889 matches
-
de ploaie prin celeste curcubee. Zâmbetul lor deschis dintr-o scoică, nu poate ascunde emoția sufletului înscris de vise pe flori durate de argint. Inima lor vibrează printre sfere, într-o lumină cu sclipiri de perle. Ne-au dăruit o faclă păstrată într-o cămară de cetate ce s-a aprins sub razele stelare la întâiul lui noiembrie, leatul 1949. Spațiul cetății ca un univers repetat în zămislirea artei, poartă în spirală rotirea gândului etern, pe sub flori în zidirea unui dor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
fi prezenți 94 de delegați, din 20 de orașe ale României. Au fost analizate condițiile în care se reînființa partidul muncitorilor din România, fiind prezentate trei rapoarte: primul a fost prezentat de N. D. Cocea, scriitor și publicist, directorul ziarului ”Facla”, cuprinzând probleme politice importante; al doilea de Alexandru Constantinescu, cu referire la îmbunătățirea condițiilor de viață ale muncitorilor și al treilea de către M. Gh. Bujor, referitor la probleme agricole. În cadrul miscării socialiste din România, un rol important în formarea unei
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
de acțiune al partidului. N. D. Cocea va avea o admirație deosebită pentru I . C. Frimu, considerându-l un mare militant al mișcării socialiste din România. Activitatea de gazetar socialist s-a materializat în editarea unor reviste, cea mai importantă fiind ”Facla”. În același timp, a desfășurat și o intessă activitate scriitoricească. Dintre scrierile sale, amintim romanul ” Vinul de viață lungă”, romanul ” Fecior de slugă”, Pentr-un petec de negreață”, precum și un volum de schițe și nuvele. În anul 1944, N. D.
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
University of Chicago Press, 1994. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism, Editura Fundației PRO, București, 2002. Nistor,Viorel, Pactul ficțional și istoria: repere ale romanului politic românesc postbelic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012. Odangiu, Marian, Romanul politic, Editura Facla, Timișoara, 1984. Oroveanu, Anca, Rememorare și uitare: scrieri de istorie a artei, Editura Humanitas, București, 2005. Papahagi, Marian, "Imposibilitatea refugiului", volumul Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească, București, 1990. Pecie, Ion, Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Pop
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Austin, 2006, p. 45. 8 Anton Cosma, Romanul românesc contemporan, Editura Eminescu, vol. I, București, 1988, p. 106. 9 Pompiliu Marcea, Concordanțe și controverse, Editura Eminescu, București, 1983, p. 21. 10 Idem, p. 23. 11 Marian Odangiu, Romanul politic, Editura Facla, Timișoara, 1984, p. 41. 12 Marcel Corniș Pop, "Romanul politic - forme și etape", în revista Orizont, nr. 45/1979, p. 3. 13 Viorel Nistor, Pactul ficțional și istoria: repere ale romanului politic românesc postbelic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cât mai frecvente și mai profunde sunt schimburile interpersonale echilibrate cu cei din jur și cu diferiți factori din ambianțe sociale. <reflist> 1. Adler, A., Cunoașterea omului, Editura Iri, București, 1996 2. Arcan, P., Ciumăgeanu, D., Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timișoara, 1980 3. Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., Consiliere și orientare. Ghidul profesorului, Humanitas Educațional, București, 2001 4. Berger, G., Omul modern și educația sa. Psihologie și educație (trad.), E.D.P., București, 1973 5. Caluschi, M., Probleme de psihologie socială
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Față cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblemă SNR, Minerva cu platoșa, coif și facla, iar deasupra inscripția arcuita SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICA EPONIMA / CUCUTENI / ROMÂNIA / 1884- 1984. Suntem convinși că cei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
înconjurată de legendă circulară ASOCIAȚIA ROMANO-CATOLICILOR „DUMITRU MARTINAȘ” BACĂU. Medalionul simbol al Arhivelor Naționale din Bacău, de fapt al Direcției județene, are în câmpul central scut, sprijinit pe inscripția semicirculara ARHIVELE NAȚIONALE BACĂU, având în tot câmpul două figuri încrucișate, facla și pergament desfăcut. Medalionul Asociației Arhiviștilor din Bacău, la rândul sau la nivelul de concepție și putere de sugestie a celor prezentate anterior, este alcătuit din cerc înscris având în tot câmpul o foarte sugestiva litera A sub forma scării
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
