate și întinse, -lichidele fetale sunt scurse , -fătul nu poate fi expulzat. remedierea: respingerea, rotirea și tracțiunea corpului fetal. C.4. Distocie prin așezarea trasversală, poziție dorso-lombară semne: lichidele fetale sunt scurse, eforturile de expulzare sunt slabe, nu apar părți ale corpului fetal; -la explorația vaginală, corpul fetal este palpat la deschiderea conductului pelvin în așezare transversală . remedierea: respingere și rotirea corpului fetal în așezare longitudinală, prezentare posterioară , tracțiunea fătului în conductul pelvi 2.1
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la intervale caracteristice speciei începând de la pubertate și până la climacterium. luteinizant -LH, care are loc la 1-5 ore după vârful căldurilor, ovulația producându-se la 10-12 ore după acesta. Ovulația constă în ruperea peretelui folicului matur la nivelul stigmei și expulzarea ovocitului împreună cu celulele coroanei radiata și o mică cantitate de lichid folicular, în mod treptat ele fiind captate de pavilionul oviductului. Mecanismul ovulației este un proces complicat dominat de interacțiunea coordonată dintre sistemul nervos central și cel endocrin. Rolul LH
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
evidențiază faptul că afecțiunile puerperale se manifestă cu frecvența cea mai mare în cadrul morbidității înregistrate la vacile de lapte, constituind un factor important în etiologia infecundității ulterioare a acestora. 4.1. Retenția anexelor fetale Această afecțiune apare la vacă după expulzarea fătului, îndeosebi după avort, distocii și parturiții induse cu corticoizi, când învelitorile fetale nu sunt eliminate până la 12 ore vara și 24 ore iarna. Considerată ca o afecțiune puțin gravă este totuși importantă deoarece adesea este asociată cu afecțiuni inflamatorii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și F (MERIL, 1989, citat de BARNOUIN, J., 1990). Un nivel insuficient de PGF 2 alfa, prin controlul pe care îl exercită asupra sensibilității uterine la ocitocină va întîrzia procesele neuroendocrine, metabolice și mecanice care permit contracțile uterine, relaxarea cervixului, expulzarea fetusului și a membranelor fetale (GUILDBAULD, și col. 1984, citat de BARNOUIN, J. și col. 1990). Deficiența PGF 2 alfa și a altor produși ciclooxigenazici prin compoziția acizilor grași nesaturați din dieta vacilor antepartum este implicată în apariția retenției anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
bune" și datoriile "rele"? Ce înseamnă "preț corect"? Nu cumva erau favorizate băncile de pe Wall Steet? N-ar fi fost mai bine să fie naționalizate acele bănci? Dacă erau bani, de ce nu se utilizau pentru a susține familiile amenințate cu expulzarea din case? De ce nu erau anulate datorii ale acelor familii, așa cum se făcuse pe vremea administrației Roosevelt? Critici au venit și din partea dreptei: De ce se amestecă statul în afacerile sectorului privat? De ce statul încurajează băncile să comită greșeli subvenționându-le
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]