779 matches
-
tip de interes e nedespărțit de cel pentru faptul cotidian, pentru culoarea locală, obiceiuri, moravuri sau psihologie italiană. În ciuda aspectului clasic al călătoriei sale, Cipariu XE "Cipariu" prefigurează În mod clar deschiderea față de aspectul cotidian. La Veneția Înregistrează cu atenție exuberanța străzii, după cum Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" va descrie pe larg carnavalul roman. Cipariu remarcă și „fețele oamenilor și a muierilor”, tipurile antropologice „clasic” și „longobardic”, predominarea ochilor negri față de cei „vineți” etc.. Canonicul blăjean anunță perspectiva lui Codru Drăgușanu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceste așteptări, Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , În schimb, suferă cumplit de căldură la Napoli, iar Cipariu XE "Cipariu" va savura un incredibil septembrie la Veneția. Această imagine a unei Italii fierbinți consona, de altfel, foarte bine, cu observațiile privind exuberanța străzii, „caracterul Înfocat al italianului” și radicalismul politic risorgimental. Interesant este și modul În care era percepută Italia sub raportul plasării În spațiu. În condițiile coexistenței Marelui Principat al Transilvaniei și a Regatului Lombardo-Venet Între aceleași frontiere politice austriece, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pregătire ar avea el. Ca orice activitate culturală, critica are rolul său bine definit, cel de a ordona un anumit domeniu al vieții. Arta nu este doar o atitudine nemijlocită de impresie și expresie. Ea nu este niciodată simplă stimulare, exuberanță vitală, descătușare a unei sensibilități prea puternice, sau expresie spontană. La baza artei se află o convenție intelectuală care îi permite să se manifeste, să se nască; ea își creează propriul sistem de simboluri ale mijloacelor de expresie și al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sau festivisme. În cea de-a doua perioadă, care deja era transparentă în unele din lucrările din prima perioadă, Jana Ghemeș, și-a descoperit plenitudinea comunicării în câmpul promițător al artei naive. Despovărată de o parte importantă a stresului zilnic, exuberanță sufletului a început să zburde slobodă, dând frâu liber imaginației și înviorând culorile în compoziții originale de o frumusețe aparte in care se distinge o bună cunoaștere a regulilor compoziției și echilibrului coloristic, adaptate stilului naiv de abordare a temei
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sau festivisme. În cea de-a doua perioadă, care deja era transparentă în unele din lucrările din prima perioadă, Jana Ghemeș, și-a descoperit plenitudinea comunicării în câmpul promițător al artei naive. Despovărată de o parte importantă a stresului zilnic, exuberanță sufletului a început să zburde slobodă, dând frâu liber imaginației și înviorând culorile în compoziții originale de o frumusețe aparte in care se distinge o bună cunoaștere a regulilor compoziției și echilibrului coloristic, adaptate stilului naiv de abordare a temei
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
acela că virtuțile sale artistice, independente de context, îl recomandau de la sine drept cea mai desăvârșită creație epică realizată până atunci,în 1920”. Tudor Vianu este considerat cel dintâi cronicar al romanului Ion,în care vede “ icoana complexă, vie fără exuberanță, bogată în amănunte de observație” a vieții Ardealului și afirmă că cea dintâi calitate a operei lui Rebreanu este realitatea ״poate monotonă și mediană, strict înregistrată ca o monotonie”. Mihail Dragomirescu afirmă că e “cel mai frumos roman romậnesc”, iar
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
finalitatea tuturor impulsurilor spirituale ale omului ce rămân mereu active. Mitologia este creația inspirației creației, adică ceea ce este creat prin impulsul spiritual al omului care, mai apoi, folosește ca materie pentru inspirațiile creațiilor ulterioare. Această energie a omului vine din exuberanța theoriei jocului. Pentru Kant jocul este caracteristic spiritului (Geist) care duce la geniul artistic 28. Doar prin jocul impulsurilor spirituale mitologia are loc servind ca sursă de inspirație pentru operele de artă. Ideea de mythos exprimă reprezentări ale limbajului imagistic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
moduri impune limitări asupra luptei pentru putere pe scena internațională. Dar cu greu există vreun concept în literatura modernă a chestiunilor internaționale care să fi fost folosit în ultimele patru decenii de către oamenii politici și teoreticieni cu o mai mare exuberanță și cu mai puțină precizie analitică decât conceptul de opinie publică internațională. Se presupunea că opinia publică internațională va fi fundamentul Ligii Națiunilor. Ea trebuia să fie factorul de impunere a Pactului Briand-Kellogg, a deciziilor Curții Internaționale Permanente de Justiție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