celor prezentate anterior, este alcătuit din cerc înscris având în tot câmpul o foarte sugestiva litera A sub forma scării mobile de acces la documentele de pe rafturile de sus ale depozitelor. Bară literei sub forma pergamentului desfăcut formează cu o facla însemnul credinței, crucea. Pe coroană circulară este inscripția ASOCIAȚIA ARHIVIȘTILOR BACĂU. Mesajul aversului devine deosebit de interesant acum când liniștea satelor locuite de romano-catolicii din Moldova este tulburata de politicieni de pe la noi sau veniți din lumea largă cu probleme care nu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din capătul de sus al Copoului (fig. 50 av). Nu ne scăpa medalia realizată în 1996, la împlinirea a 45 de ani de către Facultatea de Zootehnie. Din nefericire această etalează pe avers doar o legendă (fig.51av), iar pe revers, facla și carte (fig. 51rv), imagini simbol banalizate de o prea deasa uzitare și care nu comunica nimic în legătură cu specificul instituției respective. Avem informații că semicentenarul din 2001 nu a fost imortalizat pe o altă medalie. După cum suntem informați de pe site
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblemă Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșa și coif, susținând o facla), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / ȘOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub această, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
caractere mici în dreapta, numele gravorilor G.ADOC și VG (inițialele lui Vasile Gabor) - fig. 134av. Pe revers, (fig.134rv) inscripția pe cinci rânduri SAVANTULUI / GEORGE EMIL PALADE / PRIMUL ROMÂN LAUREAT / AL PREMIULUI NOBEL / 1974 are în partea de sus facla stilizata din ornament stelar cu șapte raze, iar dedesubt un aranjament din frunze de stejar cu siglele gravorilor, de o parte și de alta. Inscripția centrală este, de fapt, continuarea inscripției circulare marginale OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1991. Cornea, Andrei. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800). București: Meridiane, 1984. Crețu, Bogdan. Inorogul la porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Studiu comparativ. Iași: Institutul European, 2013. 2 vol. Crețu, Vasile Tudor. Existența ca întemeiere. Timișoara: Facla, 1988. Culianu, Ioan Petru. Religie și putere. București: Nemira, 1996. [1981]. Dagron, Gilbert. Naissance d'une capitale. Constantinople et ses institutions de 330 à 451. Paris: PUF, 1974. ---. Empereur et prêtre. Étude sur le "césaro-papisme" byzantin. Paris: Gallimard, 1996. Danto
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
perception visuelle et auditive. Différences conceptuelles et repercussions sémantico-syntaxiques en espagnol et en français, Belgium, Max Niemeyer Verlag (lucrarea este disponibilă și în format electronic la adresa http://hdl.handle.net/1854/LU-372810) Evseev 1974 = Ivan Evseev, Semantica verbului, Timișoara, Editura Facla. Felser 1999 = Claudia Felser, Verbal complement clauses. A minimalist study of direct perception constructions, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company. Fillmore 1968 = Charles Fillmore, The case for case", în Emmon Bach, J. Harms, (eds.), Universals in Linguistic Theory, p. 1-88
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vremii: Ilarie Chendi („criticul volintir” de la „Viața literară”), Marin Simionescu-Râmniceanu („Luceafărul”), N. Iorga („Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”), Simion Mehedinți („Convorbiri literare”), Ovid Densusianu („Vieața nouă”), Mihail Dragomirescu („Convorbiri critice”), E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru („Noua revistă română”), N. D. Cocea („Facla” și „Viitorul social”). Aceștia îi imputau poporanismul și „țărănismul”, respingerea modernismului, a „intelectualizării” și „urbanizării” literaturii române, dar acuzau concomitent „americanismul” sau „mercantilismul” (plata colaborărilor). Apogeul manifestării lui polemice în V.r. se înregistrează în reprimanda aplicată lui Duiliu Zamfirescu
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
1948 (litografiat); reeditat, Editura Junimea, Iași, 2004; Istoria limbii române, Editura Junimea, Iași, 1980, ed. a II-a, 2002; (în colab. cu Th. Simenschy) Gramatica comparată a limbilor indoeuropene, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981, Lingvistică generală și românească, Editura Facla, Timișoara, 1983; Studii de istoria limbii române literare, Editura Junimea, Iași, 1989. Don D. JACKSON (1920-1968), psihiatru american din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Cele mai importante studii vizează problematica terapiei familiei, dezvoltată în cadrul teoriei comunicării, elaborate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 137-158. Embick, David, 2004b, "On the Structure of Resultative Participles in English", Linguistic Inquiry, 35, 3, p. 355−392. Evseev, Ivan, 1974, Semantica verbului. Categoriile de acțiune, devenire și stare, Timișoara, Facla. Feuillet, Jack, 2006, Introduction à la typologie linguistique, Paris, Honoré Champion Éditeur. Folli, Raffaella, Heidi Harley, 2007, "Causation, Obligation, and Argument Structure: On the Nature of Little v", Linguistic Inquiry, 38, 2, p. 197-238. Franchetto, Bruna, 2007, "The Ergativity effect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Olimpic la a 55-a sesiune a sa de la Tokio, în anul 1958, si a cărui partitura este depusă la sediul Comitetului Internațional Olimpic. 6. Flacăra olimpică este flacăra ce se aprinde la Olimpia sub autoritatea Comitetului Internațional Olimpic. 7. Facla olimpică (sau torța) este o facla (sau o torța) sau replică să, pe care arde flacăra olimpică. 8. Emblemă Comitetului Olimpic Român este reprodusa mai jos, fiind un desen integrat care asociază: - simbolul olimpic; - numele țării în chenar; - tricolorul. -------------------------
