990 matches
-
printre jucăriile pe care le-a răvășit fără să-și dea seama de dimensiunile exagerate ale crinolinei încărcate de accesorii ornamentale. Această scenă comică maschează și dezvăluie în același timp nesiguranța și anxietatea unei lumi masculine îngrijorate de tentația consumului extravagant și risipitor al soțiilor hotărâte să golească buzunarele soților. Dress and the Lady ilustrează statutul contradictoriu al femeilor care poartă acest articol vestimentar, în aceeași măsură spectaculos și ascuns. Ilustrația este secționată în două părți care exprimă dubla identitate feminină
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
părți care exprimă dubla identitate feminină, publică și personală. Partea ei stângă prezintă personajul în spațiul public, elegant, în rochie cu podoabe, volane și franjuri însoțite de umbrela de soare, toate ornamentate din abundență. În partea dreaptă a ilustrației doamna extravagantă din secțiunea stângă se află în camera ei, și tot ce mai rămâne din aparența elegantă, este numai osatura grotescă, numai capcana crinolinei, care risipește iluzia rochiei magice din partea stângă a imaginii. Oglinda înlocuiește aici copacii fundalului din stânga, face legătura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
printre jucăriile pe care le-a răvășit fără să-și dea seama de dimensiunile exagerate ale crinolinei încărcate de accesorii ornamentale. Această scenă comică maschează și dezvăluie în același timp nesiguranța și anxietatea unei lumi masculine îngrijorate de tentația consumului extravagant și risipitor al soțiilor hotărâte să golească buzunarele soților. Dress and the Lady ilustrează statutul contradictoriu al femeilor care poartă acest articol vestimentar, în aceeași măsură spectaculos și ascuns. Ilustrația este secționată în două părți care exprimă dubla identitate feminină
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
părți care exprimă dubla identitate feminină, publică și personală. Partea ei stângă prezintă personajul în spațiul public, elegant, în rochie cu podoabe, volane și franjuri însoțite de umbrela de soare, toate ornamentate din abundență. În partea dreaptă a ilustrației doamna extravagantă din secțiunea stângă se află în camera ei, și tot ce mai rămâne din aparența elegantă, este numai osatura grotescă, numai capcana crinolinei, care risipește iluzia rochiei magice din partea stângă a imaginii. Oglinda înlocuiește aici copacii fundalului din stânga, face legătura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
reguli în raport cu aceste principii (A. Stoica Constantin, 1983, p. 180187): Aprecierile critice sunt interzise - nimeni nu are voie să facă observații negative, să conteste, să se mire, să aibă îndoieli asupra valabilității ideilor propuse. Imaginația să fie total liberă ideile extravagante trebuiesc acceptate pe loc, deoarece e mai ușor să cumințești o idee, decât să o găsești. Se cere cantitate - pentru că primele răspunsuri sunt de obicei cele mai uzuale, banale și neoriginale; asocierile inedite și soluțiile ingenioase apar abia ulterior. Sunt
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
printre jucăriile pe care le-a răvășit fără să-și dea seama de dimensiunile exagerate ale crinolinei încărcate de accesorii ornamentale. Această scenă comică maschează și dezvăluie în același timp nesiguranța și anxietatea unei lumi masculine îngrijorate de tentația consumului extravagant și risipitor al soțiilor hotărâte să golească buzunarele soților. Dress and the Lady ilustrează statutul contradictoriu al femeilor care poartă acest articol vestimentar, în aceeași măsură spectaculos și ascuns. Ilustrația este secționată în două părți care exprimă dubla identitate feminină
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
părți care exprimă dubla identitate feminină, publică și personală. Partea ei stângă prezintă personajul în spațiul public, elegant, în rochie cu podoabe, volane și franjuri însoțite de umbrela de soare, toate ornamentate din abundență. În partea dreaptă a ilustrației doamna extravagantă din secțiunea stângă se află în camera ei, și tot ce mai rămâne din aparența elegantă, este numai osatura grotescă, numai capcana crinolinei, care risipește iluzia rochiei magice din partea stângă a imaginii. Oglinda înlocuiește aici copacii fundalului din stânga, face legătura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
