1,424 matches
-
reducționism înseamnă și o luptă subtilă dar foarte apăsătoare împotriva elitelor, având câteva efecte grave: nihilismul american, care se manifestă prin respingerea nu doar a societății americane, ci a oricărei societăți (a se vedea biografia mai multor scriitori de pe Tărâmul Făgăduinței). O altă manifestare a nihilismului este orientarea spre fantastic și grotesc: secte, guru, droguri, megashouri etc. Un alt efect al „retezării vârfurilorˮ este apariția elitelor invizibile ce se ascund după „binele comunˮ. Lamentarea actorului Robert Redford devine de înțeles când
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
de toate guvernele ce s-au succedat la conducerea acestei țări, greu încercată mereu de-a lungul istoriei sale. Așa că veți înțelege de ce am ales acest titlu al reportajului meu, că Norvegia reprezintă pentru români un nou „El Dorado”, țara făgăduinței, numai că am început să ne facem cunoscute anumite obiceiuri chiar și pe acolo. Este țara în care s-a recunoscut că are cea mai puțin stresată populație. Cred că este țara europeană cu cea mai mică densitate în comparație cu alte
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376671_a_378000]
-
la cale, de sus, prin crearea premeditată a haosului! Nu, dragii mei, nu au trecut în zadar cei 25 de ani de la Revoluția Română! Moise și-a purtat „boborul” vreo 40 de ani prin deșert, înainte de a intra pe Pământul Făgăduinței! Fără Moise ! Între timp, specialiștii, au constatat, că timpul s-a contractat! Astfel, cei 25 de ani de azi par a fi cei 40 de atunci! Sunt semne certe că au trecut cei 40 de ani. Să intrăm în noul
TABLETA DE WEEKEND (94): O INVITAŢIE ŞI TREI RĂSPUNSURI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376695_a_378024]
-
evolutive, de rafinare, nuanțare și diversificare impuse de realitatea a cărei esență o exprimă. Poezia edenului dezvoltă o responsabilitate asumată din partea autorilor ei, ci implică o angajare a speranței deșarte, ca privire spre real, asemănătoare aruncată de Moise spre Pământul Făgăduinței. (Observație făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin, ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale, are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul, tocmai pentru faptul că poetul rus nu are în perspectiva viziunii sale, edenul ca ultima speranță: Vânturi, o
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
marele prigonitor,Decius, ei au trăit Dar cu-ndrăzneală pe CHRISTOS, în lume l-au Mărturisit ! Dregător Cetății Efes, era atuncea tatăl lor Dar Decius a dat poruncă, să-i ducă la Judecător ! Toți 7 legați în lanțuri, au avut făgăduință Că vor primi Dregătorii, de leapădă a lor Credință... Le-au dat timp de răzgândire...dar ei spre Cerescul Tron Se Rugau de izbăvire în peștera de la Ohlon ! Având aur și arginti, ținuți de fratele mai mic (ce cumpăra și-
SF.MC.SALOMEEA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372107_a_373436]
-
o șatră de lăieți. Șaorii, cum o văzură, veniră spre ea să cerșească. Mergea împleticindu-se, îi auzea, dar nu-i mai vedea. În spectacolul real, visa că plutește într-un abis, că dincolo de el se află limanul norocos al făgăduinței, un pustiu confuz de unde un Rabin sau un Moise, cu toiagul în mâini, îi făcea semne să se apropie. Șatra i se păru a fi un trib izraelit în pustiu, așa cum și-l imagina ea când asculta povestirile tatălui său
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Aștept să curgă norii, rostogolind ploi calde, Să cadă stele-n noapte, îndeplinind dorințe. Să fie zboruri line, plutiri peste cascade, Cuvinte regăsite prin vechi făgăduințe.. Aștept să ningă iar cu floare de salcâm Și viscolul de flori să-mbrățișeze zarea, Să cadă mantie de flori pe caldarâm Și-n ochii doritori să picure încântarea. Aștept să cânte vântul vesel printre crengi Iar glasul lui să
AŞTEPT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375769_a_377098]
-
noaptea în cap, si nu mi se pare, dar chiar așa este, unul Dumnezeu le face în locul meu pe toate. Îmi planifică, din secundă în secunda, mișcările, ideile, mi le scoate la iveală de prin toate sertarele, și în această făgăduința reciprocă, eu doar zbor într-un somn viu, aevea, și îmi spun: Te iubesc, Dumnezeu! Te iubesc , Dumnezeu. Să știi, că nu se adeveresc niciodată negațiile: " nu e posibil"," nu vei reuși", "nu se poate", "n-ai să faci nimic
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
