4,895 matches
-
strecoară. E o seară de april, Totuși nu-i aceeași seară. Caut pașii mei pierduți Într-o altă primăvară. Țărm m-am aplecat în fața mării, în genunchi eu m-am lăsat și am simțit-o tandră, cu 'naltele ei valuri, făptura mea întreagă tânjea după un semn, tu n-ai știut, iubite, că depărtarea cheamă. îngenunchiată în nisipul cald speram să uit că mâine nu vom mai fi iar doi și vântul, briza marii mă primeneau, și-n alb mă-nveșmântase
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1403918020.html [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
se scurg umbrele cumăduva amăgirii, acrobatele circului sunt frumoasele visate în brațe de centurioni, frumoasele circului sunt măiastre izgonitoare a liniștii, înrobitoare cu iubiri fără speranță, pe viață sortitemirese iubiților din marea, misterioasa lume a circului, animalele circului sunt desbelciugatele făpturi ale edenului, de dinainteapângăririi. Trece prin țară, în răstimpurile de la împrimăvărare, până la lăsatul brumei fiecărui an, Circul Americano Vargas! E „Marele cort albastru”, cum i-a zis cândva Maximilian, copilul care i-a dat numele, petrecându-l cu uimirea, la
CIRCUL AMERICANO VARGAS, OASPETE IMPERIAL AL COPIILOR MOLDOVEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/_circul_americano_vargas_oasp_aurel_v_zgheran_1371025091.html [Corola-blog/BlogPost/346018_a_347347]
-
Și iată-l pe călugărul Augustin primul arhiepiscop de Canterbury, botezând primul rege al Angliei și demarând o creștinare oficială a englezilor. Irlanda avea misiuni de la om la om, conform cu porunca: „Duceți-vă în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la orice făptura. Cine va crede și se va boteza va fi mântuit, dar cine nu va crede va fi osândit.” Marcu 16:15,16 Pe când catolicismul lucra elegant, de la regele Franței, prin fiica lui, la regele Angliei și la prima arhiepiscopie. Fiecare
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1482506015.html [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
în mediul acela al durerii, al suferinței, dar și al rezistenței și al credinței. Timpul interior, al rugăciunii și al cugetării, creează o altă dimensiune, dincolo de insuportabil, dincolo de lumea sensibilă, ca scut pentru a rezista în fața abominabilului: Doamne ce complicată făptură este omul. Ce angrenaj spiritual magnific. Plimbându‑se prin celulă, visa fabulos, era pur și simplu în transă. Se rupea complet de zidurile groase ale Jilavei și se plimba pe cele mai frumoase faleze ale unor țări exotice, unde, ca
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
în miracole, în îngeri din stele în pleiade cred în tăcerea apei și-n susuru-i din șoapte cred în cocori, în aripi și-n mânji firavi de lapte cred în sirene vii și-n duhuri vii din basme cred în făpturi trăind în lumea de fantasme cred în efemeride, în nimfe, în albine cred în reîncarnare, a sinelui din sine cred în desăvârșirea din alte universuri cred în culori, în note, în teatru și în versuri cred în eternitatea într-o
CRED ÎN ÎNGERI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1493642008.html [Corola-blog/BlogPost/379622_a_380951]
-
ram La miezul tău rotund eu mă înham Să-l duc pe culmi a nu știu cîta oară Te lasă dar ca barca între valuri Cutremurată toată între maluri Și suspinînd mă mîngîie încet Eu mă agăț de dulcea ta făptură Ca iedera pe culmi de-o crăpătură Și tandru îți dedic un menuet Muzica ce ne îmbată crește Muzica ce ne îmbată crește Ca soarele timid din răsărit Ecoul nopții tocmai s-a oprit Și iarba o auzi cum se
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cit_sintem_tineri_ioan_lila_1347533297.html [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
se întâlneau la un pahar, Natalița și cu Eminescu începeau să doinească. După ce mâncară, vinul le deschise pofta de cântat. Eminescu îl mai rugă pe Micheru să mai cânte o dată sonataKreutzer. Vioara sub mâinile lui începu să plângă ca o făptură omenească. După care o dădură în cântece de petrecere, struna lăutărească a lui Micheru căzu abrupt pe o melodie de pe la Sucevița, cântau al naibii de frumos; Natalița, cu glasul ei de privighetoare, urca tonurile melodioase cu capul și cu ochii și cu
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
parfumate Cu mere, pere și gutui....un vis. Iarna pe geamul din odaia mică Țesea tablouri dantelate, flori Iar merele cu-obraz ca de bunică Mă îmbiau cu dulce-arom-a lor. Mi-e dor, atât de dor de-a mea bunică Făptura ei în minte am păstrat-o Aș vrea să fiu din nou doar o fetică Pe păr să mă mai mângâie o dată. Referință Bibliografică: BUNICA / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1460405630.html [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