deschide o cale de acces către înțelegerea "sufletului" omenesc, s-a remarcat că romantismul și decadentismul sunt niște "curente" (estetice, dar și "culturale") care au la bază o puternică tendință de afirmare a personalității și, implicit, a libertății sexuale. Pentru extravagantul Camille Paglia, de pildă, "libertatea" aceasta generează în mod necesar, prin caracterul ei excesiv, o tendință contrară, de violentă anihilare a personalității "tendință" observabilă mai cu seamă în comportamentul sexual "deviant" specific decadenței, adică în sadomasochism 172. În acest sens
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lope de Vega sau Calderon de la Barca se stinseseră deja, lăsând loc unei atmosfere oarecum nebuloase, a confuziilor literare și a prostului gust: "menținându-și trăsăturile formale externe, dar lipsit de fior intim, barocul târziu devine o artă găunoasă și extravagantă, cu înfățișare caricaturală pentru noua sensibilitate"182 În acest sens, Poetica lui Luzán, sub titlul ei complet La Poetica, ó Reglas de la Poesia en general, y de sus principales especies (Poetica sau regulile poeziei în general și ale principalelor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cuvinte de azur, cuvinte de nisip, cuvinte aurite"? ("des mots de gueule, des mots de sinople, des mots d'azur, des mots de sable, des mots dorés!" Livre quart, LVI). Și nu dojenise Voltaire pe părintele lui Gargantua, găsindu-l "extravagant" și răspânditor de "imondiții", colportor de "prostii" scrise la beție?" Nu invocase galantul Ovidiu "lascivul adevăr al cuvintelor?..." Creația (adăuga Arghezi) începe prin a imprima "materialelor în libertate o viață esențială, concentrată", un "destin" nebănuit, "o iuțire și o abreviere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fragment ordinar de elocuțiune, în timp ce reminiscența obiectului numit se scaldă într-o nouă atmosferă" (Divagation première, în vol. Vers et prose, Librairie Académique Perrin, 1925, p. 190). Devenită aproape un loc comun, teza respectivă se întâlnește și la alții. Și extravagantul Boris Vian avea în vedere "înlănțuirile verbale" inedite, niște unde de șoc: " Cuvintele încetează a fi semne arbitrare pentru a deveni sau redeveni, în termeni de mentalitate primitivă, semnale, mecanism inductor a ceea ce ele chiar semnifică..." (Les Bâtisseurs d'empire
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
combinație de romantism, de simbolism și expresionism, e un montaj lirico-epic pompos, în genul așa-numitului spectacol cu aparat. Un lac în "munții de sus", o corabie ciudată "Alcyon" (denominativ amintind de André Chénier: "Pleurez, pleurez doux Alcyons"), un comandor extravagant și o catapultă anacronică sunt tot atâtea repere onirice; secvențe opozitive așteptare și tensiune; apă și constelații, "codri-ntunecați" și fulguranțe alternează cu câte un minitext suprarealist: "Axa lumii, în jurul căreia își exercita rotațiile pe diferite cicluri, trecea prin vârful
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la vinci Executându-mi ordinele din cinci în cinci, Ordinele date de mine ultimul din horă Cel care scrutam tenebrele la proră... Fragmentul acesta poate fi raportat la grafica unui Marcel Duchamp, insurgentul cu simpatii "dada" ori cochetând cu suprarealismul; extravagantul Duchamp desenase în cinci trepte, unul și același personaj coborând pe o scară turnantă. Dimov și-l apropie (explicit) pe De Chirico, căutătorul de corespondențe tainice între lucruri și medii, la care ca la Man Ray, ca la Dali și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a mobilierului pe care îl folosește copilul. Unii părinți, mai ales dintre cei care își permit libertăți financiare, dorind să facă bucurii unicului lor copil, îl copleșesc cu jucării, unele nepotrivite vârstei și dorințelor acestuia, îi satisfac și cele mai extravagante cereri, astfel încât odorul ajunge la concluzia că tot ceea ce vede și visează poate obține. Pe măsură ce copilul crește, pretențiile lui devin tot mai mari și mai rafinate, adăugându-se cheltuieli pentru îmbrăcăminte de lux, pentru țigări de cea mai bună calitate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
slăbiciune, dureri, suferințe și tulburări. Material și muritor ca și trupul, sufletul trebuie îngrijit, doftoricit, calmat. La acest suflet, modalitate subtilă și atomică a cărnii, ne este posibil să ajungem prin limbaj, prin verb, prin cuvânt, prin voce. În mod extravagant, Antiphon din Atena inventează în secolul al V-lea î.Hr. o terapie care seamănă straniu cu psihanaliza... 3 Inventarea psihanalizei. Din câte știu, Freud nu-l citează niciodată pe Antiphon din Atena, care ar putea totuși trece foarte bine drept