la slujba Învierii (Cântare din canonul Învierii). Deci cum ne însușim Învierea Domnului? Trăind întru El prin credință fierbinte și fermă: „Cel ce crede-n Mine, chiar de va muri, viu va fi”(Ioan 11, 25) ne asigură Mântuitorul cu făgăduință. Suntem chemați, deci, să ne centrăm viața pe Învierea Domnului, să trăim cu fața spre Înviere, înaintând spre ea încredințați fiind că astfel ne împlinim menirea existențială autentică. Așadar, cu credința înnoită de Învierea Domnului, așa mergem spre Împărăție, lăudând
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
evolutive,de rafinare,nuanțare și diversificare impuse de realitatea a cărei esență o exprimă. Poezia edenului dezvoltă o responsabilitate asumată din partea autorilor ei,ci implică o angajare a speranței deșarte,ca privire spre real,asemănătoare aruncată de Moise spre Pământul Făgăduinței.( Observație făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu are în perspectiva viziunii sale,edenul ca ultima speranță:Vânturi,o
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Unii însă își pierd timpul încercând pe cai ocolite să ajungă până acolo. Unii se rătăcesc. Puțini ajung însă că la sfarsitul existenței pământești să nu privească atât în urmă cu regret și nostalgie ci să privească înainte spre pământul făgăduințelor, spre ziua cea fără de inserare. • Acolo unde judecată noastră este suficientă spre a ne rezolva încercările vieții, Dumnezeu ne lasă pe noi să facem tot ceea ne este cu putință. În momente de cumpănă, cănd puterile noastre slăbesc, si nu
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
dar uneori e pustiu ”( Pentru un vis). Așadar, să-l lăsăm pe Dumitrel Plopeanu să-și caute propriile răspunsuri, să calce peste toate îndoielile și grijile lumești adunându-și certitudinile chiar și dintr-o lume a viselor. Să-și respecte făgăduințele inimii și să petreacă cât mai multe clipe, alături de femeia din visele sale, cu voluptatea celui ce le cunoaște prețul. În vis apare o altă lume / Cu alte legi / Pe care nu le înțelegi”( Lumea din vis). Cornelia Vîju Referință
ÎNTRE VIS ȘI REALITATE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374195_a_375524]
-
Relatare > "DE FLORII ÎN ȚARA LUI IISUS" CAP I Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului 2 aprilie 201 Să ajung la Locurile Sfinte, în Țara lui Iisus, pe pământul mântuirii, a făgăduinței acolo unde pietrele vorbesc și cerurile sunt deschise era o dorință adeseori mărturisită celor din jur, dar cel mai des cerută în rugăciuni „Toate câte le cereți să credeți rugându-vă că le-ați și primit și le veți avea
DE FLORII ÎN ȚARA LUI IISUS CAP I de DORINA STOICA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374236_a_375565]
-
mea a uitat Adevărul, tot așa cum trupul își uită sufletul într-o veche iubire, desenată în somn de mâna unui fir de iarbă.” Semn al regalității, al potirului, al soarelui spiritual - crinul, în același timp, sugerează viața pură, ca o făgăduință de nemurire și de mântuire: „Această femeie îmi ține spada în mână, inima ei e păzită de crini, am ajuns un copil de iarbă și sete a cărui Tăcere în somn o îngâni!”; „Mă vezi, nu-i așa, rezemat de
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
voi adăposti mereu sclipirea Și te voi condamna dacă dispari, Dar, azi, cerșesc zadarnic amintirea Cu serile ce le pierdeam, fugari... M-ai îmbrăcat în straie de credință, M-ai dezgolit de dorul pătimaș; Eu ți-am trimis a mea făgăduință Că nu vom mai avea un timp vrăjmaș. Mi-e teamă că adormi în nemurire Ascunsă între stele, fără glas. În veci te voi chema prin licărire, Iubirea ta... e tot ce mi-a rămas! REGRET Din cupa vremii sorb
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
avânți all’acme della fatica, lancinante fatica di me stessa ! VAMA SOMNULUI Unde-aș putea găsi drumul copilăriei, leagănul mamei sau jocul desculț al prunciei? Am dat vama somnului! Am dat vama viselor! dar n-am putut trece în țară făgăduinței și înot mai departe în miezul oboselii, sfâșietoare oboseală de mine! QUANTE VOLTE ? Quante volte ho spiato i tuoi sogni nei miei? e ho visto l’ombra dell’illusione negli arabeschi astrali quando le onde lambivano le mie gambe?! Quante
VERSIUNE ÎN LIMBA ITALIANĂ: GEO VASILE/ VOL. ÎN CURS DE APARIŢIE!/ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377790_a_379119]
-
