817 matches
-
să‑și desfacă dorința de iubirea dumnezeiască ; iar pe cea de‑a doua, o dorește și o cere cu viclenie, voind să strice firea prin durere, ca să silească sufletul doborât de dureri să pună În mișcare gândurile de ocară Împotriva Făcătorului. „Dar cunoscând noi planurile vicleanului - subliniază Sfântul Maxim -, să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne desfacem dorința de iubirea de Dumnezeu ; și să răbdăm bărbătește pe cea fără de voie, venită cu Îngăduința lui Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne desfacem dorința de iubirea de Dumnezeu ; și să răbdăm bărbătește pe cea fără de voie, venită cu Îngăduința lui Dumnezeu, ca să ne arătăm punând mai presus decât firea pe Făcătorul firii”13. Deci, Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că plă‑ cerea irațională a avut ca rezultat durerea, iar acum este nevoie de un alt fel de durere pentru a ajunge la plăcerea 24 Suferința și creșterea spirituală adevărată. Plăcerea irațională este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu, zicând : „Cu adevărat, Omul Acesta drept a fost” (Luca 23, 47). Și totuși Iisus a murit Între doi criminali, mari tâlhari la drumul mare, oameni care erau păcătoși În ochii lumii : „L‑au răstignit acolo pe El și pe făcătorii de rele, unul de‑a dreapta și unul de‑a stânga” (Luca 23, 33). Ce simbol mai dramatic ar putea dori cineva pentru compasiunea lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit Împreună cu păcătoșii ? Sau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le‑a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le‑a Înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit Între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor Îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apos‑ tolilor care au fugit temători din grădina Ghetsimani lăsându‑l pe Domnul singur, apoi insultele, lovirile, flagelările, răs‑ tignirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se pune În slujba altei țări străine ?”. Și când regele a răspuns : „«Este vrednic de moarte și de cel mai crud supli‑ ciuă, preaînțeleptul bărbat a zis : «De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să‑i acorde mai degrabă acestuia cultul dato‑ rat ?ă. Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nădejde ! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât Îmi veți prilejui o răsplată mai mare ! Am o Înțelegere cu Stăpânul : În locul rănilor de pe trup, Îmi va Înflori la Înviere haină luminoasă ; În locul necinstirii, cununile ; În locul Închisorii, raiul ; În locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu Îngerii. Semănați mult În trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta !ă”161. Continuând, mucenicul adaugă : „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m‑am Închinat din copilăria mea ? Nu se va
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
13) nu numai o dată, ci chiar de nenumărate ori, de‑ar fi cu putințăă”163. Mucenicului Agapie, Împăratul roman Maximian i‑a făgă‑ duit că‑l eliberează dacă‑și reneagă credința. Agapie a măr‑ turisit Însă că, de dragul credinței În Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să‑i fie el oferit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Să se desprindă mâna, ca să aibă Îndrăzneala să se Înalțe către Stăpânul ! Câți dintre camarazii noștri n‑au căzut În luptă ca să rămână credincioși unui Împărat pământesc ! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința În adevăratul Împărat ? Câți făcători de rele n‑au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri ? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate ? Să nu ne dăm Îndărăt, camarazi ! Să ne luptăm cu diavolul ! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri ! Să nu le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nesfârșite. IX. Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești IX.1. Sfinții Doctori fără de arginți - tămăduitori În numele lui Hristos și misionari ai Lui Biserica i‑a numit „Sfinți doctori fără de arginți” pe feri‑ ciții, bineplăcuții lui Dumnezeu și făcătorii de minuni Cosma și Damian din Arabia, Cosma și Damian din Asia Mică, Chir și Ioan, Talaleu, Cosma și Damian din Roma, Ermolae, Pantelimon, Anichit și Fotie, Diomid, Luca, Arhiepiscopul Crimeii etc. Despre viața, minunile, vindecările și pătimirile lor găsim