parțial) și să aibă loc un schimb de populație. S-a abordat și problema retrocedării Bucovinei către România, urmată de o garanție tripartită - U.R.S.S., Germania și Italia - asupra granițelor stabilite. O dată cu ocuparea Basarabiei s-a observat o stare „de exuberanță” în rândurile militanților comuniști, care s-a manifestat prin exodul unui număr „apreciabil” de persoane în U.R.S.S. Partidul Comunist din România și Legația U.R.S.S. au sprijinit cererile de emigrare în Basarabia a celor interesați, dar a fost interzisă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unul dintre adolescenții ademeniți acum de „muntele vrăjit” al Poeziei va nota peste mulți ani: „Mugurii” au fost poate cea mai mare bucurie a noastră, a fost puntea pe care o întindeam spre poezie, spre un destin anume, cu toată exuberanța vârstei noastre de liceeni. „Mugurii” au însemnat atât de mult în viața mea, încât mi-am intitulat prima mea plachetă de versuri, apărută la Rădăuți în anul 1940, tot... Muguri. Au trecut aproape 30 de ani de atunci, de când într-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
ritm interior, consolidat într-un fel de tainic simțământ al destinului, un apetit primar de forme, o efervescență a închipuirii dătăroare de sens, adică un mănunchi de inițiative de o putere spărgătoare de stavili ca a semințelor și de o exuberanță năvalnică, precum a larvelor sau a vieții embrionare. Toate aceste atitudini, orizonturi, accente, inițiative răzbat în pofida presiunii ce-o exercită conștiința asupra lor, ca de sub humă, în lumina de deasupra (Blaga, 1969, p. 32). Buchetul de caracteristici ale acestui inconștient
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cazul lui Rodriguez Fabregat care a fost onorat de către partizanii Statului Israel din Uruguay iar aceștia au fost mulți cu titlul de "erou-ctitor (procer în spaniolă) al renașterii naționale evreiești". Titlu desigur exagerat în anumită măsură, dar care corespunde cu exuberanța spiritului latino-american și de aceea nici nu mă gândesc să polemizez cu tradiția în cadrul căreia s-a modelat obiceiul respectiv. În 1988 eram ambasdor la Montevideo și am celebrat a patruzecea aniversare a proclamării Independenței Statului Israel, printre altele, în cadrul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
vor dezvălui niciodată zbaterea lor încâlcită. Poate că nuanțele ce ar trebui subliniate, ca să se arate complexitatea trăirilor încercate aici, nu sunt suficient de pregnante. Și totuși senzațiile și șovăielile mele de-acum, modul acesta oral de a mă exprima, exuberanța sincerității reprezintă cu siguranță partea cea mai bună din mine. În frazele astea trunchiate, în suspinele ascunse și în tăcerile abrupte, sunt cu-adevărat autentic. Sper numai că, într-o zi ce va veni cândva, cineva o să poată cu-adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
celor mai ascunse, am fost în stare să comunicăm pe deplin. Dacă mă gândesc bine, n-am privit niciodată corpul Aiei ca să judec dacă e frumos sau nu. Nu asta conta pentru mine; în schimb contau vitalitatea și inteligența ei, exuberanța aceea protectoare și bucuria de a trăi pe care mi-o transmitea. Sunt incapabil să înțeleg dacă și ea se simte la fel de fericită de această comunicare spontană. Câteodată mi-e teamă să nu mă lase și să plece pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
chinezi ai dinastiei Ming. Totul emană liniște, ordine, avuție. Un gest aberant al celor prezenți În numelor celor de ieri. O sfidare a unor vipp uri financiare și politice față de o populație majoritară la limita subzistenței!!! FIESTA Fiesta reprezintă multă exuberanță, dans și petrecere, ce te trimite cu gândul la Spania medievală. Locuitorii curăță străzile, Împodobesc casele cu stegulețe, ghirlande de flori, scot tamburinele aurite, se Îmbracă În frumoase cămăși de mătase, 643 Își pictează fața În negru, Încep să bată
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un turist, dar un turist nu este mereu un pelerin”. La fel ca și turistul, pelerinajul dă naștere unei identități provizorii, dar pelerinajul nu neagă turismul, adică „starea de călătorie” în sine (Boutry, 2008 : 119). Biserica este instituția care „disciplinează” exuberanța și energia pelerinilor, ordonează spațial locul, dându-i un anume specific. Afirmația lui Ph. Boutry mi se pare a fi pertinentă mai ales pentru spațiul occidental, acolo unde s-a format o adevărată piață a „turismului cultural-spiritual”, înțeles ca acces
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
condiționale neîmplinite. Nu izbuteam să stăvilesc proliferarea unor bine conturate viziuni de fericire, care nu-și cunoșteau propria zădărnicie. L-aș fi luat pe Titus cu mine la Londra, ar fi urmat școala de actorie, ar fi venit, plin de exuberanță, la mine, cu prietenii lui, am fi plecat împreună în lungi, minunate vacanțe, l-aș fi iubit, aș fi avut grijă de el. De ce nu mi-am dat seama pe dată că acest lucru, faptul de a-l avea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