{EminescuOpXI 17} STUDII ASUPRA SITUAȚIEI I Un nou program? va întreba cititorul, devenit neîncrezător prin pompoasele liste de făgăduințe și de vorbe mari, câte au văzut pîn-acum lumina zilei. Într-adevăr, nici noi nu sîntem tocmai bucuroși de-a alege, pentru o serie de principii sincer espuse, un nume care-a trebuit, de voie de nevoie, să figureze în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vorbe mari, câte au văzut pîn-acum lumina zilei. Într-adevăr, nici noi nu sîntem tocmai bucuroși de-a alege, pentru o serie de principii sincer espuse, un nume care-a trebuit, de voie de nevoie, să figureze în fruntea tuturor făgăduințelor câte nu s-au ținut. De mult încă am însemnat asemenea izvoade de fericiri promise și pururea ne-mplinite cu numirea de negustorie de principii, de pretexte invocate pentru a urmări cu totul alte scopuri. Știm asemenea că un viu sentiment
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
categoriile, în Constituție nu stă ca ignoranța și ambițiile nulităților, sub pretextul deosebirilor de principii, să vâneze cu înverșunare puterea, în Constituție nu stă ca succesul acestor oameni să atârne de la amăgirea alegătorilor prin negustorie de fraze și izvoade de făgăduinți mincinoase. O organizare care să asigureze prin legi atât cultura înaltă a depozitarilor puterii publice, precum și stabilitatea lor, ar fi fost corelatul natural al domniei ereditare și e evident până la virgule că o asemenea organizare nici este cu putință daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot ce e între țară și tron devine o ficțiune, o iluzie ministerială. Acea parte de voință din fiece individ destinată pentru controlul afacerilor statului și a interesului general e apucată de mâna funcționarului administrativ, de decretele de numire, de făgăduinți amăgitoare, de distincții nemeritate, de tot ce dispune puterea statului și e stoarsă și restoarsă până primește forma ce-o voiește ministrul. Un sistem întreg de viciare a espresiei acestei voințe s-au inventat și se aplică cu o rară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
formulează voința statului {EminescuOpXI 28} său în paragrafe de legi, indignate cată să simță când vede creaturi fără principii, fără umbră de cultură, având numai instincte reale, jucând pe reprezentanții voinței suverane a țării. Nimeni nu întreabă dacă-și țin făgăduințele ce le-au făcut înainte de-a fi aleși; nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putință ca asemenea oameni să iasă la suprafață, nimeni nu-și dă seama cum această populație flotantă a României, fără legături cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari pe lângă partid și interesele acestuia mai admit și ideea statului, admit îndreptățirea de existență și de activitate a opoziției, admit în fine un control mai sever din partea Coroanei, când desfrâul partizilor, păstrând numai coaja legilor și goala aparență, calcă făgăduințele făcute nației în ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanților lor și trec totuși de reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării. C-un cuvânt lucrul ar sta cu totul astfel când marele om de stat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toți și-l poate subscrie oricine fără să-i pese de cutare ori cutare partid, ea nu poate tăgădui că acest program cuprinde numai dorințe legitime și justificate, împărtășite de nația întreagă, care este și trebuie să fie sătulă de făgăduințele de-a dreptul amăgitoare pe care adversarii noștri le făceau la rândul lor alegătorilor pentru a nu le ținea. Asemenea toate deducerile și insinuările, subțiri ale organului marelui om de stat sânt căutare de nod în papură. {EminescuOpXI 39} 2
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după ce s-a trâmbițat cu atâtea famfare strălucitele consecințe ce ni se făgăduiau să avem după proclamarea independenții, nu conține oare mărturisirea vreunei decepțiuni și din partea sa și că rezultatele obținute sânt departe de-a corespunde la așteptări și la făgăduințele date? Fără a ne asocia cu ziarul "Presa" la acel strigăt de decepțiune, vom căuta nici a micșora, nici a exagera foloasele ce putem trage din noua situație internațională care ne este creată. Negreșit, că independența în condițiunile în cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Noi perseverăm și astăzi a zice că a fost o mare greșală din parte-ne că nu ne-am mănținut, în evenimentele din urmă, în limitele ce ne erau trase prin Tractatul de la Paris, că nu ne-am ținut de făgăduințele noastre de neutralitate, repețite în decurgere de douăzeci de ani, de la 56 până la 76, că adică nu avem altă aspirațiune între diferitele state și popoare cari ne încunjură decât a trăi din propria noastră individualitate, din propria noastră viață națională
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]