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ca pe o dovadă a validității acestei propoziții. Într-adevăr, nimic nu ne permite să găsim în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea: nici vorbă de vreo travestire în femeie, de parfum în agora sau de ospețe extravagante - Eudoxos rămâne un platonician care poate fi prezentat în familiile așezate. 3 Slabă agoniseală în traista filosofică. Iată așadar cele patru scurte teze hedoniste ale lui Eudoxos: plăcerea este un bine, pentru că toate ființele, raționale sau nu, aspiră la ea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nici caracterul, nici temperamentul, nici relațiile, nici aventurile amoroase, nici angajamentele politice, nici ascendența sau potențiala lui descendență, nici măcar locul sau locurile lui de reședință... Totuși, nu lipsesc sufletele milostive care să umple aceste spații albe cu presupuneri una mai extravagantă decât alta. Cei mai preocupați să dea o umbră de veracitate acestor presupuneri extrapolează plecând de la poezia lui; cei mai puțin frecventabili dintre acești paraziți, creștini angajați în luptă, se mulțumesc cu calomnii, bârfe și defăimări. Astfel încât primii, sprijinindu-se
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
soarele (2); strălucitor (2); taxi (2); viață (2); apăsător; argintiu; arhaic; asiatic; ban; banane; bani; bej; blîndețe; blond; blugi; boboc; bobocel; bobocică; bogăție; calm; căldură; călduros; cer; ca ceara; China; chinez; cioară; comoară; cremă de gălbenele; curat; dungi; enervant; evidențiere; extravagant; fals; fanta; la față; fructe; gălbănuș; gălbenele; gură de sac plin; gutui; halat; hoț; închis; japonez; ca lamîia; laș; lene; liniștit; maiou; melancolie; mereu; miere; minge; moarte; monedă; neinteresant; neon; nisip; nu; oboseală; te oprește; ouă; pal; pară; pățanie; pere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
benzină; BMW; brand; bună calitate; ca aurul; de calitate; calitate bună; calitate proastă; casa; castel; ceva ce nu; chiria; comoară; copii; copilul; cosmetice; costă; de ce; degeaba; destin; dezamăgire; dificil; dispreț; dor; dubii; duios; Dumnezeu; durabil; e tot; expansive; expresiv; extraordinar; extravagant; fals; familia; fashion; femeie; ființă dragă; firmele; fițe; fițe și figuri; frate; frumoasă; frustrare; geacă; greu; haina; haine firmă; important; inaccesibil; indiferent; insula; interes; interesant; iPhone 5; îmbrăcăminte; îngrijorat; libertate; lipsă bani; lipsuri; mare; mașină de lux; Mihai; moft; motorină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
În același timp și primul adevăr stabil, neunivoc și indubitabil la care ajunge spiritul după ce a supus Îndoielii toate cunoștințele sale: „... și observând că acest adevăr „gândesc, deci sunt” era atât de stabil și atât de sigur Încât cele mai extravagante presupoziții ale scepticilor nu erau În stare să-l zdruncine, am considerat că pot să Îl adopt fără ezitare ca prim principiu al filosofiei pe care o căutam”. COMENTARII ȘI OBIECȚII ADUSE COGITO-ULUI Încă de la apariție, enunțul referitor la
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
dacă ar fi trăit dintotdeauna Între chinezi sau canibali; acest lucru este valabil până și În modă, unde ceva care ne-a plăcut acum zece ani și ne va plăcea poate peste zece ani ne pare În momentul de față extravagant și ridicol; astfel Încât, obiceiurile și exemplul ne conving În mai mare măsură decât orice cunoștință sigură; și că, cu toate acestea, multitudinea de voci nu reprezintă o dovadă fără valoare, pentru adevărurile greu de descoperit, din cauză că este foarte probabil
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
atunci când voiam să gândesc că totul era fals, trebuia În mod necesar ca eu, cel care gândeam, trebuia să fiu ceva; și observând că acest adevăr: gândesc, deci sunt, era atât de stabil și de sigur Încât și cele mai extravagante presupoziții ale scepticilor nu erau În stare să-l zdruncine, am considerat că puteam să-l adopt fără ezitare ca prim principiu al filosofiei pe care o căutam. Examinând apoi cu atenție ce eram eu și văzând că puteam să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sunt poate mai siguri, ca, de pildă, faptul că au un corp și că există astre și Pământ și alte lucruri asemănătoare sunt mai puțin sigure: căci, deși există o certitudine morală despre aceste lucruri, anume că e cel puțin extravagant să te Îndoiești de ele, totuși trebuie să fii lipsit de rațiune, atunci când este vorba despre o certitudine metafizică, ca să poți nega că există destule temeiuri pentru a nu fi pe deplin sigur, ținând seama că tot așa putem să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și spăimosul se întrepătrund. A trăi... A te lăsa mințit... A (te) minți... Un coșmar treaz care, interferînd, în țesătura meșteșugită a piesei, firescul și nefirescul, te anihilează dacă nu găsești
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]