868 matches
-
reușește să creeze o vastă panoramare a ceea ce am numit "fanaticism naționalistic", poziția înspre care a evoluat gândirea autohtonismului românesc în perioada interbelică. Anii treizeci au cunoscut irumpția gândirii socio-politice românești într-o adevărată deflagrație intelectuală de extrema dreaptă. Filonul extremismului de dreapta, propunător de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul doctrina socio-politică închegată de A.C. Cuza a cărei forță motrică era alimentată exclusiv de ideea antisemitică inaugurează discursul extremist pe scena ideilor politice românești. Însă nici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în fondul național. [...] Mișcarea legionară este o concepție totală a vieții naționale" (Marin, 1977, p. 208). Au existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este de menționat numele lui Eugen Lovinescu, a cărui Istoria civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
UDMR, înființată la 25 decembrie 1989), etnicii români s-au contra-mobilizat creând propria lor organizație politică cu caracter exclusivist etnic. La 1 februarie 1990 este înființată la Târgu Mureș Vatra Românească, organizația care a deschis drumul naționalismului etnic și a extremismului de dreapta în politica postdecembristă. Prin oficiosul său Cuvântul Liber, Vatra Românească a difuzat public pe plan local anti-maghiarismul ca ideologia sa fundațională. Demn de menționat este că Ion Iliescu, autocaracterizat drept "emanația revoluției" din 1989, s-a numărat printre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie 1991 cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i cuprinde și pe evrei și țigani (rromi). Antimaghiarismul brevetat de PUNR i se alătură antiseminismul și anti-țiganismul, rezultatul fiind triada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideology.htm, accesat în 10 octombrie 2013. Anderson, B. (2000). Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului. București: Integral. Anderson, N. (1923). The Hobo: The Sociology of the Homeless Man. Chicago: The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
erorilor. În plan socio-politic, aplicarea sa creează condițiile de posibilitate pentru derularea "ingineriei sociale graduale", opusă rigidelor scheme raționale proprii utopiilor 53, ale căror încercări de materializare au avut, în secolul al XX-lea, consecințe catastrofale, fie că vorbim de extremismul de dreapta, fie că ne referim la extremismul de stânga. Ceea ce putem observa este că, din perspectiva ideologiei conservatoare, "căutarea unei lumi mai bune" pentru a utiliza o altă sintagmă popperiană nu presuspune orientarea în funcție de niște iluzorii abstracții raționale, ci
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de posibilitate pentru derularea "ingineriei sociale graduale", opusă rigidelor scheme raționale proprii utopiilor 53, ale căror încercări de materializare au avut, în secolul al XX-lea, consecințe catastrofale, fie că vorbim de extremismul de dreapta, fie că ne referim la extremismul de stânga. Ceea ce putem observa este că, din perspectiva ideologiei conservatoare, "căutarea unei lumi mai bune" pentru a utiliza o altă sintagmă popperiană nu presuspune orientarea în funcție de niște iluzorii abstracții raționale, ci conectarea la problemele realității, în ideea de a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
un moment din propria evoluție a poetului, ci unul întru totul definitoriu pentru specificul demersurilor avangardiste românești în ansamblul lor. Și nu în mai mică măsură e reprezentativ „cazul” Voronca, dacă avem în vedere chiar și progresiva lui delimitare în raport cu extremismul unor atitudini avangardiste, „cumințirea”, „clasicizarea” lui: este fenomenul care, cu puține excepții caracterizează evoluția tuturor avangardiștilor. Dacă drumul poetului începuse ceva mai devreme (primele versuri le tipărise în Sburătorul literar, în noiembrie 1922, apoi în reviste ca Flacăra, Năzuința, Contimporanul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
reducția la câteva trăsături considerate tipice pentru conformismul și filistinismul burgheze, extrapolate la întreaga masă a „publicului”. De aici, sfidarea, violențele de limbaj, care colorează deja primele articole-manifest ale poetului. Numai dacă ținem seama de o atare interpretare putem înțelege extremismul atitudinii de respingere a receptării, dezinteresul afișat cu ostentație față de „gradul de comprehensibil al operei”: creația autentică violentează, prin însăși complexitatea și „dificultatea” ei, „confortul” general: „Opera de artă devenită dintr-o dată pe placul spectatorului - scrie Voronca în revista Punct