HOTĂRÂRE nr. 124 din 21 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107675_a_109004]
-
a sa de la Tokio, în anul 1958, si a cărui partitura este depusă la sediul Comitetului Internațional Olimpic. 6. Flacăra olimpică este flacăra ce se aprinde la Olimpia sub autoritatea Comitetului Internațional Olimpic. 7. Facla olimpică (sau torța) este o facla (sau o torța) sau replică să, pe care arde flacăra olimpică. 8. Emblemă Comitetului Olimpic Român este reprodusa mai jos, fiind un desen integrat care asociază: - simbolul olimpic; - numele țării în chenar; - tricolorul. -------------------------
HOTĂRÂRE nr. 124 din 21 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107675_a_109004]
-
locurile cu pericol de incendiu, stabilite ca atare de către persoanele în drept; 17. folosirea mijloacelor de iluminat electrice - lanterne, proiectoare, lămpi de control și altele asemenea -, defecte ori neprotejate corespunzător, precum și a mijloacelor de iluminat cu flacără - felinare, lămpi, lumânări, facle, chibrituri, brichete și altele asemenea - în locuri care prezintă pericol de incendiu sau explozie, după caz; 18. folosirea, în spații ori în locuri cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, a dispozitivelor, aparatelor, uneltelor sau sculelor care pot produce
HOTĂRÂRE nr. 678 din 30 septembrie 1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121899_a_123228]
-
Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150). 120 Elisabeth Bradler-Rottmann, op. cit., p. 131-142. 121 D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 232-236; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986, p. 113-114. 122 Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRat, Protokoll, 1784, Dep. Lit. G, Pg. 82, Pg. 560. 123 Ibidem, Pg. 81, Pg. 560, Pg. 1292. 124 Ibidem, Pg. 82, Pg. 94, Pg. 560, Pg. 1293. 125 F. Zieglauer, Die Entwicklung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1912, p. 34 și urm. 111 Mihai-Ștefan Ceaușu, Școală și educație în Bucovina în perioada iosefinistă și postiosefinistă, în "Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol"", vol. XXX/1994, Iași, p. 228. 112 Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Ed. Facla, Timișoara, 1986, p. 122. 113 I. V. Goraș, Învățământul românesc în ținutul Sucevei. 1775-1918, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1975, p. 53; Ioan Mircea Bogdan, Die Rumänen und ihr Schulwesen (Banat, Siebenbürgen, Bukowina, Moldau und Walachei), în Revolution des Wissens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Altădată însă ele par mai degrabă imagini ale desenelor lui Goya: Somnul aduce-n lume copiii lui nătângi 261. Poetul, beat de a visului lungă magie 262, aduce somnia în categoria somnului-plumb, a somnului morții: O stinge a privirei tale faclă,/ Închide ochii tăi... așa, așa;/ Ce bine e să dormi adânc în raclă,/ Să dormi adânc, să nu mai știi ceva263. Se poate decela și o posibilă sinonimie între lumea visului și lumea creației, în care poetul ia locul demiurgului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din ființă-n ființă, un Ahasver a formelor lumei 326. Toate aceste umbre țes un joc al dedublării care, inducându-ne ideea piramidei egiptene, Fac să crezi că după poartă/ Zace-o-ntreagă țară moartă, dar Când acolo ! sub o faclă/ Doarme-un singur rege-n raclă 327. NOTE 1 Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 1033. 2 Ibidem. 3 Jean-Pierre Richard, op. cit., p. 11. 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mihai Eminescu revizor școlar, București, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, 1956. * Ștefanelli, Teodor V., Amintiri despre Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1983. * Tiutiuca, Dumitru, Creativitate și ideal, Iași, Editura Junimea, 1984. * Todoran, Eugen, Lucian Blaga mitul poetic I, Timișoara, Editura Facla, 1981. * Todoran, Eugen, Lucian Blaga mitul poetic II, Timișoara, Editura Facla, 1983. * Todoran, Eugen, Mihai Eminescu. Epopeea română, Iași, Editura Junimea, 1981. * Todorov, Tzvetan, Teorii ale simbolului, Traducere de Mihai Murgu, Prefață de Maria Carpov, București, Editura Univers, 1983. * Torouțiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]