1,719,000 matches
-
Gladstone pot fi găsite, de asemenea, în ediții englezești din jurul anului 1875. De asemenea, operele lui Thomas Babington Macauley circulau atât în original 31, cât și în traducerile franceze a lui Guillaume Guizot. Traducerea pe care Anghel Demetrescu 32 o face unor fragmente din opera lui Macauley confirmă că, la momentul apariției sale (1898), modelul oratorului și omului de stat englez devenise unul destul de cunoscut pentru publicul românesc. Concluzii Pe scurt, alfabetizarea politică a oamenilor noi se poate schița că un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și aplică unui nou alfabet politic vine pe fondul dispariției accelerate a memoriei politice premoderne (fanariota și nu numai), fenomen asupra căruia ne atrage atenția Radu Rosetti: nici una dintre națiunile europene nu pare să fie atât de dispusă să-și facă trecutul tabula rasa anume spre a asimilă tradiția occidentală. Note 1 Nicolae Suțu, Memoriile Principelui Nicolae Suțu, mare logăfăt al Moldovei (1789-1871), Editura Humanitas, București, 2014, p. 37, 81: "Printre însușirile cu care providența a fost zgârcita față de mine - spune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
certain conception. Riurikov, for example, claims that the novel Borther Karamazov actually reveals the "general view of degeneration and collapse of a noble family: Dmitri, the "selfish dominated by despicable vices", Smerdiakov, the "lecherous villain", Zosima, "a dead and fleshless face", while the whole interpretation of Crime and Punishment reside în reflecting dostoevskian realism, at the expense of the religious, psychological and political themes which constitute the substrate of the novel. From a similar paradoxically perspective, the renowned Romanian literary critic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a prelucră materia intuiției și a o aduce sub cea mai înaltă unitate a gândirii"3. Intelectul nu este deci capabil de voință, cel putin nu de voință conștientă, bazată pe un discernământ rezultat din analiza rațională a împrejurărilor care fac posibil actul voinței ca atare. Asta deoarece intelectul este condiționat de cunoașterea sensibilă, intuitivă, empirica, pe când rațiunea își are sediul în suprasensibil, în cunoașterea bazată pe idei pure, în ciuda faptului că rațiunea, la rândul său, este totuși dependența de intelect
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
efectiv: pentru că vedem, simțim, mirosim, reacționăm în anumite feluri, si nu în altele - cunoaștem numai în funcție de cum suntem alcătuiți, fizic și mental deopotrivă 12. Acest tip de cunoaștere, axat nu pe obiecte, ci pe modul nostru de a ni le face inteligibile, este numit de Kant "cunoaștere transcendentala"13. Transcendență, total disociata de experiență, este o cunoaștere de genul matematicii sau a geometriei, de exemplu, sau cunoașterea oferită de către rațiunea pură, la care urmează să ajungem. Pe cale de consecință, intelectul nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fenomenale de care acesta depinde, rațiunea proclama libertatea subiectului și desprinderea acestuia din fluxul cauzalității fenomenologice prin intermediul moralității care eliberează și înnobilează. În baza rațiunii, care este universală, oamenii conștientizează comunitatea superioară din care pot și trebuie până la urmă să facă parte, biruind astfel necesitatea, raporturile inflexibile care structurează, înlănțuie și plasează fenomenele în perspectiva 16. Pe de altă parte, în acest proces rațiunea nu poate utiliza alt material decât cel pe care intelectul i l-a pus la dispoziție; îndepărtându
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să cu sine", "liberul însuși"55. Conceptul hegelian este mult mai mult decat categoriile intelectului kantian, purtând la rândul lor numele de concepte și identificând aspecte comune și repetitive ale realității exterioare pentru a sistematiza astfel cunoașterea și a o face posibilă pentru subiect. Conceptul hegelian este o universalitate, o totalitate, chiar dacă finita, care, departe de a fi o expresie a experienței, se particularizează pe șine sub forma eului gânditor, oferindu-și astfel realitate. Raportul ontologic este complet schimbat: eul real
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este o ființă abstractă, subzistență pentru sine față de concept, ci e numai devenire, datorită negativității ființei indiferente", iar "reflectarea procesului ei absolut în sine însuși este suprimarea acestei nemijlocite individualități; prin această, conceptul, care că universalitate este în ea interiorul, face din exterioritate universalitate sau își afirmă obiectivitatea că egalitate cu sine însuși"67. Rațiunea, conceptul realității în devenire, poate fi interpretată și în termenii contradicției hegeliene între cantitate și calitate. Aici, cantitatea, conceptele particulare, sunt reunite prospectiv sub forma conceptului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie ca aceasta voința adevărată, reală, că esența conștientă-de-sine a tuturor și a fiecărei personalități, așa încât fiecare să facă, neîmpărțit, totul, și ceea ce se ivește că fapta a întregului să fie faptă nemijlocita și conștientă a fiecăruia"81. Note 1 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