și mai cu seamă azi, minunile mari și mai presus de fire și faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru. Căci după cum la întâia facere a lumii, Dumnezeu, săvârșind toate lucrurile, și în urmă în ziua a șasea a creat pe om, făptura cea mai de seamă, iar în ziua a șaptea S-a odihnit de toate lucrurile Lui și a sfințit ziua, numind-o Sâmbătă, care se tâlcuiește odihnă, tot așa și la facerea lumii celei spirituale, săvârșind toate în chipul cel
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
cuprinde și nu le putea salva. Și privind splendoarea luminii din jur, o cuprindea acel simțământ nedefinit, ca și cum... ca și când... în splendida strălucire care o înconjura, aerul încă mai păstra întipărită în fluida sa textură, contururile abia zărite ale unor lucruri, făpturi, întâmplări ce ar fi putut să fie, să devină, doar dacă potrivnică nu le-ar fi fost chiar ea... Și dincolo de tot chiotul și de toate sunetele celor ce deja ființau în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
niște nori cumulus unde m-am întâlnit cu Monseniorul Vladimir Ghika. - Bună ziua Monsenior! I-am zis în șoaptă. Iar el mi-a răspuns prin cele 15 limbi pe care le cunoștea, ne știind că sunt de pe văile Carpaților. - Bună ziua, omule, făptură care te alcătuiești cel mai încet și care treci cel mai repede. Cu ce ocazie pe aici? Te crezi om mare? Dorind să fi așa. S-au ești o mediocritate crezând că ești mare?! - Nici una, nici alta, Monsenior. Îl căutam
EVADARE ÎN MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_in_mine.html [Corola-blog/BlogPost/358972_a_360301]
-
seva? Cum au fost începuturile? Al Florin ȚENE: Pe atunci, sub dealurile molcome cu vii ale Drăgășaniului, locul unde am văzut lumina zilei, nu cunoșteam un adevăr pe care l-a spus monseniorul Vladimir Ghika că: „Omul este una dintre făpturile care se alcătuiesc cel mai încet și care trec cel mai repede!” Era anul Domnului 1942, luna iunie, 13, când strigătul primului copil al familiei Ion Țene și al Ecaterinei, născută Roșianu, ce atunci se năștea, dădea semnalul începerii unei
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
senini Prevestind un veac de pace, Cu lumină mă închin! Am văzut în plin deșert Oaza verde de candoare Sufletul cuprins de pace, Niciodată nu mai moare! Îngerul de pază Lumânări ce-aprind speranțe Chiar în nopțile de smoală, Când făptura toată doarme Îi ții sufletul în poală.... Am văzut cum treci prin viscol Ca prin vama din văzduh, Nu ești Om, asta e sigur! Ești Lumina unui duh. Am văzut că-mi ești alături Când trădat am fost de toți
AM VĂZUT ÎNGERUL DE PAZĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1431453123.html [Corola-blog/BlogPost/359826_a_361155]
-
pur și simplu în gâtlejurile localnicilor și ale turiștilor cu dare de mână. Căci costă exact atât cât și merită: mult. Dar cum să nu dai bucuros, când știi că bei practic din sudoarea zeilor, roua dimineții, ca zânele și făpturile din poveste? Așa de stranii și de fascinante sunt căușurile în care se cultivă pe corpul meu contorsionat presărat cu pietriș complet arid vița de vie, încât până și la New York i-au dedicat o expoziție întreagă cu fotografii, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lanzarote-%cb%97-cerere-calatorie/ [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
pe meritate, pentru că nicăieri altundeva nu se vede cu ochiul liber cum apare viața pe pământ ca la mine. În pași mititei-mititei, plecând de la un strat fierbinte de lavă, arid și practic aseptic, fără influență din afară, încep să răsară făpturi plăpânde și celule care se divid. Bacteriile descompun roca dură, apar licheni și alte vietăți ciudate, ba chiar și niște crabi minusculi, care numai în străfundurile pământului, unde nici lumină nu este, mai viețuiesc. Nu degeaba se spune că eu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lanzarote-%cb%97-cerere-calatorie/ [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
luminează pentru o fracțiune de secundă crestele dantelate ale munților și furtuna care tronează în noapte. INT. / DORMITORUL VAMPIRICEI / NOAPTE Vampirica Prințesa se află în pat alături de pruncul său. Pe marginea patului stă Paloș care se joacă cu mânuțele micuței făpturi. În încăpere intră Contele însoțit de Contesă. Se apropie de ei și privesc cu curiozitate la fătul drăgălaș de la pieptul mamei. Paloș se ridică în picioare. La rândul ei, fiica lui Dracula se ridică în șezut și zâmbește fericită. PRINȚESA
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
tremură. PRINȚESA: (cu lacrimi în ochi îi șoptește ) Pentru ce ai făcut asta, cavalere?... Eu nici măcar n-am știut vreodată ce este viața printre muritori și tu m-ai ucis. De ce? Arnăutu o privește mirat. În fața sa se află o făptură minunată. CĂPITANUL ARNĂUTU: (se întreabă cu glas scăzut) Oare cum am putut ucide o femeie dezarmată?... Cu ce mi-a greșit?... Și cât este de frumoasă! O cuprinde cu milă în brațe, iar ea își agață brațul drept pe după gâtul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