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vindecați ?” El a răspuns : „Da, și eu m‑am dus și chiar acum mă Întorc de 220 Suferința și creșterea spirituală acolo, dar nu am primit nici cel mai mic ajutor. Oamenii mint când spun că doctorii fără de arginți sunt făcători de minuni. Uitați‑vă la mine. Nu m‑au putut vindeca”. Sfinții au spus : „Nu mai blasfemia, bătrâne, puterea lui Hristos și bunăvoința doctorilor fără de arginți. Acum ascultă‑ne pe noi. Întoarce‑te la biserică și vei vedea puterea lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cea dreaptă și ți‑ai dat viața În mâinile Domnului, ca mucenic, În numele Lui ! Amin. Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 237 IX.4. Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina - vindecătorul de cancer Sfântul Ierarh Nectarie (1846‑1920), făcătorul‑de‑minuni din Eghina (Egina), a fost Mitropolit al Pentapolei (Libia), director al Seminarului Rizareios și Întemeietor al Mănăs‑ tirii Sfânta Treime, În insula Eghina. Cultul său ca sfânt al Bisericii a fost oficial recunoscut de Patriarhia Ecumenică din Constantinopol
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
satanice. Ea a mers la sfânt și s‑a spovedit. După ce sfântul a citit anumite rugă‑ ciuni deasupra capului ei și și‑a pus veșmintele arhierești deasupra ei, ea a fost mântuită prin darul lui Dumnezeu invocat de Sfântul Nectarie, făcătorul de minuni. Au fost consemnate nenumărate vindecări miraculoase ale unor boli considerate incurabile. Unele dintre tămăduiri au fost Înregistrate Într‑un codex special păstrat la mănăs‑ tire, În timp ce altele au circulat prin intermediul periodi‑ celor și al cărților. Din cauza spațiului limitat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru a cinsti mormântul sfântului ierarh. Constantina s‑a Închi‑ nat la mormântul sfântului și a stat câteva zile la mănăstire. A redobândit sănătatea pe care și‑o dorea atât de mult, slăvindu‑L pe Dumnezeu și pe Sfântul Nectarie, făcătorul de minuni. Apoi Constantina a luat hotărârea de a rămâne la mănăstire și de a se afierosi cu totul lui Dumnezeu deve‑ nind maică. I s‑a dat numele de Cecilia. O altă fecioară, orfană de la o vârstă fragedă, s
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și‑a amin‑ tit de faima Sfântului Nectarie, care era venerat chiar și În Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 241 Creta. Atunci și‑a amintit că era o familie de localnici care aveau o icoană a făcătorului de minuni. I‑a vizitat și i‑a implorat cu lacrimi să Îi Împrumute icoana, ca să poată face semnul crucii cu ea deasupra nepotului ei. Chiar În momen‑ tul În care mătușa lui cerea icoana, nepotul a strigat brusc la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Europa, Africa de Sud și Statele Unite. Acum, ca și atunci când era În viață, sfântul este neobosit În a Împărți binefaceri pentru cei care se află În nevoi sau În suferință, Întotdeauna Întru slava lui Dumnezeu. Creștinii imploră intervenția minunată a ierarhului și făcătorului de minuni, Sfântul Cuvios Nectarie, și pentru a ocroti pe ortodocși de atacul ereziei, Împotriva căreia, În timpul vieții sale, a luptat și cuviosul părinte din greu pentru a‑i păzi pe cei credincioși. Prin urmare, noi cinstim pe acest iubitor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
opuse „gândirii exacte și prețioase”, o naivitate originară e chemată să contrazică formula, convenția utilitaristă: „Gângăveala unui copil ceresc nedeslușită alfabetului atâtor registre de comerț și dicționare”. Și, în același sens, aceste propoziții din textul semnificativ intitulat A doua lumină: „Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vânturau și adevărul s-a ivit întotdeauna aceluia ce nu se îngrijea de adevăr, nu-i căuta cu voință conturul, nu-i isca în preștiință flacăra
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
împotriva Herodiadei, dar îi cade victimă. Cuprins de remușcări, indignat, Apollonius blestemă lumea decăzută și, drept urmare, cetățenii Alexandriei încep subit să moară. Îngroziți, cei rămași în viață încearcă și prin implorări, și prin violență să-l determine să ridice afurisenia. Făcătorul de minuni rezistă, însă în cele din urmă se lasă înduplecat de Chimena, care îi declară public iubire, apoi dansează frenetic, înnebunind mulțimea. Totuși, Apollonius o lasă pe Chimena să plece cu ultimul ei iubit. „Farsă în veșmânt antic”, Apollonius
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