metropolitan mân", facing the situations and conditions of life generating a level of stress that is an exclusive feature of the metropolitan style of life, ăn action prescribed în order to rise concretely the level of protection for human rights, face to challenges brought by postmodern lifestyle. This Charter would realize a consecration of human rights starting from a specific quality of human being (aș "living into great urban agglomerations" - metropolis, megalopolis), and by taking into account the universality of the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din aceste cauze) - un stres special care privește categoria persoanelor (luate individual dar și a comunităților de persoane, mergând până la popoare întregi) confruntate cu situații de calamitate naturală sau provocată de mână omului, dezastre naturale sau produse de om (ravagii făcute de taifune, uragane, tsunami, cutremure devastatoare, inundații, incendii masive, accidente nucleare, alunecări masive de teren etc.) - un stres profesional care privește persoanele aflate în teatrele de operațiuni militare, confruntate cu pericole specifice meseriei de militar; - un stres profesional care privește
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să. Omul nu este o ființă separată de natură, de planeta pe care trăiește și nu poate susține un model de civilizație opus naturii, bazat exclusiv pe cultul tehnologizării și al artificialului. Reîntoarcerea omului către natură, conștientizarea să că ființă făcând parte integrantă din ecosfera, ceea ce ii dezvolta o calitate juridică și etică specifică, de ființă responsabilă direct pentru calitatea vieții sale și pentru viața de pe planetă, pentru calitatea mediului înconjurător și pentru păstrarea și transmiterea unui mediu sănătos, curat și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nivel național, regional și internațional, a stresului negativ excesiv, apărut ca efect al folosirii armelor neconvenționale (tehnologii din cadrul războaielor meteorologice). Aceasta reprezintă, în opinia noastră, o reală reforma a actualelor organizații internaționale și regionale care, în structurile actuale, nu pot face față eficient provocărilor neconvenționale și cu impact transfrontalier, asupra societății globale, datorită folosirii tehnologiilor militare neconvenționale, în cadrul unor tipuri de războaie și conflicte care, nici ele nu au primit o reglementare juridică internațională (precum războaiele meteorologice). Probleme care interesează direct
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile civile și politice/ 1966, ambele alineate conținând referirea la obiectivul "creării de condiții care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale civile și politice, ca și de drepturile sale economice, sociale și culturale", făcându-se referire la "idealul ființei umane libere, bucurându-se de libertățile civile și politice și eliberată de teamă și mizerie". Or, îndată ce se introduce o referire la "idealul uman" de asemenea natură și la "crearea de condiții"necesare pentru făurirea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aparține" și deci, "ne-au deschis provocarea că, prin acțiunile noastre, ei vor moșteni o lume liberă de nedemnitate și indecentă pricinuite de sărăcie, de degradarea mediului înconjurător și de tiparele dezvoltării ne-durabile". În acest paragraf observăm că se face referire directă la "copiii de azi" (care sunt de fapt, "generațiile viitoare", "generațiile de mâine", deci care, din punct de vedere al categoriei V de drepturi ale omului, se transformă în subiect juridic distinct, cu drepturi distincte și dătător de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în dezvoltarea ei viitoare). Note 1 Articolul de față reprezintă doar opinia personală a autoarei și nu implică în niciun fel o altă persoană fizică sau vreo persoană juridică. Toate drepturile asupra prezentului text, rezervate. Citările din prezentul text se fac cu precizarea autorului și a sursei complete. 2 Hans Selye, The Nature of Stress, Internațional Institute of Stress, University of Montreal, Quebec, Canada, http://www.icnr.com/articles/the-nature-of-stress.html, accesat la data de 5 aprilie 2015. 3 http://ro