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dobândească privilegii în raport cu majoritățile. Or, cum cele mai semnificative majorități sunt națiunile, acestea au devenit ținta marilor lovituri, fiind calificate drept creații artificiale ale modernității, anacronic-tribale, antidemocratice și antiglobaliste. Devine interesant să surprinzi același mecanism al falsificării cântarului adevărului în extremismele ideologice referitoare la națiune, căci, în ultimă instanță, cauzele bine ascunse ale atacurilor antieminesciene pleacă din voința compromiterii "naționalismului" poetului nostru. Desigur, există o grijă permanentă ca teoriile să nu se dea drept ideologie. De aceea, nu mă voi ocupa
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al mai "bătrânului" Emil Brumaru, poet de o altă factură decât cea strict postmodernistă, un soi de echivalent liric al jocurilor de limbaj cărturăresco-filosofic ale lui Luca Pițu). Avându-l ca model pe Bacovia, moldovenii nici nu puteau ajunge la extremismele politice și culturale de tip Lefter. În consecință, ei s-au postat foarte aproape de transmodernism. Am mai dat și altădată exemplul lui Ion Tudor Iovian, care, în bacovianismul său profund, blestema modul de a fi "recent" al lumii: trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este cel mai puternic argument al fundamentalismului islamic în contra unui Occident "lipsit de Dumnezeu"233. În vreme ce creștinul occidental își poate permite luxul de a nu mai fi creștin, ateismul fiind forma lui de a fi extremist fără a lăsa impresia extremismului, extremismul islamic nu-și îngăduie luxul de a nu fi fundamentalist, ceea ce este, în realitate, tot o abatere radicală de la preceptele Coranului. Ciocnirea devine, astfel, inevitabilă, căci nu miza credinței intră în joc, ci mizele politice și ideologice. Occidentul secularizat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cel mai puternic argument al fundamentalismului islamic în contra unui Occident "lipsit de Dumnezeu"233. În vreme ce creștinul occidental își poate permite luxul de a nu mai fi creștin, ateismul fiind forma lui de a fi extremist fără a lăsa impresia extremismului, extremismul islamic nu-și îngăduie luxul de a nu fi fundamentalist, ceea ce este, în realitate, tot o abatere radicală de la preceptele Coranului. Ciocnirea devine, astfel, inevitabilă, căci nu miza credinței intră în joc, ci mizele politice și ideologice. Occidentul secularizat acuză
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vine la timp spre a-i salva pe ambii, conciliindu-i într-un spațiu al transparențelor, comun tuturor antitezelor împăcate, dar gata oricând de disjuncții minore și majore. Transmodernismul nu invită la dispariția sau anihilarea nici uneia dintre părți, cum procedează extremismele contemporane. Sardar reproșează postmodernismului că a înlocuit realitatea cu "un ocean de imagini, o lume în care orice distincție între imagine și realitatea materială s-a pierdut", pretinzând, în chip curios, că pariază pe concret: "Postmodernismul vede lumea ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Nietzsche. Exemplul fumatului este de un mare bun simț: "femeile au început să fumeze, în timp ce adevăratul feminism ar fi trebuit să-i îndemne pe bărbați să se lase de fumat"270. Și: "Gnosticii deplâng pseudo-feminismul femeilor excitate care, prin extremismul lor brutal, rivalizează cu bărbații"271. Respiritualizând lumea, gnosticii îi redau transparența, căci gnoza tinde să fie "filozofia Luminii conștiente"272. Dar deși noul iluminism nu are cu nimic de a face cu acela scientist și materialist din Secolul Luminilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrine lor unilateral sau extreme urmăresc prin măsuri radicale sau violente să impună propriul program: a) democrație b) rotativă guvernamentală c) extremism politic d) alternanța la guvernare 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În Germania nazistă poliția politică se numea: a) NKVD b) Securitate c) Gestapo d) KGB 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
și a Uniunii Europene constituie un prim reper european și euro-atlantic de importanță majoră pentru societatea umană la nivel global; prima este o organizație politico-militară ce își asumă roluri diverse în materie de apărare și securitate colectivă, de luptă împotriva extremismului violent, în asigurarea păcii și stabilității în lume; a doua este o organizație interguvernamentală economică, politică și socială ce își asumă din ce în ce mai mult un rol activ în apărarea europeană comună, în prevenirea crizelor și conflictelor regionale și mondiale, în asigurarea
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