VIITORUL SOCIAL, gazetă apărută la București, săptămânal, între 11 și 25 octombrie 1931, cu scopul apărării „intereselor proletariatului și ale țărănimii din România”. Colaborează cu articole Al. Sahia (Tragedia învățătorilor, Făcătorul de papuci), Petre Pandrea (Politica păcii, Țărănimea) și N. Tatu (Marx și Engels). Rubrica „Literatură - teatru” este semnată de Haig Acterian (Cinema în Rusia nouă, Pasivitatea spectatorului de teatru azi). O corespondență din Berlin despre demonstrațiile de stradă provocate de
VIITORUL SOCIAL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290565_a_291894]
-
Punctul culminant, București, 1964; Cocoșul cu două creste, București, 1967; O glumă de doi bani, București, 1968; „Când aud cucul cântând” sau Comedie cu olteni, București, 1970; Scânduri pentru tron împărătesc, București, 1970; Concediu pierdut, București, 1971; Mitu și Nate, făcători de minuni, București, 1971; Picătura de venin, București, 1975; Lupii de mare, București, 1975; Doi olteni în cosmos, f.l., 1976; Frumoasele olandeze, București, 1978; Comedii cu olteni, București, 1980. Repere bibliografice: Bogdan Ulmu, „Judecata de la miezul nopții”, RL,1975, 2
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
cum ai tăia mămăliga cu ața - pe Creangă-învățătorul de Creangă-povestitorul, când știut ar trebui să fie că hrana și învățătura copilăriei sunt una, euharistie, care pe copil îl face unu, el însuși? După spusa înțelepților, cel ce învață pe cineva făcător de om este. Pentru V. Fetescu evocarea e stare de spirit, suprem acord. Astfel, copilăria nu e doar o amintire, ceva ofilit după ciclul său, ci e starea perpetuă de a fi om cu deschidere de semnificație maximă; la fel
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
fratele său vrednic va fi de osândă” (Matei 5, 21 22). Curățenia inimii este astfel cea mai înaltă treaptă a desăvârșirii, a sfințeniei. De aceea, ea va fi răsplătită cu cea mai mare fericire, care este privirea lui Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. (Matei 5, 9). Pacea întemeiată pe adevăr, dreptate și dragoste este cel mai mare bun social pentru oameni și popoare. Ea îmbunătățește condițiile de viață ale omului și înalță popoarele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
jertfa cea fără de Sânge, rugăciuni și posturi pentru ca peste toți oamenii să se reverse „pacea lui Dumnezeu, care covârșește orice minte” (Filip. 4, 7); cei care iartă și prin mijloace înțelepte înlătură neînțelegerile și certurile dintre oameni și îi împacă. Făcători de pace sunt socotiți apoi și cei ce stabilesc armonie între voința trupului lor și voința sufletului<footnote id="10">Ibidem, Comentar la Matei, Migne, P. G., CXXIX, col. 196<footnote>, aducând acea împăcare a omului cu sine însuși. Aceștia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
duhul bucuriei”. „Bucurați-vă!” a fost primul cuvânt pe care L-a rostit și după Înviere. El ne îndeamnă să ne bucurăm de tot ceea ce ne dă Dumnezeu, de speranța în viață, în bine, să fim căutători de dreptate și făcători de pace. Toate virtuțile cuprinse în cele nouă fericiri sunt strâns legate nu numai una de alta, ci și cu cele trei virtuți teologice: credința, nădejdea și dragostea, care constituie izvorul, temelia și motorul tuturor virtuților creștine<footnote id="12
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care a adus la Iași (12-19 octombrie 1998) moaștele Sfântului Apotol Andrei, ca semn de mare și sfântă binecuvântare pentru România. Binecuvântează, Doamne, pe ctitorii binefăcători și închinătorii acestei sfinte biserici"</citation>. Cel de al doilea hram, sfântul Mucenic Mina Făcătorul de minunidatează din anul 1866, când această biserică a intrat în posesia unei icoane a Sfântului mucenic, care se afla la biserica sfântul Nicolae Domnesc. Prezența aici a acestei icoane îi atrage pe dreptcredincioși la rugăciune și închinăciune de mare
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
SFÂNTUL MINA Pe strada Păcurari, nu departe de Școala generală "Petru Poni", lucrările de urbanistică executate în zonă, au făcut ca niște blocuri de locuințe nou construite să ascundă clădirea unei biserici. Este vorba de biserica cu hramul sfântul Mina făcătorul de minuni a cărei istorie trebuie să o începem prin a vorbi despre existența la o vreme în Iași a unor credincioși aparținând protestantismului. N.A. Bogdan ne informează în, lucrarea despre care am mai vorbit, că protestanții au început a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]