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se susține ideea că e nevoie de o revizuire a documentului. La a XIX-lea Conferință Islamică a miniștrilor de Externe de la Cairo s-a adoptat, pe 5 august 1990, Declarația Drepturilor Omului în Islam 22. În cuprinsul acesteia se face recurs de paisprezece ori la Șaria (Shari'ah), inclusiv în ultimul articol în care se prevede că aceasta este singură sursă de referință pentru explicarea sau clarificarea oricărului articol al Declarației. Pe scurt, întregul document arată că oricine are dreptul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
referim doar la lucrurile extrase din Coran, Șaria sună înfricoșător pentru cetățeanul occidental al secolului XXI, nu pentru că în textele sacre ale altor religii (inclusiv în Biblie) n-ar exista astfel de lucruri, ci pentru că alte religii au convenit să facă o interpretare metaforica a unora dintre pasajele problematice și s-a produs o separare a statului (și a sistemului său legal) de textul religios. "Dați cezarului cele ce sunt ale cezarului și lui Dumnezeu, cele ale lui Dumnezeu" s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în versetele 4:127 și 4:176 (ultimul incluzând o discriminare de gen prin consacrarea principiului că, în cazul unui bărbat care moare fără copii, moștenirea se împarte inegal între frați și surori, fiecare bărbat primind cât două femei), era făcută, în realitate, în sensul îmbunătățirii considerabile a situației femeilor față de vechiul drept cutumiar, conform căruia acestea n-ar fi primit nimic. Coranul rămâne, însă, tributar vremurilor sale, iar considerarea să de către Islam ca fiind imprescriptibil și insistența de a-l
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai frecvente au fost: promiscuitatea culturală și sexuală și corupția morală. Într-un fel, așa cum am opinat și în cazul generației a doua de imigranți musulmani din țările occidentale, si in cazul celor din țările musulmane radicalizarea pare să se facă tot în căutarea satisfacerii nevoilor de pe treptele superioare ale piramidei lui Maslow, pe stindardul radicalismului islamic scriind, în afară de "Șaria", " Noi vrem respect". Islamismul a fost definit că o ideologie atotcuprinzătoare pentru stat și societate, care afirma că Islamul e mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Maslow. După cum rezultă din analiza biografiilor teroriștilor, dar și din cercetări sociologice efectuate atât în Europa, cât și în lumea musulmană, sărăcia nu pare a fi o cauză directă a radicalizării. Cei care merg acum să lupte în Siria-Irak nu fac acest lucru din sărăcie, ci împinși de aceleași resorturi care i-au făcut pe unii să plece, acum mai bine de 70 de ani, pentru a lupta în Războiul Civil din Spania. Fără ca migranții de azi să aibă vreo intenție
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atât în Europa, cât și în lumea musulmană, sărăcia nu pare a fi o cauză directă a radicalizării. Cei care merg acum să lupte în Siria-Irak nu fac acest lucru din sărăcie, ci împinși de aceleași resorturi care i-au făcut pe unii să plece, acum mai bine de 70 de ani, pentru a lupta în Războiul Civil din Spania. Fără ca migranții de azi să aibă vreo intenție în acest sens, Europa ar putea ca, încetul cu încetul, să se transforme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de regimul comunist pentru a supraveghea și controla presă din România. După aceea, este util să fie citit volumul coordonat de Bocancea. O altă motivație care ar putea să conducă la lecturarea acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din același efort intelectual menit să ne facă să înțelegem specificitățile presei "libere" din perioada postdecembrista. Și asta deoarece, tinerii sau mai putin tinerii jurnaliști care au activat în presa comunistă și-au continuat, în marea lor majoritatea, cariera
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din România. După aceea, este util să fie citit volumul coordonat de Bocancea. O altă motivație care ar putea să conducă la lecturarea acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din același efort intelectual menit să ne facă să înțelegem specificitățile presei "libere" din perioada postdecembrista. Și asta deoarece, tinerii sau mai putin tinerii jurnaliști care au activat în presa comunistă și-au continuat, în marea lor majoritatea, cariera după 22 decembrie 1989. A doua impresie pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dedicată devoalării sistemului de putere care a impus cenzură și autocenzura în presa din perioada comunistă. Cele mai interesante teme prezentate de autoare sunt: presă că aparat politic în viziunea lui Lenin, parcursul presei românești în perioada comunistă, cum se face o publicație - date tehnice și controlul surselor de informare. Citam din lucrare: " Că orice stat totalitar, Cenzură apară și în România monopolul informațional al statului, iar presa servea intereselor unei birocrații ermetizate. Toți ziariștii erau înregimentați că membrii de partid
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]