Studiindu-i metoda l-am descoperit pe Augustin și nemărginita lui dragoste de divinitate dar și mai mult încă: purificarea impusă și adusă de îndoiala metodică. În spatele acesteia și prin ea Descartes a dus un alt fel de luptă împotriva extremismelor secolului XVII, scepticismul și fanatismul alimentat de prejudecăți. La capătul acestei bătălii a fost câștigat cogito-ul și prin el, libertatea, lumina rațiunii libere. Ca urmare a raționalismului său Descartes ar putea fi trecut în rîndul “filosofilor increduli” dar ar fi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în cultură, oricât de relative ar fi aceste noțiuni în funcție de un context sau altul. Am formulat într-un alt text, foarte sintetic, aceste alternative: Cultură de stânga, de dreapta sau de centru? Fără mari tradiții locale, prinsă între cele două extremisme dominante și virulente, poziția sa, trebuie recunoscut, este încă dificilă, foarte slabă. și totuși merită să te bați pentru ea, chiar dacă suntem încă la porțile Orientului. Sau tocmai din acest motiv. Situați între Occident și Orient, nu ne mai satisface
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
chiar întreba (naivi sau speriați): am scăpat de un totalitarism cultural spre a ne îndrepta spre un altul? Între aceste două blocuri compacte, cultura română de centru, firavă, intimidată, izolată, fără mari tradiții actualizate, prinsă între două focuri, sub presiunea extremismelor de stânga și de dreapta, se află într-o poziție foarte dificilă. Ea este slabă, mai întâi din cauza oscilării și ambiguității oricărui centru: din stânga el pare de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
militar condus de Troțki. Desigur, mulți dintre vechii militanți sau neofiții bolșevici sunt încă impregnați de idealul unei societăți drepte și egalitare și dau dovadă de generozitate, dezinteres și simț al sacrificiului. Dar fermenții totalitarismului* dospesc deja în această masă: extremismul ideologiei, exaltarea fidelității față de conducător și partidul său, legitimarea violenței și a războiului civil*, respingerea democrației pluraliste, lipsa unei înrădăcinări în societatea civilă*. și, în plus, această afirmare a monopolului legitimității revoluționare care vrea ca partidul să-și plaseze sub
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
categorii de modificări structurale: modificări ale stării psihologice (la cele patru stări psihologice prevăzute în modelul spiralei mai sunt adăugate încă trei: apariția scopurilor competitive; atitudinile și percepțiile negative; depersonalizarea [dezindividualizareaț și dezumanizarea); modificări în structura și funcționarea grupului (accentuarea extremismului atitudinilor și percepțiilor de grup; dezvoltarea unor noi norme de grup; apariția scopurilor competitive care ambiționează părțile de a se învinge reciproc; creșterea coeziunii și solidarității de grup sau de subgrup; apariția liderilor militanți care rezonează cu sentimentele dominante ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și războinică ce urmărește aplicarea strictă a Legii coranice și refuză inovația ă, Însă nu este nici pe departe singurul care Întreține confuzia dintre puterea politică și puterea religioasă. Pe lângă fundamentalismul islamic, radicalismul protestant se confruntă cu integrismul catolic, iar extremismul religios evreu urmărește În mod explicit transformarea statului Israel, laic și multiconfesional, În teocrație. La o scară mai redusă, atentatele de pe 11 septembrie 2001 din Statele Unite par În acest sens să anunțe sfârșitul neutralității politice. Pentru că a contestat În fața tribunalului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
satisfacție față de creșterea lui Gigi Becali și a partidului aferent în relație cu scăderea lui Corneliu Vadim Tudor și a formațiunii sale politice. Teza tot mai vehiculată este aceea că, oricum, Becali reprezintă o variantă soft a naționalismului, că măcar extremismul său nu este unul de sorginte comunistă, că e absolut preferabil exacerbărilor de tip România Mare. Analizând doar contextul actual, s-ar zice că este o teză corectă. PRM-ul lui Vadim Tudor a dus extrema, de multe ori, spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
civile și un spațiu de manifestare pentru aceasta (Borowik, 2000; Herbert, 1999). Cu toate acestea, după 1990 Biserica Catolică nu a fost capabilă să se adapteze noului context democratic, încercând să își impună controlul asupra societății și vieții politice poloneze. Extremismul religios, antidemocratic al unei parți reduse a clerului și o serie de inițiative legislative, pe care Biserica a încercat să le impună cu forța -cum este cazul legii care interzice avortul, au scăzut popularitatea Bisericii atât în rândul elitelor, cât
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]