torțe, iar pe ziduri ard focuri de jur împrejur. Deodată, din negură, pe lângă flăcările focurilor, țâșnește un vultur cu aripile larg desfăcute. Planează de câteva ori pe deasupra turnurilor sub ochii holbați ai oștenilor, iar la atingerea pământului se transformă în făptură umană învăluită într-o pelerină roșie. Este un bărbat vânjos între două vârste, chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care pâlpâie două văpăi. CONTELE DRACULA: (cu vocea puternică dar oarecum prietenoasă) Nu știam că am musafiri în noaptea
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
pentru mai târziu se-amână, E prea devreme-acum în cerul meu! Ea vine precum vine la fântână Tot mai frumos același curcubeu Să bea din apa ei vindecătoare, Dar setea și mai tare îl încinge, Asemenea nu-i poezia oare, Făptura lor cine o poate-atinge? Cuvintele și ele sunt divine, Lăsate pe pământ din Tată-n Fiu, Poezia mea de unde vine? Zadarnic mă întrebi, nu pot să știu... Referință Bibliografică: Poezia mea de unde vine... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEZIA MEA DE UNDE VINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_mea_de_unde_vine_nicolae_nicoara_horia_1340946320.html [Corola-blog/BlogPost/358363_a_359692]
-
Și nu pot să nu mă întreb: ce anume stă la baza acestei reîntoarceri luminoase spre divinitate? Și drept urmare, în ce consistă temeiul acestei poezii care-și face din suferința și salvarea omului obiect? Există un raport al Creatorului cu făptura creeată, al neputinței acesteia din urmă față de El, al slăbiciunii Lutului față de Spirit, dar și al salvării acestuia prin iubire și milă, care în Cartea Cărților este cuprins de la Geneză până la Apocalipsă. Simplu spus, el stăruie în cunoscuta parabolă a
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
jelea dezechilibrul în care și-a găsit sfârșitul. Plângea, iar eu nu înțelegeam de ce plânge și încercam s-o liniștesc. Vă dați seama? Eu, eu care nu știam ce căutam în acel loc, în acel ceas, încercam să liniștesc o făptură a mării. (Începe să caute iarăși în nisip și de acestă dată găsește o scoică.) Am găsit. Uite-o! (O duce lângă prima scoică, în cutie. Începe să caute iarăși.) Erau așa multe scoici. Se pare că nisipul le-a
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1471261850.html [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
despre iertare, iubire, tradiție (sau predanie), catolicism și protestantism. Și vom stărui în a arăta cum înțelege el o temă fundamentală a Ortodoxiei: Învierea Domnului. Iisus Hristos - Dumnezeu, devenit om deplin, învinge și biruie păcatul și moartea și înnoiește întreaga făptură: Iisus Hristos - noul Adam. Prin Iisus Hristos ni se descoperă și relevează dumnezeirea, dar, în același timp, tot prin El, omul se ridică la cunoștința esenței lui dumnezeiești. Omul este așezat mai presus de îngeri, căci el va ține scaun
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
ergon. Tabloul metaforic propus de noi, în întregul său, ni se pare logic, întemeiat conceptual, suficient de bine argumentat, disociativ (desparte inducția de grefă), precum și conform cu alcătuirea și devenirea lumii create, cu alcătuirea și devenirea, în timp și spațiu, a făpturii. De aceea, îndrăznim a-l crede mai operațional, mai eficient, în plan hermeneutic, decât cel derivat din viziunea lineară a „metaforei filate”, în raport cu care este citat, mecanic, M. Riffaterre (La métaphore filée dans la poésie surréaliste, în „Langue Française”, 3
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
neliniștea muritorului revoltat de altădată. Cele trei zâne, văzându-l cum se topește pe picioare, conchid, în cele din urmă că „Nemurirea-i/ Visul viselor deșarte” și-l lasă să plece. Cal și călăreț, străbat în sens invers „ani-lumină/ În făptura unei clipe”. Natura sălbatecă și ostilă de altădată a făcut loc civilizației materiale moderne. Peste tot s-au înălțat sate și orașe, câmpiile s-au acoperit de holde. Scorpia și sora sa Gheonoaia au devenit niște legende de care foarte
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
o clipă, o lumânare ce arde cu patimă până la ultima scâteie, o floare ce într-o noapte își descarcă întreg parfumul și frumusețea în văzduh ca în zori să închidă ochii obosită și ofilită. I s-a dat o clipă făpturii și când aceasta a învățat cum să ia viața de mână și să-i culeagă roadele a fost condamnată la neputință și moarte. O clipă scurtă în care îți dorești să urci muntele de piatră, dar în spatele fiecărei pietricele se
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1448471704.html [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]