alți titani ai artei românești (muzică, sculptură), înscriindu-și valoarea lor la nivel universal. Continuator al liricii originale, mult mai aproape de etapa actuală, este Nichita Stănescu, creatorul unui limbaj nou poetic, mai abstract, care a contribuit la îmbogățirea limbajului, reprezentând exuberanța juvenilă și fiind același iubitor de patrie și popor. „Noi suntem semințe și pământul e al nostru, știm cel mai bine locul și patima și rostul, știm cel mai bine legea și mersul înainte, suntem după nevoie și lacrimă și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
poetică - Aurel Leon, „Cronica”, 14 nov., 1986, p.2 19 Femeia în plastica ieșeană - Gh. Macarie, „Flacăra Iașului”, 1985, 23 martie 20 Viața ca o sărbătoare a sufletului - Steliana Delia Beiu, „Flacăra Iașului”, 7 nov., 1986 21 Viorica Toporaș - luciditatea exuberanței - Gloria Lăcătușu, „Flacăra Iașului”, 21 oct., 1988 22 Jurnalul artelor - Măștile Culorii - George Chirilă, „Contemporanul”, 19 mai 1989 23 Expoziția Viorica Toporaș - Marin Mihalache, „Cronica”, 2 iunie, 1989 24 Actualitatea culturală - Gh. Macarie, „Cronica”, nr. 47, 24 mai, 1989 25
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
nr. 386/ 7-13 iulie 2011. Chirițescu, Dorel Dumitru, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Foamea ca destin colectiv", în Revista Dilema Veche, nr. 539/12-18 iunie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Nebuneasca exuberanță", în Revista Dilema Veche, nr. 531/17-23 aprilie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "O altă lume", în Revista Dilema Veche, nr. 558/ 23-29 octombrie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, Oligarhizarea universităților, Revista Dilema Veche, nr. 544/17-23 iulie 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
pregătire ar avea el. Ca orice activitate culturală, critica are rolul său bine definit, cel de a ordona un anumit domeniu al vieții. Arta nu este doar o atitudine nemijlocită de impresie și expresie. Ea nu este niciodată simplă stimulare, exuberanță vitală, descătușare a unei sensibilități prea puternice, sau expresie spontană. La baza artei se află o convenție inte‑ lectuală care îi permite să se manifeste, să se nască; ea își creează propriul sistem de simboluri ale mijloacelor de expresie și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mențiune ce se adresează calității expresive - mystérieux (misterios), pusă în valoare în mod suplimentar de registrul extrem grav în care este plasat discursul. Coda apare proiectată în stilul virtuoz al unei cadențe, construind gradat o ascensiune culminantă și plină de exuberanță, cu aportul esențial al indicației Tempo-en animant jusqu’à la fin (tempo -ul animându-se până la final). Investigațiile desfășurate de Richard Langham Smith pe baza manuscriselor lui Debussy atrag atenția asupra unei frecvente erori tipografice, potrivit căreia indicația de cresc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tremolo-ul depășește limitele acelui simplu acompaniament atribuit unui plan secundar, dezvăluind progresiv rolul esențial deținut în contextul desfășurării narative. Astfel, acesta dobândește o reală funcție expresivă la nivelul viziunii conceptuale, reprezentată de frenezia și strălucirea mediului acvatic sau poate exuberanța bucuriei de viață. Interpretarea sa cu o execuție egală și constantă din punct de vedere dinamic și ritmic va asigura transparența și fluența evoluției de discurs. Aspectul structural al materialului tematic principal confirmă predilecția lui Debussy pentru acel tip de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pregătire ar avea el. Ca orice activitate culturală, critica are rolul său bine definit, cel de a ordona un anumit domeniu al vieții. Arta nu este doar o atitudine nemijlocită de impresie și expresie. Ea nu este niciodată simplă stimulare, exuberanță vitală, descătușare a unei sensibilități prea puternice, sau expresie spontană. La baza artei se află o convenție inte‑ lectuală care îi permite să se manifeste, să se nască; ea își creează propriul sistem de simboluri ale mijloacelor de expresie și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, dedicându-se picturii din Renaștere, din care a preluat doar exactitatea desenului și cromatismul, nu însă și măsura echilibrului formal. În picturile sale prevalează efecte iluzioniste și o complexitate tematică care amintesc empfaza și exuberanța barocului iberic. Dalí recurge la spații largi în care include o mare cantitate de elemente oameni, animale obiecte într-o combinație irațională a raporturilor și deformare a realității. În pictura Copil geopolitic privind nașterea omului (1943) imaginile pe care pictorul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]